Arhive lunare: septembrie 2016

Turismul românesc mizează pe plaje izolate și stațiuni montane

Șansele României de a schimba zeci de ani în care industria turistică a fost neglijată nu au fost nicicând mai bune, scrie Bloomberg, având în vedere creșterea economiei locale, de 6%, în trimestrul doi din 2016. Guvernul a decis să cheltuie aproape 3 mil. euro pentru promovarea turismului, în acest an, pe fondul înregistrării a peste 115 noi investiții în turism, în 2015.  

deschidereIndustria turistică, mișcată preponderent de investiții private, a suferit ani la rând de lipsa fondurilor necesare dezvoltării, iar 2016 pare să indice momentul decisiv pentru revigorarea acesteia. Majoritatea specialiștilor din industrie se așteaptă ca 2016 să fie cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii zece, așa cum relevă și un studiu realizat de analiştii de la KeysFin, potrivit căruia cifra de afaceri a agenţiilor de turism şi a tur-operatorilor ar urma să treacă, în premieră, de 4,5 miliarde de lei, un nivel care ar putea atinge dublul încasărilor din 2010.

În acest context, și Guvernul de la București, pe lângă antreprenori, a decis să cheltuie, anul acesta, aproximativ 3 milioane de euro pentru promovarea turismului, după cum a precizat chiar secretarul de stat pentru Mediul de Afaceri și IMM-uri, Claudiu Vrînceanu. Acesta a adăugat că, anul trecut, România a înregistrat aproximativ 120 de noi investiții în turism, pe fondul creșterii numărului de turiști și a sumelor cheltuite, în medie, de o persoană. Investițiile au fost realizate în mare parte de antreprenorii care doresc să-și promoveze țara „drept un loc pentru investiții și vizite”, susțin jurnaliștii de la Bloomberg. Iar momentul nici că putea fi mai bun. „În condițiile în care economiștii prognozează că îngrijorările legate de Brexit și de Orientul Mijlociu vor duce la reorientarea atenției investitorilor spre fostele țări comuniste, românii încearcă să schimbe imaginea unei țări sărace, cunoscută cel mai bine pentru Dracula, într-o destinație cu plaje neatinse, culturi de viță-de-vie, spa-uri și stațiuni montane”, mai spun jurnaliștii de la Bloomberg. Un exemplu regăsit în articolul acestora este cel al lui Ivan Patzaichin, de patru ori medaliat olimpic, care derulează un proiect de eco-turism în Delta Dunării și prin care angajează pescari din localitățile izolate pentru a le arăta turiștilor modurile tradiționale de pescuit și gătit. Patzaichin vrea să utilizeze fonduri structurale pentru a pune la punct și a finanța o rețea ce, până acum, numără aproximativ 120 de oameni. În acest fel, fostul campion olimpic speră să atragă fonduri în una din cele mai sărace regiuni ale României și, totodată, să le arate localnicilor din Deltă cum să supraviețuiască într-o lume modernă, prin care călătoresc turiști bogați. `Vrem să le arătăm locuitorilor că există și alte modalități prin care poți să îți asiguri traiul. Vrem să se unească și să pună la punct mici comunități, care să lucreze împreună, să înființeze pensiuni și să le arate oaspeților modul tradițional de viață“, a spus Ivan Patzaichin, citat de Bloomberg.  

 Vocile comune ale antreprenorilor români arată că țara noastră are nevoie de un turism modern și investiții orientate în special către expați. Numărul turiștilor străini și al expatriaților care trăiesc și muncesc în România a crescut constant, după ce țara a luat măsuri de combatere a corupției, iar sistemul politic s-a stabilizat, se arată în același articol Bloomberg. Percepția unui climat de afaceri îmbunătățit în România ajută la atragerea investitorilor, lucru confirmat de cifre: în primele șase luni ale acestui an, investițiile străine directe au ajuns la 2 miliarde de euro, față de 1,6 miliarde de euro, în perioada similară a anului trecut. Oricum, un turism dezvoltat înseamnă și o susținere a creșterii economiei țării.

 Florin NAHORNIAC

Blat PMP-PSD, via UNPR, la sectorul 2

PSD şi primarul Mihai Mugur Toader au scăpat de sub control Consiliul Local al Sectorului 2. Mai mult, gaşca PSD-istă şi-a propus să-l dea jos pe viceprimarul liberal Dan Cristian Popescu, care le strică jocurile financiare. Drept urmare, Toader a apelat la metodele patentate de predecesorul său Onţanu.

Rufele murdare din Primăria Sectorului 2 sunt spălate de consilierul personal al primarului, Corin Romanescu. Acesta a fost vizitat săptămâna trecută de UNPR-istul Iulian Dumitru Popescu (foto), care tocmai îl înlocuise pe colegul său (ales tot săptămâna trecută) Cezar Soare la şefia PMP Sector 2. Lui Iulian Popescu i s-a cerut să facă tot ce poate pentru retragerea susţinerii politice a consilierilor care votează împotriva PSD în Consiliul Local. Astfel, Toader ar urma să-i caute nod în papură viceprimarului liberal şi să ceară consilierilor demiterea sa. Deja Toader și Romanescu, spun unii angajați ai Primăriei Sectorului 2, susțin că vor prelua, în scurt timp, controlul total în Consiliul Local și implicit asupra banului public. Se zvoneşte că, actualul deputat Iulian Popescu este şantajabil pentru că deţine prin soţia sa un centru medical aflat în subordinea Primăriei Sector 2, în şos. Pantelimon 301, pentru care nu plăteşte nimic, nici măcar utilităţile. Grav este că centrul nu are aviz de funcţionare de la CNCAN, aşa cum prevede legea în cazul radiaţiilor. În plus, acest centru ar fi trebuit să facă RMN gratuit cetăţenilor din sectorul 2, dar această condiţie a fost “uitată”

În Scoția se va înființa prima Mănăstire Ortodoxă

Biserica Mânăstirii Ortodoxe a „Sfinților Ninian și Cuthbert”

Biserica Ortodoxă Română împreună cu reprezentanți ai comunității ortodoxe românești aflate în Scoția și-au propus înființarea și organizarea unei mânăstiri ortodoxe în insula Mull din arhipelagul Hebridelor Interioare de pe coasta de vest a Scoției. Mânăstirea ortodoxă se va contura în jurul  Bisericii „Sfinților Ninian și Cuthbert” situată la marginea localității Kilninian de pe insulă. Această biserică, datând din secolul al XVIII-lea, a fost construită pe locul unui izvor făcător de minuni. Înainte de a fi donată în anul 2011 Fundației “Romanian Orthodox Church in Scotland”, biserica a aparținut asociației benedictine”The Black Hermits”.Proiectul de restaurare a lăcașului de cult propus de fundația românească, precum și ideea de a se construi în proximitatea bisericii un corp de chilii, s-au întâlnit în mod fericit cu inițiativa părintelui ieromonah Serafim Aldea de a se implica în strângerea de fonduri care să susțină aceste lucrări.Ieromonahul Serafim Aldea este absolvent al Facultății de Teologie Pastorală a Universităţii Bucureşti, are titlul de doctor în teologie conferit de Universitatea din Durham, pentru teza despre Eclesiologia părintelui Sofronie Saharov. În prezent  părintele Serafim derulează în cadrul unor comunități monastice și parohiale din Statele Unite o amplă acțiune de strângere de fonduri pentru restaurarea bisericii „Sfinților Ninian și Cuthbert” în apropierea căreia speră că va fi posibilă construirea unui mic corp de chilii și de spații de utilitate pentru monahii care vor locui acolo în viitorul apropiat.  

Visul de a statornici în leagănul creștinismului celtic o mânăstire ortodoxă românească este unul temerar, dar în același timp răspunde unei noi realități, precum și unor legitime cerințe spirituale manifestate de comunitate românească aflată  în această parte de lume, prin natura mutațiilor petrecute în ordinea profesională, economică și demografică a societății în ansamblul său.

 Aproape un milion de turiști și de pelerini trec anual prin insula Mull în drumul către abația din insula Iona, locul unde a funcționat unul dintre cele mai importante centre medievale ale monahismului irlandez. Astăzi în arhipelagul  Hebridelor se adaugă un nou așezământ monastic, de data aceasta unul împodobit cu resurse ale spiritualității ortodoxe românești.

 Florin NAHORNIAC

Cu întârziere dar apare și punctul nostru de vedere: D’ale lui Augustus

Motto: „Iubesc istoria României cu o ură grea”

 (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României)

După ce Republica îşi va înmormânta „regina”, nu oriunde, ci în necropola regală, şi poporul va plânge până i se vor toci ochii pentru că, vorba cronicarului, „a scăpat de mult bine şi de multă apăsătură”, vom mai jeli un an, doi, nu singuri, împreună cu planeta, treptat ne vom linişti pentru că, nu-i aşa, „Regele a murit, trăiască regele” (aşa se spunea în Franţa până a nu scăpa de podoaba Ludovicilor!), ne vom relua treburile de acolo unde au rămas şi ne vom bucura că îl mai avem pe ex-regele Mihai, cu Margareta, cu Duda, cu toată familia, chiar şi Nicolae, nepotul, cu toţii vor face lobby pentru România, ca să nu credeţi cumva că sunt inutili ca o glazură de sare pe un tort aniversar.Şi, cum suntem în luna august, va trebui să ascultăm din nou interviurile date de exul nostru, cum s-a luptat el cu Antonescu, cu ruşii, cu comuniştii, cu toată lumea care-i spunea de la obraz că este un întreţinut prea scump şi incapabil să încrucişeze două beţe, apoi, să nu uităm, ne-a spus-o de nenumărate ori, el s-a jertfit pentru ţară, a semnat actul de abdicare pentru că Groza şi Dej l-au şantajat, aveau la beci 1.000 (una mie) de tineri pe care, dacă nu semna, îi împuşcau! Apoi, cât a suferit el şi familia în exil! Nu avea bani de pâine şi, atunci, mai vindea câte un tablou sustras din tezaurul naţional! Deja începe să-mi fie lehamite de lamentările „regale”, de eroismul de care a dat dovadă la 23 august 1944, când a făcut şi dat lovitura de stat, l-a luat de guler pe Antonescu şi l-a băgat, unde credeţi?, într-o debara. În timp, evenimentele se lustruiesc, cele minore capătă o aură de eroism şi, dacă nu ne uităm pe documente, putem crede că puricele s-a făcut elefant.

Să începem cu începutul, cu opoziţia lui, a regelui, faţă de Ion Antonescu. În primul rând, să consemnăm că Ion Antonescu, conducătorul statului, l-a făcut rege, apoi, tot la iniţiativa lui, după căderea Odesei, în noiembrie 1941, i-a acordat gradul de mareşal, grad nerefuzat, apoi, pentru reciprocitate, regele l-a înaintat pe general la gradul de mareşal. Vedeţi, şi atunci se dădeau gradele militare aşa cum le dădea Băsescu lui Oprea. Ăsta, Oprea, cu interesul naţional, dacă nu-l lua DNA-ul, precis ajungea mareşal.  

  Era împotriva războiului? Păi atunci, fiind prin Constituţie el, regele, capul (şeful) oştirii, de ce-a semnat toate actele de război? Altceva trebuie spus: Toţi, toată suflarea, au fost de acord cu războiul pentru eliberarea nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa şi Basarabiei, dar armata ajunsă la Nistru trebuia, conform oamenilor politici şi şefilor militari, să se oprească, să nu continue războiul alături de Germania, deşi Hitler insista la o angajare totală în războiul din est, pentru distrugerea Uniunii Sovietice. Trecerea Nistrului însemna că războiul nu mai avea caracter naţional, ci personal, era al lui Antonescu. Opozanţii şi toţi strategii de cabinet dădeau exemplu pe Mannerheim al Finlandei, care n-a trecut graniţa ca să atace, să spunem, Leningradul de atunci.Opoziţia regelui faţă de Ion Antonescu avea un caracter personal, era orgolios şi neputincios în faţa personalităţii generalului care nu-i acorda niciun credit. La întâlnirile avute cu Antonescu, regele era însoţit de mama sa, regina Elena, grecoaica, şi toate aceste întâlniri s-au terminat cu scântei. Nu din cauza războiului, nu, ci datorită faptului că, în vreme de război, trebuia să se reducă cheltuielile Casei Regale, trebuia redus personalul, trebuia să se facă economii pe care regele nu era dispus să le facă. În schimb, regele n-a refuzat să viziteze frontul, să viziteze pe Hitler, iar opoziţia lui faţă de război s-a manifestat după marile înfrângeri ale armatei germane şi româneşti de la Stalingrad (Volgograd).  

Duşmănia faţă de Ion Antonescu, Mareşalul, s-a manifestat pe toate planurile la generalii de cabinet, la Sănătescu, de exemplu, care era şeful Casei Militare Regale. Acesta, care pretindea că ştie şi dedesubturile vieţii lui Antonescu, îi împărtăşea lui Ioan Mocsony-Stârcea, Mareşal al Curţii Regale, secrete care nu se spun de către un om de lume: …Antonescu, mereu în braţele femeilor mult sub nivelul lui, a sfârşit în acelea ale dnei Maria, care-l captase prin complexul milei, pentru umilinţa, supuşenia şi abnegaţia ei şi-l separase de lumea vechilor săi prieteni şi camarazi de arme… limbile rele spuneau… că înainte de întâlnirea ei cu colonelul de atunci, care era al treilea ei soţ, primul fiind un comisar de poliţie, iar al doilea un izraelit bogat, emigrat la Paris… Sănătescu mi-a spus atunci ca un mare secret că Antonescu era demult luetic (sifilitic!), tratat fără succes deplin la Paris şi că efectele bolii apasă asupra sistemului său nervos”.

Evident, opoziţia nu cuprindea numai Sănăteşti. Îi aflăm în opoziţie pe Mann (se dădea mare şef!), pe Dinu Brăteanu, pe Titel Petrescu şi pe comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu, la care adăugăm pe generalii Iacobici, Mihail şi alţii. Nu trebuie uitaţi cei din Ministerul de Externe, diplomaţii cu rol deosebit la debarcarea lui Antonescu.

 Silvia ANDREI   după CRAI NOU Suceava

În două propoziţii, Merkel desfiinţează „mecanismul cotelor obligatorii“

Aşa se joacă politica: rapid, cinic, fără memorii, fără păreri de rău. Iar la nivel înalt, oare de ce lucrurile s-ar petrece altfel?        A demonstrat-o doamna cancelar Angela Merkel cu o voltă bruscă ce a lăsat în ofsaid toate instituţiile europene, cele care, tocmai la impulsul german, pledaseră cu atâta forţă pentru instituirea sistemului cotelor obligatorii pentru repartizarea refugiaţilor. Stigmatizând mai apoi, în cuvintele cele mai dure, ţările din est de unde veneau mesaje din ce în ce mai disperate cum că nu sunt nici în stare şi nici nu vor vrea să se supună unei logici imaginate de Comisia Europeană, validată apoi prin votul majoritare al Parlamentului European şi, în unanimitate, de către Consiliul European.  

646x404 (1)Cei care ziceau ceva împotriva acestei politici erau, direct, etichetaţi drept înapoiaţi, anti-europeni, sălbatici fără milă, nedemni de a vieţui alături de ţările din grupul civilizaţilor. Acela care, în frunte cu Germania, în primul moment al crizei migranţilor, lansaseră mesajul că-i vor primi cu bucurie, oricare ar fi numărul lor, în numele unei politici umanitare superioare, demne de secolul XXI şi care să facă cinste Europei.    Ce a zis acum doamna cancelar, uluind asistenţa reunită să audă detalii asupra Declaraţiei de la Bratislava? Referindu-se la acele trist-faimoase „cote naţionale” decise de instanţele europene în vara anului trecut, doamna Merkel zice:

Este adevărat că această decizie s-a lovit de obstacole serioase…Iată de ce trebuie să imaginăm acum alte demersuri”.

Atât şi a ajuns ca, începând de ieri, structurile de la Bruxelles să intre în fibrilaţie. Au şi de ce. Tehnic vorbind, din acest moment, toată suita de decizii privind cotele de refugiaţi devin, de facto, puse sub semnul întrebării sau chiar lovite de nulitate. Ceea ce a zis doamna Merkel va fi invocat drept prim argument de orice stat care va refuza migranţi ilegali pe teritoriul său.

De facto, aşa este.

Dar de jure cum se va rezolva situaţia în urgenţă deoarece, din acest moment, se pot bloca sau chiar au început să se blocheze toate mecanismele de transfer care operează încă în termenii unui cadru legislativ care este încă în vigoare. Lăsând două ţări, Italia şi Grecia, să se descurce cum or şti şi cum vor putea cu sutele de mii de migranţi ilegali deja aflaţi pe teritoriul lor naţional şi să facă faţă primejdiei reale reprezentate de fluxurile de migranţi care continuă, atât prin Marea Egee cât şi prin Mediterana centrală. Asta este explicaţia gestului de revoltă făcut de premierul italian Renzi, care a refuzat să participe la o conferinţă de presă comună, acuzând că nu s-a decis nimic pe chestiunea migranţilor… ”Nu am de ce să particip la o conferinţă de presă cu Merkel şi Hollande fără să fiu de acord cu poziţiile lor…nu sunt deloc bucuros de concluziile summitului….şi să spui că documentul de azi ar fi un pas înainte în chestiunea migranţilor ar fi un exerciţiu de imaginaţie sau de acrobaţie verbală”.   

Posibil. Dar nu în totalitate cert, spun unele surse de la Bruxelles, obişnuite cu modelul negocierilor pe timp de criză. Mesajul doamnei Merkel, oricât de surprinzător ar fi el la prima vedere, face parte dintr-o strategie mai amplă destinată câştigării de timp. Liniştind tensiunile majore pe tema respectivă, deschide, teortic vorbind, un spaţiu mai confortabil pentru negocierile din următoarele şase luni, atunci când esenţiale vor fi demersurile de apropiere a planurilor naţionale pentru reforma Europei, astfel încât să se poată ajunge la un compromis acceptabil până în martie 2017.  

Rezonabil punct de vedere căci, prin cele două propoziţii, se dă un răspuns fără nici un fel de ambiguităţi poziţiilor acide ale ţărilor din est şi, mai ales, slăbeşte tensiunea din est şi scade oarecum miza referendumului din Ungaria de la început de octombrie, organizat tocmai pe chestiunea migranţilor. Mai există şi un alt aspect, tot răspuns la poziţiile ţărilor din est: public, este diminuată poziţia viitoare în negocieri a Comisiei Europene şi Preşedintelui Jean Claude Juncker, ţinta tuturor recriminărilor imaginabile după eşecul consemnat de BREXIT şi acuzaţiile de lipsă de imaginaţie politică în managementul crizelor. Totul însoţit de o deplasare a centrului de putere spre motorul franco-german şi, foarte important, înspre zona Consiliului European, locul în care se va face negocierea majoră privind noul document identitar asupra Europei reformate.    Şi migranţii? Vom mai vedea, poate chiar se vor imagina noi soluţii, dar numai după ce, aşa cum s-a cerut de atâtea ori, va exista un mecanism real european reieşit din cadrul pe care urmează să-l propună noua politică de azil, odată cu toate celelalte cadre legislative activate, relansând discuţia despre armata europeană comună, forţe de securitate comune, corp activ în teren de gărzi de frontieră şi gardă de coastă…  

Europa s-a trezit, liderii ei, aşa cum remarca Donald Tusk, au devenit în fine conştienţi că este inevitabil momentul atât de dificil al luării de soluţii. Şi atunci încearcă mişcări de acest gen, de atac frontal pe problemele cele mai sensibile, în speranţa că, astfel, chiar provocând probleme la nivel de leadership, pot lansa operaţiunea de reconvingere a opiniilor publice. Cu ce şanse de succes, vom vedea. Important este, cred eu, că declicul s-a produs şi că, de acum, dezbaterea trece pe planul Statelor Membre, chemate să prezinte proiectul lor de viziune asupra Europei.

 Ai noştri au oare timpul, dorinţa şi capacitatea de a lucra împreună la un asemenea program de interes naţional superior, măcinaţi cum sunt de bătăliile strict locale pentru scaunele puterii? Poate despre asta ar trebui să discutăm cu mare seriozitate, lansând semnalul necesar de maximă urgenţă: cine nu va fi în acest joc cu puncte de vedere sustenabile şi credibile, nu va avea, ulterior, decât calitatea de spectator al deciziilor planificate de alţii. Ceea ce, pentru România sau pentru oricare alt Stat Membru, ar fi o mare problemă pe termen lung.

Dr ec Florin NAHORNIAC

Cum a ajuns Mihai Viteazul cel mai dăunător mit

Din ziarele de vineri, aflăm cum se pregătesc marii comercianţi pentru reducerea TVA la 9%, cum a ajuns Mihai Viteazul cel mai dăunător mit, cum vor evolua cotaţiile de pe pieţele de obligațiuni, România este la cel puțin 50 de ani distanță de ceea ce vedem astăzi dezvoltat în Occident privind infrastructura, dar şi că retailerul belgian Mega Image a ajuns la 21 de supermarketuri nonstop, în Bucureşti.

Mihai Viteazul (sursa: wikipedia)

Mihai Viteazul (sursa: wikipedia)

Din ziarul Adevărul, aflăm că marile reţele comerciale îşi informează în amănunt clienţii despre modul în care vor reduce preţurile începând din 1 iunie şi unele chiar au furat startul ieftinirilor generate de scăderea la 9% a Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente. Apropierea datei de 1 iunie, când TVA la alimente va scădea de la 24% la 9%, a făcut ca marile reţele comerciale să lanseze campanii de marketing cât mai atrăgătoare. Astfel, hipermarketurile se întrec în promoţii şi anunţă (ori chiar practică deja) reduceri de preţuri proporţionale cu reducerea de TVA. Pentru a-i asigura pe clienţi că preţul plătit este cel corect, reţeaua de retail Lidl a demarat o campanie de informare prin care le explică românilor cum procentul de 15% scăzut din valoarea actuală a TVA se va reflecta în noul preţ al produsului ca o reducere la raft de 12%. Concret, dacă un produs are preţul net de un 1 leu, până acum preţul de vânzare era 1,24 lei (din care 0,24 lei reprezintă TVA). De la 1 iunie, preţul de vânzare pentru acelaşi produs va fi de 1,09 lei (din care 0,09 lei va reprezenta TVA), astfel că diferenţa dintre preţul iniţial şi cel de după reducerea TVA ar trebui să fie de 15 bani, adică 12%. Pentru a asigura transparenţa totală în ceea ce priveşte reducerea preţurilor prin aplicarea reducerii cotei de TVA, de la 1 iunie, Lidl va afişa la raft atât vechiul preţ al produsului, cât şi cel nou. O consecinţă interesantă a reducerilor generate de scăderea TVA, în ceea ce priveşte strict modul de calculare şi de afişare a preţurilor, ar putea fi aceea că vor dispărea preţurile psihologice de tipul „xx,99 lei“. Excepţie ar face doar produsele vândute în regim de promoţie, unde intervenţia asupra preţului este suplimentară faţă de simpla reducere a cotei de TVA.    

O publicatie nationala ne explică cum a ajuns Mihai Viteazul cel mai dăunător mit. Domnitorul Țării Românești a fost asociat cu ideea națională, transformat în simbol și acuzat că blochează integrarea României în UE. Potrivit curentului negativist antinaționalist lansat în anii ’90, curent politic sprijinit pe speculații filozofice și pe devalorizarea operelor de Istorie a românilor cu scopul de a modifica mentalitatea “naționalistă” dobândită în perioada regimului Ceaușescu, istoria domnitorului Mihai Viteazul funcționează în imaginarul colectiv ca un mit foarte dăunător. Credința românilor că Mihai Viteazul a fost un om excepțional și, de aceea, capabil de unirea românilor, ne frâna în procesul de integrare, în primul rând mentală, în Uniunea Europeană. Pe fond, a fost vorba de inventarea unei presupuse intenții a istoricilor de a-i păcăli pe români cu un surogat politic (naționalismul) în locul adevărului istoric.

Din Capital.ro aflăm că miliardarul american Paul Singer, care deţine peste 15% din Fondul Proprietatea, anticipează o prăbuşire a cotaţiilor în pieţele de bonduri. Aceasta ar urma să fie o criză mai mare decât cea din anul 2008. Are o avere netă de 1,92 miliarde dolari care îl face să stea tot timpul de veghe. Magnatul Paul Singer, cu un „ochi de vultur” – aşa cum şi-a câştigat reputaţia în pieţele internaţionale pentru cum urmăreşte obţinerea de câştiguri din consumarea „cadavrelor” financiare rezultate din creditarea greşită – se uită cu îngrijorare la pieţele de bonduri. Aici el aşteaptă o prăbuşire încă şi mai mare decât cea din anii 2007-2008 pe Bursă şi în creditul ipotecar, care ar urma să arunce în aer dobânzile. Dacă implozia imobiliară şi a pieţei subprime a fost marea oportunitate a vânzărilor în lipsă, pe segmentul obligaţiunilor vine cel mai tare trade din ultimii zeci de ani. El va surveni odată cu pulverizarea încrederii în banii de hârtie şi politicile riscante, de „extremism monetar”, ale băncilor centrale, avertizează în ultima sa scrisoare către investitori, preluată de Zero Hedge, Singer, care prin Manchester Securities Corp. controlează peste 15% din Fondul Proprietatea. Bondurile au preţuri record peste tot în lume, iar dobânzile sunt la minime istorice. Cu toate acestea, băncile centrale continuă să le cumpere cu trilioanele de dolari nou-tipăriţi. Nu mai ţin cont că urgenţa a dispărut la şase ani şi jumătate de la căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers şi că ţările dezvoltate nu se mai află în colaps financiar sau în recesiune adâncă. Băncile centrale insistă într-o politică extremă a banilor foarte ieftini, fără precendent, ale cărei efecte finale nu pot fi cunoscute. Presupunerea este că preţurile ridicate ale hârtiilor de valoare şi proprietăţilor imobiliare vor antrena optimism în mediul de afaceri şi, implicit crearea de locuri de muncă. Efectul este însă indirect şi politicile sunt mai degrabă ineficiente, atrage atenţia Singer.

 Wall Street ne prezintă un interviu cu directorul general Bergerat – Monnoyeur, Liviu Neagu, unul dintre cei mai importanţi distributori de utilaje de construcţii.  Omul de afaceri a precizat că România este la cel puțin 50 de ani distanță de ceea ce vedem astăzi dezvoltat în Occident, iar acest lucru face ca țara noastră să aibă încă foarte mult de recuperat. „România are un potențial uriaș în domeniile agriculturii și turismului, însă fără o infrastructură corect gândită și o strategie pe termen lung nimeni nu poate profita de aceste bogății naturale. Avem nevoie de planuri pe termen lung, care să fie publicate, analizate și apoi implementate indiferent de culoarea politică a unui guvern sau a Președintelui. Din păcate ne lipsesc cu desăvârșire aceste planuri. Nu avem Master Plan pentru ape, pentru canalizare, gaze, termoficare – dacă am vorbi și am pune totul pe hârtie atunci am putea avea o direcție clară, iar aceste planuri ar trebui gândite la un interval de până la 10 ani. Sunt proiecte care ar trebui gândite chiar pe 20 de ani, dacă ne referim la împăduriri”, a precizat managerul Bergerat – Monnoyeur. Neagu a subliniat necesitatea urgentării mai multor proiecte majore de infrastructura care să favorizeze dezvoltarea pe verticală a business-urilor în turism și în agricultura. „Comarnic – Brașov este o prioritate dacă ne gândim la turism. Din păcate industrie nu prea mai avem, așa că trebuie să profităm de ce dispunem. Avem resurse naturale care trebuie exploatate inteligent sau să le conservăm inteligent. Avem partea naturală a țării – Delta Dunării, de exemplu, în care sezonul este mult mai lung decât pe litoral. Avem munți frumoși, cu peisaje cum multe alte țări și-ar dori să aibă. Ar putea fi locuri care să fie vizitate anual de milioane de turiști străini care să descopere frumusețile României, dar din păcate lipsă șoselelor joacă un rol semnificativ”, a mai adăugat Neagu.  

Dintr-o  alta publicatie nationala aflăm că retailerul belgian Mega Image, cel mai extins lanţ de magazine din România, cu peste 400 de unităţi sub mai multe formate, a ajuns la 21 de supermarketuri nonstop în Bucureşti, într-un proiect început încă din 2013. Belgienii atacă astfel ultimul bastion al micilor chioşcari care sub presiunea expansiunii comerţului modern mai rezistau datorită vânzărilor de pâine, cafea la dozator, ţigări, sucuri şi datorită programului nonstop. Mulţi dintre micii comercianţi îşi puneau speranţa în faptul că supermarketurile şi magazinele de proximitate moderne închid cel mai târziu atunci când ceasul a bătut miezul nopţii. „În prezent, Mega Image deţine 21 de magazine cu program nonstop“, spun reprezentanţii Mega Image, care au oferit o listă a tuturor magazinelor. Printre acestea se numără atât supermarketuri amplasate în cartiere precum Dristor, Favorit (drumul Taberei) sau Giurgiului 2 (Berceni), dar şi magazine în zone centrale precum Universitate (Regina Elisabeta) sau Piaţa Romană, Amzei. Mega Image a început acest proiect cu câteva magazine, făcând de asemenea teste de câteva luni în cadrul altor unităţi. Reprezentanţii Mega Image nu au oferit detalii privind vânzările în cadrul magazinelor deschise 24 de ore din 24. Ei nu au dat nici alte detalii privind planurile de viitor, respectiv dacă vor extinde acest proiect şi în alte magazine. Prelungirea programului înseamnă o lovitură pentru chioşcurile din acele zone într-o perioadă în care comerţul tradiţional continuă să piardă teren în faţa lanţurilor de supermarketuri, hipermarketuri sau discounteri. În urmă cu aproape 20 de ani, retailul românesc era disputat exclusiv de peste 150.000 de chioşcurile şi alimentare, dar drumul comerţului modern, deschis chiar de Metro Cash & Carry în 1996, a înghiţit multe din afacerile mici. Astfel, în prezent cele circa 80.000 de magazine din comerţul tradiţional mai controlează sub 50% din totalul comerţului alimentar local, o piaţă de circa 80 de miliarde de lei.

Florin NAHORNIAC

Vlad Ţepeş, personajul istoric preferat de români pentru conducerea ţării. Decebal este abia pe locul 6

Câştigătorul unor alegeri prezidenţiale ipotetice, la care ar participa lideri istorici, ar fi Vlad Ţepeş, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic dat publicităţii marţi.  

Infopolitic arată că rolul acestei cercetări este cel de a testa profilul dezirabil de preşedinte pe care românii şi l-au format.
35% dintre români l-ar alege pe Vlad Ţepeş, 21% l-ar vota pe Alexandru Ioan Cuza, 18% pe Ştefan Cel Mare, iar 9% pe Mihai Viteazu. În top se mai află Constantin Brâncoveanu şi Decebal cu 6%, urmaţi de Tudor Vladimirescu cu 2%.
Vlad Ţepeş este câştigător printre alegătorii de toate vârstele, fiind pe primul loc în preferinţele ambelor sexe. Bărbaţii sunt însă într-o mai mare măsură admiratori ai acestui model – 42% dintre ei optează pentru Vlad Ţepeş, în vreme ce doar 29% dintre femei l-ar alege. Doamnele şi domnişoarele se pronunţă în număr mai mare pentru Alexandru Ioan Cuza (25% faţă de 15% bărbaţii) şi Ştefan cel Mare (21% faţă de 15% cei de sex masculin).

  Georgeta AMBERT

Arsenie Boca, omul care a dus o lumânare aprinsă prin furtună

Este considerat de mulţi credincioşi drept „ultimul sfânt al românilor“. Duhovnicul Arsenie Boca şi-a dus viaţa printre fapte considerate miracole de cei care le-au văzut şi vorbe cu tâlc, balansându-se între renumele profetic şi durerile simţite în temniţele comuniste.

 Florin CREȘTINUL

Premieră în transportul feroviar din România: Alstom a pus în funcțiune la Arad un centru modern de control al traficului

Alstom a anunțat că a finalizat și pus în funcțiune centrul modern de control al traficului feroviar „Iconis” la Arad, pentru Compania Națională  de  Căi  Ferate (CFR), în cadrul celui mai reprezentativ proiect de modernizare feroviară executat în România până în prezent.    ,,Acest centru de control al traficului de ultimă generație devine astăzi operațional, făcând din stația Arad una dintre cele mai mari și mai performante stații feroviare din sud-estul Europei. Cu peste 140 de macazuri, Arad este un centru feroviar foarte important pe culoarul Rin-Dunăre (Coridorul IV pan-european)”, potrivit unui comunicat al companiei.

alstom-356x220In martie 2012, consorțiul format din cinci companii și coordonat de Alstom a început reabilitarea completă a tronsonului Frontieră – Curtici – Arad  – Km 614, cu o lungime de 41,185 km de linie dublă de cale ferată. Contractul a inclus lucrări complexe de reabilitare a infrastructurii și suprastructurii feroviare, lucrări de instalații de electrificare, semnalizări și telecomunicații, inclusiv GSM-R, precum și construcții civile. Compania Alstom a fost direct responsabilă de proiectarea și implementarea tuturor lucrărilor legate de: centrul de control al traficului, sistemul european de semnalizare feroviară ERTMS Nivelul 2, centralizarea electronică, sistemele de informare a pasagerilor și modernizarea sistemului de electrificare a căii ferate prin substații de tracțiune electrică.

,,Un al doilea astfel de centru se află în prezent în construcție la Simeria, urmând ca aceste două centre, împreună, să poată gestiona traficul feroviar de la granița cu Ungaria și până la Sighișoara, respectiv peste 350 de km de cale ferată dublă, cu peste 30 de stații”, a declarat Gabriel Stanciu, director general Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova.     Centrul de control Iconis instalat la Arad integrează două soluții Alstom: sistemul de management al traficului (TMS) și sistemul integrat de diagnozăși suport (IDSS). Managementul rutelor trenurilor se face acum automatizat, iar capacitatea traficului crește cu cel puțin 25%.

Compania Alstom este prezentă în România de peste 20 de ani și are în prezent circa 500 de angajați permanenți. Compania are în derulare șase proiecte de reabilitare a infrastructurii feroviare, în diverse faze de implementare, precum și mentenanța trenurilor metroului bucureștean.

 Dr ec Florin NAHORNIAC

CURAJ LEGIONARO-NAZIST A MINCINOASEI GABRIELA FIREA CĂTRE COPIII ȘCOLII 173: DEMISIONEZ DACĂ SISTEMUL ESTE MAI TARE CA MINE

Faptul că pălăria de primar e mult prea mare pentru Gabriela Firea este mai mult decât evident pentru oricine dar ceea ce le-a spus Firea copiilor la festivitatea de deschidere a noului an de învățământ la Școala gimnazială „Eugen Barbu”, 173, ne pune pe gânduri.
,,Vă spun cu toată sinceritatea, în fața sfintei cărți (Biblia — n.r): prefer să îmi dau demisia dacă voi observa că sistemul e mai tare ca mine. Prefer să plec decât să patronez o astfel de situație, în care o școală e reabilitată pe un program BEI, deci intențiile sunt formidabile, iar acel șantier, în loc să dureze un an, cât prevedea contractul, a durat zece ani de zile”, a afirmat primarul general. Ea a povestit că în luna iunie a aflat că lucrările de reabilitare a școlii, începute în urmă cu zece ani, nu au putut fi încheiate „din cauza unor licitații controversate, a unor firme care nu și-au făcut datoria, a unor funcționari care, cu siguranță, nu au fost în slujba cetățeanului. Atunci mi-am dat seama că se poate, se poate învinge sistemul. Și sistemul nu este ceva impersonal. Nu este ceva intangibil, este răul care s-a permis, din păcate, în administrația publică locală — nu peste tot, fiindcă nu e corect să generalizăm — dar în unele din aceste unități. Iar doamna directoare (a școlii — n.r.) mi-a demonstrat că există o șansă pentru noi toți că cea mai importantă resursă pe care o avem ca oraș și ca țară sunt oamenii, prin puterea, forța lor”, a spus primarul general copiilor prezenți în curtea școlii.
Acum nu știm cui a adresat Firea mesajul că elevii oricum nu au înțeles nimic iar cei mai mulți părinți au râs de discursul ei. Unii își aminteau cum a mințit Firea la alegerile din 2014 că nu sunt cozi la secțiile de vot de la Londra iar alții se amuzau de mândria ei că e fertilă.    Update ora 16.00: Firea a transmis un comunicat de presă despre participarea sa la deschiderea cursurilor la Școala 173 dar din discursul său nu e prezentată în comunicat și partea cu demisia și sistemul.

  Florin BUCOVINEANUL

Brâncuşi, între procesul creator şi cel juridic – ,,Eu nu creez pasărea, ci zborul”

Creaţia omenească, de orice fel, artistică, ştiinţifică, tehnică, impresionează şi prin energia lăuntrică a celui ce a realizat opera, prin dorinţa de a exterioriza o anumită stare din parcursul existenţial al creatorului.       În artă modalităţile de exprimare sunt nelimitate, infinite. Mimesisul vârstei iniţiale şi iniţiatice, poesisul perioadei de formare duc la rezultatul revelat, exprimat direct sau sublimat, la catharsis-ul vârstei maturităţii (“Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul”/ ,,Există un scop în toate lucrurile, însă pentru a ajunge la el trebuie să ne detaşăm de noi înşine”/ „Am realizat aceste lucruri cu atât mai mult cu cât reuşeam să mă detaşez de persoana mea” –Brâncuşi).   

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe la 1910, în Parisul debordând de energii creatoare, trăiau doi români care, dacă nu se cunoşteau între ei atunci, sigur aveau să fie puternic impresionaţi mai târziu unul de celălalt. Aveau multe în comun, provenind din acelaşi ţinut, care îi aştepta ca să se confirme o teorie potrivit căreia valorile, marile personalităţi, apar acolo unde sunt necesare la un moment dat. Sunt Brâncuşi şi Coandă (despre acesta din urmă, într-o nouă întâlnire). Şi unul şi celălalt se gândeau, în acelaşi timp, la un lucru care, şi acum, după o sută de ani, ne minunează şi ne înalţă, la propriu şi la figurat: ZBORUL (“În timpul maturităţii am zburat înspre ceruri”/ “Eu nu creez Păsări, ci zboruri”). Brâncuşi voia să exprime zborul în sculptura sa şi a reuşit: păsările lui de aur, măiestrele, păsările albastre, ţâşnesc în văzduh, de cum le priveşti şi cu sufletul. (“În sculptură, dacă găseşti ieşirea, te ridici înspre cer, intri în împărăţia cerurilor”).

În inima Parisului, asaltat de vizitatori oficiali şi neoficiali, veniţi din toate ţările, felul său de trai părea cel al unui ţăran român, înconjurat de mobile făcute de mâna lui: de la scaune şi bănci de lemn şi mese rotunde de piatră, până la poarta ţărănească din bârne, care separa spaţiul atelierului în locuri cu destinaţii diferite (“Eu am fost întotdeauna un prince-paysan”/ “Aristocraţii şi ţăranii nu se tutuiesc”). Dar Brâncuşi a devenit în scurt timp mult mai mult decât o verigă în lanţul meşterilor din neamul său. Era o personalitate complexă care s-a relevat de timpuriu, un trăitor complex al existenţei fizice, dar şi un filosof, un iniţiat în cuprinderea existenţei la nivel superior, universal. Ba mai mult, a fost omul şi artistul care a înţeles caracterul efemer al oricărei atitudini estetice şi imposibilitatea definirii frumuseţii doar după normele trecutului. Estetica, în general, este constantă şi universală, dar modul ei de manifestare este multiplu, variabil, liber şi, de cele mai multe ori, progresiv, după cum evoluează mentalul individului şi al colectivităţii. Ajungi să-l cunoşti foarte bine pe Brâncuşi doar citindu-i Aforismele (din care am preluat o parte, prezentate în aceste rânduri) în care îşi exprimă convingerile şi credinţa sa în legătură cu aspectele esenţiale ale vieţii, ale existenţei sufletului omenesc, în general, şi ale ţăranului român, în special, ale artei sale şi ale creaţiei artistice în general. Referirile la creaţia artistică (europeană, mai ales) sunt bazate pe geniul şi experienţa sa, părând şocante, paradoxale uneori. Adepţii convenţiilor, cei cu atitudini bazate pe clişee (academiste), pot fi contrariaţi.

 brancusiBrâncuşi a înţeles încă din copilărie rostul şi menirea artei. Contempla formele pe care natura le-a creat şi îşi dădea seama că, în artă, omul nu imită natura (nici nu ar putea să o facă!). Trebuie doar să o transfigureze şi să-i confere valenţele estetice. A studiat arta antică şi a înţeles seninătatea şi simplitatea stărilor exprimate. A cunoscut opera artistică a Renaşterii şi s-a detaşat de înverşunarea artiştilor acelui timp şi a personajelor reprezentate de aceştia. Chinul lăuntric al personajelor născute în acea perioadă, încleştarea lor în lupta pentru un ideal concret sau himeric, angoasa lor (uneori), nu l-au mişcat pe viitorul artist demiurg, chiar dacă Renaşterea exprima cel mai bine spiritul european occidental: acela de a fi, de a face, de a găsi, de a rezolva problemele şi conflictele cu care oamenii se confruntă. (,,Nu căutaţi formule obscure sau mistere. Eu vă dau bucurie curată.”). Exprimarea detaliului, cu acurateţe de orfevru, realizarea perspectivei, ca şi când ar fi fost construită cu compasul, reprezentau idealul iubitorilor de artă ai acelei perioade a renaşterii spiritului grec, nu lipsită de un păgânism în ceea ce priveşte scopul pentru care era făcută, într-o perioadă de prosperitate culturală. Poate de aceea Brâncuşi s-a străduit să-l înţeleagă pe Michelangelo şi a sfârşit prin a-l refuza, a nu-l primi ca reper în devenirea sa artistică şi umană. (,,Michelangelo este, în întregime, numai carne”/ „Michelangelo nu a reuşit să se elibereze de turmentele-i intime…”). Brâncuşi voia să exprime altceva. Să arate “bucuria pură”, miracolul existenţei înseşi, emanciparea, elevaţia sufletească, conştiinţa pură, neinfluenţată de mental. Şi a reuşit: formele sale reprezintă esenţializarea celor din jur. Trăirea este sugerată, miracolul existenţei este asumat. (,,Şi viaţa şi moartea, la fel ca şi materia, se confundă în ultim, într-o formă unică – tăcerea… Tăcerea – a cărei efigie ne relevă noţiuni duale: Timpul şi Eternitatea”).

 Dincolo de toate aceste bucurii ale spiritului, Brâncuşi a fost determinat să intre într-o acţiune de un prozaism descumpănitor: acuzaţia de trafic cu metale între Franţa şi America, soldată cu un proces la curtea de judecată.    ,,Pasărea de aur”, terminată în 1926, a fost vândută de Brâncuşi unui colecţionar american. Dar vama americană i-a impus lui Brâncuşi plata unei (mari) taxe vamale, lucrarea nefiind recunoscută de această instituţie ca fiind operă de artă. Brâncuşi a intentat acţiunea juridică ce s-a derulat pe parcursul a doi ani. Dezbaterile Curţii au ajuns în zona intimă a teoriei şi filosofiei artei. Ciocnirea de idei era inevitabilă. Vechile teorii care legau arta de principiul imitaţiei (reprezentare fidelă a naturii) au fost contrapuse unui dicţionar de artă existent deja la aceea dată (March’s Thesaurus), care disocia conceptul de operă de artă de acela de imitare a naturii şi ridica probleme estetice independente de imitaţie. La expunerea definiţiilor despre artă şi frumosul artistic, Brâncuşi a fost prezentat, oarecum forţat, ca fiind reprezentantul unei mişcări abstracte (lucru lămurit ulterior de teoreticieni şi de însuşi Brâncuşi, care nu-şi considera opera ca fiind abstractă, aceasta ,,trăind” din însăşi esenţa spiritului modelelor sale, care retrimit privitorul la forma originală, arhetipală chiar). Brâncuşi îşi expune declarativ punctul de vedere asupra activităţii din care a ,,ieşit” Pasarea: ,,Este o operă originală. Eu însumi, cu mâinile mele, am modelat-o din bronz brut. Tema bronzului reprezintă cea mai proprie şi mai aparte invenţie a mea”.                                                                                                                                                                                                              A fost un moment neplăcut, dar în acelaşi timp o acţiune fericită, din partea sa şi a celor care l-au susţinut (critici de artă, artişti, colecţionari) pentru înţelegerea a ceea ce, în mod (doar) cronologic, s-a numit Arta modernă. A fost manifestul sculpturii sale.

 Georgeta AMBERT

BNR publică salariile conducerii executive. Cât câștigă guvernatorul Isărescu

Banca Națională a României a decis să publice, începând cu 1 septembrie, date privind politica salarială, potrivit unei decizii luate pe 27 august, potrivit unui comunicat de presă.

Guvernatorul Mugur Isărescu are un venit lunar de peste 61.000 de lei, din salariu și indemnizație de CA.

Veniturile conducerii executive

bnr

 

 

La acestea, se adaugă și alte venituri, astfel:

  • Indemnizație de vacanță – 100% din salariul net lunar;
  • Alte drepturi bănești de maximum 1,6 salarii nete lunare;
  • O sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit, fără a se depăși un salariu net lunar.

La încetarea contractului individual de muncă, salariații Băncii Naţionale a României beneficiază de o indemnizație de pensionare, egală cu 12 salarii, calculată la nivelul ultimului salariu primit, cu condiția ca salariatul respectiv să fi lucrat, fără întrerupere, minimum 6 ani în cadrul băncii, anterior îndeplinirii condiţiilor legale de încetare a contractului individual de muncă.     Membrii Consiliului de administrație nu beneficiază de bonus de performanță.  

De asemenea, Consiliului de Administrație a decis să publice, după fiecare ședință de politică monetară, în termen de 7 zile, sinteza deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară. Minuta are ca scop cunoașterea de către public a rațiunilor și datelor economice luate în considerare la fundamentarea deciziilor de politică monetară. Aceasta va include scorul votului, fără atribuirea nominală a acestuia.  Membrii neexecutivi ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României – Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Ágnes Nagy, Virgiliu-Jorj Stoenescu – primesc o indemnizație netă lunară de membru al Consiliului de administrație în valoare de 17.103 lei

  Dr ec Florin NAHORNIAC

DIICOT: PREȚUL PENTRU CĂLĂUZIREA UNUI MIGRANT ÎNTRE 4500-5500 EURO

Procurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara efectuează cercetări într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de  trafic de migranţi şi trecere ilegală a frontierei de stat.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2016, pe fondul migrației ilegale din Balcani, mai mulți cetățeni de naționalitate sârbă s-au constituit și au acționat în cadrul unui grup infracțional organizat, având ca scop racolarea, transportul și călăuzirea unor grupuri de migranți proveniți din Orientul Mijlociu și Asia, de pe teritoriul Serbiei, în România și apoi mai departe către state din vestul Europei. În condițiile ridicării gardului de la frontiera sârbo-maghiară, membrii grupării au  identificat noi modalități de călăuzire a migranților, care să le permită transportul unor grupuri mai mari de persoane.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat faptul că grupurile de migranți erau călăuzite până la frontiera dintre Serbia și România, în zona Jimbolia, unde li se dădeau indicații precise legate de locul pe unde să tranziteze frontiera pietonal, direcția în care să deplaseze și locația unde să se regrupeze pe teritoriul României. Ulterior, membrii grupării tranzitau legal frontiera la bordul unor autoturisme înmatriculate în străinătate, iar odată intrați în România se deplasau la locația prestabilită, de unde îi preluau pe migranți și îi transportau către frontiera dintre România și Ungaria. În acest punct, modul de operare era reluat pe același tipar, migranții fiind direcționați pentru trecerea ilegală a frontierei către o zonă considerată sigură, iar ulterior erau preluați de pe teritoriul Ungariei și transportați mai departe către destinațiile finale din vestul Europei.
În activitatea infracțională membrii grupării utilizau tehnologie modernă – GPS-uri cu harta zonei și cu indicații privind ruta de acces a migranților, aplicații pentru comunicare în timp real, gen Viber etc – aspecte care, pe de o parte, facilitau succesul operațiunilor, iar de pe de altă parte, făceau dificilă monitorizarea acestora de către organele legii.
Unul dintre grupurile de migranți transportate de rețea a fost interceptat, la sfârșitul lunii august 2016, atunci fiind prinși 28 de transfugi. Migranții au fost transferați la acel moment la centrul de azilanți de la București. O parte dintre migranți aveau să fie recuperați de membrii ai grupării, care au venit în România cu un microbuz înmatriculat în Elveția și cu un autoturism cu numere de înmatriculare sârbești.
În urma monitorizării activităților grupării, a rezultat că migranții au fost preluați de la centrul de azilanți din București și transportați în Timișoara, unde  s-a făcut joncțiunea cu încă un grup de migranți. Pe drum, traseul autoturismelor în care erau transportați migranții a fost asigurat de doi membri ai grupării cu rol de antemergători, pentru a depista și semnala din timp orice eventual control în trafic.
În data de 13.09.2016, migranții au fost duși pe câmp de lângă localitatea timișeană Tomnatic, unde au fost ținuți în ploaie până la căderea întunericului, când membrii grupării i-au urcat din nou în microbuz și i-au transportat până în apropierea vămii Cenad. Aproape de miezul nopții, migranții au fost coborâți pentru a trece în Ungaria peste fâșia verde. În acel moment s-a intervenit și s-a procedat la indisponibilizarea migranților, precum și a călăuzei care îi transporta. În același timp, ceilalți membri ai grupării au încercat tranzitarea frontierei la bordul celorlalte autoturisme, cu intenția de a-i prelua pe migranți de pe teritoriul Ungariei, ocazie cu care s-a procedat la reținerea acestora în vederea cercetărilor.
Pentru aceste servicii migranţii plăteau sume cuprinse între 4500-5500 de euro de persoană, veniturile obţinute de membrii grupării în urma activităţii infracţionale pe această linie fiind în acest mod considerabile.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu  ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara şi poliţişti din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara

  Silvia ANDREI

Ironia istoriei: oraşul unde a luat naştere Uniunea Europeană vrea să părăsească UE, la fel ca britanicii!

Unul dintre cele mai importante oraşe pentru Uniunea Europeană vrea să părăsească spaţiul comunitar

Ironia istoriei: oraşul unde a luat naştere Uniunea Europeană vrea…

Oraşul olandez pitoresc Maastricht, care a dat numele pactului ce a creat moderna Uniune Europeană de astăzi, este acum un bastion al euroscepticilor care vor să urmeze Marea Britanie în decizia de a părăsi blocul comunitar.

Armand Vliegen, rezident al oraşului, a susţinut uniunea pentru o Europă mai integrată atunci când a fost lansat Tratatul de la Maastricht, la începutul anilor 1990. Însă în momentul în care zecile de solicitări de azil s-au materializat într-un „cămin studenţesc” construit aproape de locuinţa sa, acesta a spus că mica sa dorinţă de a rămâne în UE „s-a evaporat”.

„Uniunea Europeană este un dezastru”, spune Vliegen, un programator în vârstă de 40 de ani. „Ar fi trebuit să o părăsim deja”. El şi mulţi alţi membri ai Partidului pentru Libertate, al cărui lider, Geert Wilders, a promis să dirijeze Ţările de Jos – unul dintre membrii fondatori ai UE- spre ieşirea din Uniunea Europeană dacă va predomina alegerile din martie.

Câteva sondaje recente arată că Partidul pentru Libertate (Party for Freedom) şi-ar putea tripla prezenţa în Parlament obţinând 25% din locuri şi devenind partidul majoritar, aflat la conducere, într-un peisaj politic oricum fragmentat, scrie The Wall Street Journal.

Acesta şi alte partide anti Europa au câştigat cele mai multe voturi în Maastricht, cu ocazia alegerilor electorale regionale de anul trecut.

Schimbarea poziţiei lui Vliegen reflectă acelaşi status quo care i-a condus pe cetăţenii britanici să voteze în iunie părăsirea uniunii cu 28 de state europene, iar acest lucru începe să câştige teren şi în alte state membre.

În Franţa, politicienii anti – uniune au strâns un şir de victorii electorale în recente alegeri locale, după ce au avut o campanie împotriva euro, invocând dificultăţile economice şi rata ridicată de şomaj din cauza monedei unice.

În Austria, sondajele îl arată favorit pe candidatul Norbert Hofer pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în octombrie, după ce a strârnit un val de furie asupra imigranţilor şi în general asupra fenomenului european al migraţiei.

Lupta Uniunii Europene cu crize economice ca cea provocată de povara datoriei grecilor, dar şi primirea a sute de mii de migranţi au alimentat opinia Ţărilor de Jos cu privire la UE.

Anul trecut Ţările de Jos au primit aproape 59.000 de cereri de azil, în creştere faţă de 17.000 atât cât primiseră în 2013. Afluxul a determinat mai multe proteste în Maastricht, dar şi în alte locuri din ţară.

Wilders a mai obţinut o victorie în referendumul din această vară în care olandezii i-au urmat indicaţiile de a se împotrivi unui acord al Uniunii cu Ucraina. „Nu vrem să mai avem de-a face cu Uniunea Europeană de acum”, spune el într-un interviu. „Vrem să fim o ţară suverană, nu să fim la mila unor birocraţi nealeşi în Bruxelles”.

Fiind întrebat despre discuţiile cu privire la „divorţul” dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie în Maastricht, el a răspuns: „Aş fi încântat dacă sfârşitul oficial al UE ar începe în provincia mea”.

Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, fiind cel care a pus bazele Uniunii Europene.

Conţinutul tratatului

– Uniunea monetară şi economică

Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice şi Monetare în trei etape. Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 şi cel mai târziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ţară să participe la Uniunea monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice (criteriile de convergenţă), prin care trebuie asigurată stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergenţă sunt următoarele: politica financiară, nivelul preţurilor, al dobânzilor şi al cursului de schimb. În timp ce criteriul de politică financiară (deficit bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referinţă 1997.     Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism, conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară. Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.

– Politica externă şi de securitate comună

Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre. Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un vot în unanimitate.

– Cetăţenia europeană

Nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează. Cetăţenia europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de şedere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv şi activ la alegerile locale precum şi dreptul de a alege deputaţii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.

– Procesul de democratizare

O altă noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. În felul acesta Parlamentul European are în anumite domenii aceleaşi drepturi ca şi Consiliul de Miniştri. În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene.

– Colaborarea în domeniul politicii interne şi juridice

În tratat s-a hotărât îmbunătăţirea colaborării în domeniul juridic şi al afacerilor interne. Pentru o mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat Oficiul European de Poliţie Europol, cu sediul la Haga.

 Iosif VARGA

Cum îşi aranjează liberalii prezenţa în Parlament pentru un nou mandat

Numeroşi deputaţi şi senatori, printre care Cezar Preda şi Teodor Atanasiu, nu vor mai candida în circumscriipţiile în care au fost aleşi în 2012, la baza deciziilor fiind conflictele pe care le au cu organizaţiile judeţene sau faptul că nu ar mai fi avut loc pe o poziţie eligibilă.   Apropierea alegerilor din 11 decembrie i-a făcut pe numeroşi liberali care nu ar mai prinde locuri eligibile în care organizaţiile în care au fost aleşi în 2012 să caute să-şi asigure un loc eligibil în alte filiale judeţene. Unul dintre primii care şi-a asigurat un loc bun este senatorul Teodor Atanasiu, în prezent parlamentar de Alba. În condiţiile în care fostul PDL-ist Mircea Hava nu-l agreează pe Atanasiu, senatorul şi-a găsit un loc pe lista PNL de la Buzău, organizaţie pe care a preluat-o pentru reorganizare, după plecarea deputatului Cezar Preda.

Considerat unul dintre principalii oameni din PNL care se ocupă de negocierile cu alte partide pentru „transferuri“ de politicieni, Atanasiu a încercat în primăvară să-i aducă la liberali pe parlamentarii Adrian Mocanu şi Constantin Popa. A eşuat.    De asemenea, Cezar Preda este un alt deputat care nu va mai candida în fost circumscrpţie. După ce în campanie a fost purtătorul de cuvânt al lui Cătălin Predoiu, Preda a fost trimis de conducerea partidului să se ocupe de filiala judeţeană a PNL Dâmboviţa, unde acesta va şi candida pe lista pentru Camera Deputaţilor.

Din teritoriu la Bucureşti

Un alt exemplu de liberal adus din teritoriu (de la conducerea PNL Dolj) şi care a reuşit, potrivit unor surse politice, să-şi asigure un loc pe listele de Camera Deputaţilor, e şi preşedintele PNL Sector 1, Mihai Voicu. Acesta va fi printre fruntaşii listei PNL de la Capitală.  Şi deputatul Mugur Cozmanciuc, ales în 2012 în circumscipţia Iaşi, are şanse mari să prindă un nou mandat. Numit în 2014 preşedinte al filialei PNL Neamţ, acesta îşi va depune aici o nouă candidatură pentru Camera Deputaţilor, potrivit unor surse din partid.  Un loc eligibil îi va fi asigurat şi  pentru secretarul-general adjunct Marian Zlotea, politician apropiat de Vasile Blaga. Zlotea va fi pe lista parlamentarilor pentru Diaspora, cel mai probabil pe un poziţie eligibilă pentru Camera Deputaţilor.    

Nu în ultimul rând, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, nu va candida în circumscripţia în care a fost aleasă. Listele la Bucureşti cel mai probabil vor fi deschise de Cătălin Predoiu şi Adriana Săftoiu, iar printre parlamentarii înscrişi pe lista PNL din Capitală nu va fi şi Gorghiu, aceasta urmând a fi pe lista unui filiale din teritoriu.

Silvia ANDREI