Arhive zilnice: 21 mai 2017

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, monumentul dedicat celor care au luptat în Războiul de Reîntregire a României din anul 1917

Mausoleul este ridicat în memoria celor care şi-au jertfit viaţa în luptele de la Mărăşeşti şi adăposteşte un număr de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune. Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, societate fondată în 1910 de mai multe doamne din înalta societate precum Alexandrina Cantacuzino, Anastasia Filipescu, Elena Odobescu şi Eliza Mavrocordat. Propunerea a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătianu, construcţia fiind ridicată după planurile arhitectului Georgel Cristinel pe locul donat de către George Ulise Negropontes, proprietarul pămâturilor din acea zona. 

Pe 6 august 1923 a fost pusă piatra de temelie a monumentului, iar în vara anului 1924 mausoleul se afla într-o fază de construcţie care a permis reînhumarea osemintelor militarilor căzuţi pe câmpul de luptă. După o perioadă în care mausoleu-marasesti2013construirea mausoleului a stagnat, lucrările au fost reluate în anul 1936 prin zidirea cupolei monumentului. Doi ani mai târziu, monumentul a fost finalizat, fiind inaugurat pe 18 septembrie 1938 în cadrul unei ceremonii la care a luat parte o mulţime impresionantă, printre care şi Regele Carol al II-lea.    La intrarea în perimetrul complexului se află o curte pietruită cu două alei, pe marginile cărora sunt aranjate 10 statui reprezentative pentru ofiţerii căzuţi pe câmpul de luptă. La capătul celor două alei se află mausoleul, iar în partea stângă a monumentului este amplasat Muzeul luptelor de la Mărăşeşti. 

În centrul mausoleului se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana” al Ţarului Rusiei.       Pe ,,Culoarul Cavalerilor”, alaturi de maiorul Grigore Ignat si locotenentul Gabriel Pruncu, se află şi mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata română transmiţând dintr-un nuc aflat in spatele casei date despre înaintarea nemţilor.   Muzeul luptelor de la Mărăşeşti este amenajat într-o clădire separată, în cadrul lui fiind cuprinse fotografii, diverse documente, armament şi echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, precum şi obiecte personale ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în timpul luptelor desfăşurate pe Valea Şuşitei.

  Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este situat pe drumul european E 85 între Focşani şi Adjud, la kilometrul 202.

SLAVĂ EROILOR DE PE TOATE CÂMPURILE DE LUPTĂ DIN TOATE TIMPURILE CARE AU CĂZUT LA DATORIE PENTRU SLAVA SFINTEI PATRII ȘI GLORIA SFÂNTULUI POPOR ROMÂN DREPTMĂRITOR CREȘTIN

                               General-colonel(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Surâsul băcăuan al Maicii Domnului

La 10 ani de la sfințirea Bisericii Militare Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului, haină de sărbătoare a fost așezată peste băcăuani. Între aceia care au răspuns invitației, însăși Maica Domnului!

Uimirea unei crengi de măr

Pentru a înțelege cât de puțin cum au fost trăite zilele de sărbătoare, 21-23 aprilie, în preajma Bisericii Militare Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului, se impune descrierea succintă a atmosferei.

DSC_7605La orele dimineții de vineri, fulgi mari de zăpadă zdravăn viscoliți pălmuiau câteva lalele încremenite de frig. Narcisele, mai sensibile, leșinaseră de mult. În acest timp, o icoană a Maicii Domnului Prodromița, cea cu chipurile nepictate de mână omenească, se afla pe drumul de la Sfântul Munte Athos la Bacău.

Copie fidelă a originalului din Schitul românesc Prodromu, și se pare că cea mai reușită de până acum, icoana – care va rămâne permanent în biserica militară a Centrului 115 Comunicații RMNC – era însoțită de trei călugări athoniți, de un grup de bărbați inimoși care i-au sărit în ajutor preotului militar și de acesta din urmă, părintele Constantin Lucian Butnaru, catalogat puțin nebun pentru așa o inițiativă.

Costurile unei asemenea icoane, aducerea ei până aici și organizarea a trei zile de sărbătoare nu erau de nasul unei biserici ridicate din contribuția câtorva militari și din nebunia unui alt preot militar, părintelui Iordache Pascariu, și a unui comandant transmisionist, colonelul Gelu Pricopi. Dar acolo unde nebunia este pentru Hristos, totul devine posibil.

În plus, Maica Domnului a ținut să ajungă aici, la Bacău. Și atunci când a coborât din microbuz, la poarta Bisericii Militare Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului, Sfânta Fecioară surâdea. Zâmbea realmente. Și pentru ca și cei care au întâmpinat-o să-i observe lesne zâmbetul, a oprit furtuna și ninsoarea, dar a păstrat norii. Lumina era Ea.

A fost așezată spre închinarea credincioșilor în curtea bisericii, străjuită de Sfântul Gheorghe, în icoană și sfinte moaște aduse doar pentru aceste trei zile tot din Sfântul Munte Athos. Ițită în spatele icoanei, înfrigurată, dar uimită și curioasă, o creangă bogată în flori de măr privea și ea cu luare-aminte. Evident, celelalte crengi așteptau nerăbdătoare să li se povestească.

Dublă conferință: Prodromița și profesorul Necula

cpt-34-375x195Ziua de astăzi, imediat de după Izvorul Tămăduirii și după venirea Maicii Domnului în Bacău, este ca o lacrimă de bucurie pe care o vom lăsa să curgă peste obraz abia mâine, după Sfânta Liturghie arhierească și după agapa de hram a Bisericii Militare Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului.

Copiii aduși de părinții lor să se închine icoanei Maicii Domnului Prodromița sunt în culmea fericirii. Pe o vreme însorită și caldă, ei se joacă cu zăpadă! Numai în basme se poate așa ceva. Sau în visul unui copil. Și chiar pare totul aievea. Maica Domnului, în toată strălucirea ei, este străjuită, de o parte, de un militar real, iar, de cealaltă, de un altul, ce a rămas la fel de real și pe care îl sărbătorim acum, Sfântul Gheorghe.

Călugări, preoți și monahii alcătuiesc o altă gardă a Sfintei Fecioare. Ieromonahul Daniel, care din cei 30 de ani de călugărie, peste 20 i-a petrecut în Sfântul Munte Athos, ne povestește cum a fost făcută icoana, aici, la Iași, de un alt Iordache, meșter iconar cu viață sfântă, și de mână neomenească, cu mai bine de 150 de ani în urmă, și ne asigură, dacă mai era nevoie:      De-a lungul anilor, fiind lângă icoană, am văzut multe minuni. De acum, veți vedea şi dumneavoastră, din proprie experiență. Aici, la Maica Domnului, va arde permanent o candelă. Când veți trece prin momente mai grele, de mâhnire sufletească, de necazuri, dureri, boli, luați puțin ulei din candela Maicii Domnului şi vă miruiți. O să simțiți imediat o pace şi o bucurie de a trăi, o să începeți să gândiți altcumva. 

  La fel, dacă o să auziți zgomote prin casă sau veți avea vise urâte, luați puțin ulei dintr-acesta, sfințit, şi miruiți puțin pereții casei şi patul. O să vedeți că zgomotele, urâtul de a sta în casă sau coşmarurile vor dispărea pentru o vreme…     În același loc, dar în colțul opus scenei amenajate, preotul conf. univ. dr. Constantin Necula ne vorbește despre: Icoană şi Ortodoxie – Lumina Taborului în casa creştinului.     Un jandarm îi încurajează pe cei mai timizi să treacă pe lângă părintele Necula și să se închine icoanei. Ceva mai departe, un coleg al său soarbe fiecare cuvânt al preotului conferențiar, care începe așa:     

 Știți că una dintre stelele de pe umărul Maicii Domnului s-a mutat pe umărul militarilor de aici, din unitate, şi sunt conştient că a fi general la MaicaDomnului este un pic mai mult decât să fii general al armatei române. Deşi, sunt conştient că armata română este sub ocrotirea Maicii Domnului. Altfel, pieream de mult.

Puțin mai târziu, ne îndeamnă:

DSC_8095Să țineți minte: Când cinstim icoana, cinstim Chipul slavei lui Dumnezeu din toți ceilalți. Nu înjurăm, nu batjocorim, nu umilim, nu furăm, nu călcăm nimic din ceea ce înseamnă un om al icoanei. Când eşti omul icoanei, de fiecare dată dăruieşti celuilalt pacea care vine din icoană.

Uitați-vă bine la toate icoanele, inclusiv la cele ale sfinților militari. Uitați-vă bine la Sfântul Gheorghe. Se bate el cu balaurul, dar nu este încruntat pe balaur niciodată. O face cu destindere. El ştie că Hristos a înviat!…

Învierea Mântuitorului o conștientizăm fiecare dintre noi profund, acum, aici. Dar nimeni nu se înghesuie, împingând cu cotul, să o… apuce. Nimeni nu se bulucește. Fiecare își găsește zâmbind un loc în curtea bisericii ce a devenit rapid neîncăpătoare, dar care reușește să-i cuprindă pe toți invitații.  

Din păcate, unii invitați de onoare din București nu s-au înghesuit să vină. Din fericire, toți prietenii băcăuani apropiați ai Maicii Domnului au fost acolo. Comandanți de unități militare și oficiali locali s-au confundat cu publicul.    

 Doar un călugăr athonit cu chip de ceară, înalt, tăcut și cu ochi adânci, de cer și mare însorite, cu barba și părul albe, iese în evidență cu cât mai mult încearcă să se micșoreze. Copiii sunt singurii care nu-l privesc curioși. El este firesc acolo, în basmul lor palpabil. Nouă, celorlalți, ne rotunjește lacrima de bucurie a zilei și a viitoarelor amintiri cu călugări athoniți, care învață limba îngerească. Care este limba îngerească? Tăcerea şi rugăciunea!

   Florin CREȘTINUL

Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că…

Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă…” și „poate că…”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă…” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.

Primele efecte în lanț ale deciziei de cedare fără luptă a Basarabiei, în urma ultimatumurilor sovietice din iunie 1940, s-au simțit imediat:pe 30 august 1940, România a cedat Ungariei, tot fără luptă, Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena. Imediat apoi, la 7 septembrie 1940, a cedat Cadrilaterul Bulgariei, prin Tratatul de la Craiova. Şi, în fine, regele Carol al II-lea – care părea atotputernic şi care personificase un întreg deceniu – a fost nevoit să cedeze în pripă tronul fiului său, Mihai, și să fugă rușinos din țară.

Această primă cedare fără luptă le-a antrenat pe celelalte, tot fără luptă. Ce-i drept, nimeni din clasa conducătoare a României din acel moment nu putea anticipa cum vor evolua evenimentele și raporturile de forțe europene peste cinci sau cincizeci de ani, și cu atât mai puțin se putea spera într-un miracol de genul celui care dăduse naștere României Mari în 1918. Dar pentru ca acel miracol politic să poată fi posibil în 1918, mulți români muriseră în tranșeele din 1917… Alte efecte ale ultimatumurilor sovietice din 1940 și cedării românești fără luptă a Basarabiei, Bucovinei și a ținutului Herța aveau să-și facă auzite ecourile în deceniile următoare.

Faptele lor versus vorbele noastre

Faptele.În baza protocolului adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, URSS a recurs la amenințarea cu forța prin ultimatumurile din 26 și 27 iunie 1940, iar România a fost nevoită să se retragă de urgență din Basarabia, Bucovina și ținutul Herța. Imediat apoi, Stalin a proclamat, la 2 august 1940, prin decret al Sovietului Suprem, Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, care îngloba și Transnistria, dar excludea Bucovina și județele nord-dunărene, teritorii transmise Republicii Socialiste Sovietice Ucrainiene. Această diabolică rectificare teritorială stalinistă a dus la sângerosul război din Transnistria din 1991-1992. Armata Română, în condițiile în care avea alături puterea Wehrmacht-ului și a Luftwaffe, a eliberat Basarabia și Bucovina în iunie-iulie 1941, teritorii ce au fost reocupate, tot prin forța armelor, de sovietici în vara lui 1944 și așa au rămas.

Tot în categoria faptelor se înscrie și politica încrâncenată și nemiloasă a autorităților sovietice, de desnaționalizare și ștergere a identității naționale a majorității populației românești din provincie, prin deportări, colonizări, măsuri restrictive severe împotriva limbii române și istoriei etc., care nu au fost foarte diferite de ceea ce se petrecuse pe timpul Imperiului țarist sau în Ardeal, pe timpul Imperiului austro-ungar. Ulterior regimului sovietic, dar moștenind integral mentalitatea și atitudinea stalinistă exprimată în textul și practica ultimatumurilor din 1940, regimul președintelui comunist Vladimir Voronin (2001-2009) a făcut tot ce a putut pentru a șterge sau inhiba orice tresărire identitară românească în republica de peste Prut, forțând însă la fel de insistent implementarea unei false identități moldovenești (limbă, istorie, valori).  

Vorbele.În chestiunea Basarabiei și a Bucovinei, pe cât de dure și eficace au fost faptele sovieticilor, pe atât de ineficace au fost vorbele românilor rostite, mai candid sau mai apăsat, din 1940 încoace. În epocă s-a făcut oarece zgomot propagandistic pentru faptul că în răspunsul oficial al Guvernului român la ultimatumuri s-a evitat cuvântul „cedare”, fiind folosiţi termenii „retragere” și „evacuare”, dar, așa cum s-a văzut ulterior, acest exercițiu lingvistic nu a avut nicio relevanță practică. Nici măcar juridică. Mai mult decât atât, Grigore Gafencu recunoștea în jurnalul său (iarăși un Jurnalpersonal ca izvor istoric) că notele guvernului român (Constantin Argetoianu era ministru de externe în funcție) au fost greşit concepute şi foarte prost formulate, deoarece la pretenţiile ruseşti referitoare la drepturile istorice şi etnice ale Rusiei asupra Basarabiei nu s-a răspuns prin nicio punere la punct, nici un contraargument, nici un protest.

Tot vorbe goale au fost și celebrele aluzii ale „naționalistului” și „disidentului anti-sovietic” Nicolae Ceaușescu, făcute în lunga sa cuvântare (de șase ore) la Congresul al XIV-lea al PCR privind denunțarea Pactului Ribbentrop-Molotov și a urmărilor acestuia:„În primul rând apare necesar să se adopte o poziție clară, fără echivoc de condamnare și anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitleristă, trăgându-se concluziile practice pentru anularea tuturor urmărilor acestor acorduri și dictate. (…) Și pentru a răspunde anticipat la unele întrebări eventuale, vreau să spun clar că aceasta nu trebuie să ducă la schimbări în Europa și că existența celor două state germane trebuie să continue, să fie o realitate a Europei de azi și de mâine!”Adică Nicolae Ceaușescu vorbea întocmai precum caragialescul Farfuridi:„Din două una, daţi-mi voie:ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica;ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale.”Așa cum subliniază și istoricul Gheorghe Cojocaru (în Colapsul URSS și dilema relațiilor româno-române, Omega, 2001), în afară de prudenta gălăgie propagandistică (practicată încă de la sfârșitul anilor ’70, atunci când conducătorul comunist al RSS Moldovenești cu care se vizita liderul de la București era Ivan Bodiul), Ceaușescu, „marele patriot” și „geniu al Carpaților”, nu a făcut de fapt nimic concret pentru a sprijini mișcarea de emancipare a românilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, ce începuse să se afirme cu mult curaj încă din 1988, în plin imperiu sovietic.

Ceva mai mult decât trâmbițarea unor vorbe goale a făcut Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova în 2009, care, la 24 iunie 2010, a emis un decret prin care ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată ziua ocupaţiei sovieticea Basarabiei. Acest act a provocat o reacție dură a Dumei de stat și a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, care l-a acuzat pe liderul ne-comunist și pro-european de la Chișinău de „analfabetism politic”;drept represalii a fost introdus embargoul asupra vinului din Republica Moldova exportat pe piaţa Federaţiei Ruse.

Mesajul de condoleanțe transmis de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a

Administratia Prezidentiala-Departamentul Comunicare Publica 

Mesajul de condoleanțe transmis de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord:

23 mai 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a transmis marți, 23 mai a.c., Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, un mesaj de condoleanțe, în urma atacului sinucigaș care a avut loc la Manchester.

Președintele României a adresat, în nume personal și al țării noastre, sincere condoleanțe familiilor victimelor și însănătoșire grabnică celor răniți.

„În aceste momente de grea încercare, doresc să exprim solidaritatea deplină a României și poporului român cu Regatul Unit și întregul său popor. Vă asigur de sprijinul deplin al României pentru continuarea luptei împotriva terorismului.”, se arată în mesajul Președintelui Klaus Iohannis.

Departamentul Comunicare Publică a Administrației Prezidențiale

PAPA FRANCISC, ÎNTÂMPINAT DE SUTE DE MII DE CREDINCIOȘI, ÎN PELERINAJUL LA FATIMA

 Papa Francisc a fost întâmpinat, vineri, de numeroși pelerini, la sosirea sa cu elicopterul în orașul-sanctuar din centrul Portugaliei, Fatima, unde Fecioara Maria a apărut în urmă cu 100 de ani, informează AFP, citat de Agerpres.

Elicopterul militar a survolat timp de câteva minute, de la altitudine joasă, sanctuarul unde s-au reunit sute de mii de credincioși fericiți de sosirea papei Francisc și a aterizat la ora locală 17:46 (16:46 GMT) pe stadionul municipal. În uralele credincioșilor care agitau steaguri și batiste albe, pontiful argentinian a parcurs surâzător, în picioare, în papamobil, cei aproximativ 5 kilometri de la stadion până la sanctuar. El a încălcat de mai multe ori protocolul de securitate, oprindu-se din loc în loc pentru a-i îmbrățișa pe credincioși. Înainte, el s-a oprit puțin la capela de la baza militară Monte Real, unde a aterizat avionul în care s-a aflat, pentru a se ruga.

Suveranul Pontif va rămâne până duminică la Fatima și va participa la celebrarea a o sută de ani de la aparițiile Fecioarei în fața celor trei copii păstori și la slujba de canonizare a celor doi frați, Jacinta și Francisco Marto, care au văzut aceste apariții. Cei doi frați au fost beatificați în urmă cu 17 ani de papa Ioan Paul al II-lea.  

După Paul al VI-lea în 1967, Ioan Paul al II-lea în 1982, 1991 și 2000, și respectiv Benedict al XVI-lea în 2010, papa Francisc este cel de-al patrulea Suveran Pontif care merge în pelerinaj la Fatima.

ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, mesaj CLAR pentru ambasadele pro homosexualitate: În casa noastră NOI decidem! Nu sunt cei care sunt la Bruxelles sau în altă parte. Nu trebuie să ne dea principii de viață cei care sunt semnul unei patimi

Mitropolia Olteniei a organizat la Craiova, în perioada 2-4 mai, Simpozionul Național „Familia tradițională și provocările ei actuale”, eveniment la care au luat parte juriști, pedagogi, teologi și membri ai Coaliției pentru Familie. 

Printre vorbitori s-au aflat doctorul Pavel Chirilă, profesorul Radu Carp sau lectorul universitar dr. Vasile Crețu de la Facultatea de Teologie „Iustinian Patriarhul” din București.

143177Cuvântul de deschidere i-a aparținut episcopului locului, ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. În mesajul său, ÎPS Irineu a vorbit despre necesitatea întăririi familiei, dar și despre nevoia de a proteja drepturile copiilor nenăscuți.

 „Partea importantă a familiei este… întregul. Ca să privim întregul, trebuie să privim căsătoria în toate laturile ei. Și acest lucru trebuie luat în seamă, chiar dacă nu o spunem cu un program bine stabilit, dar trebuie să gândim și asupra acestei anomalii care este pruncuciderea, avortul, care au ajuns la extrem.

Dintr-o țară creștin ortodoxă, am ajuns o țară de ucigași”, a spus Arhiepiscopul Craiovei.

Ierarhul a deplâns modul în care unele persoane privesc copilul și familia, doar ca mijloace economice. Acesta a mai adăugat că nu poți fi împotriva familiei și creștin.

„Idealul este familia,  pentru că vrem ca prin familie să ne realizăm, să creștem și să naștem copii și aceștia să devină sfinți. Idealul dintotdeauna al creștinismului a fost omul sfânt. Azi, uneori pare să încline balanța spre omul economic și auzim deseori, în mass-media sau la unele persoane, „copilul este o investiție de lung termen”. Iată ce am ajuns! O investiție de lung termen. Aici este problema noastră! Suntem cuprinși de acest mimetism și creăm confuzii grave care stârnesc vârtejuri în existența noastră și de multe ori nu le mai dăm de capăt, pentru că nu mai credem suficient în Dumnezeu sau credința noastră este foarte slabă. Dacă vorbim de familie, vorbim despre dreptul lui Dumnezeu. Familia este dreptul lui Dumnezeu! Nu poți să fii împotriva familiei și să fii împăcat cu Dumnezeu. Nu poți să fii împotriva copilului și să fii împăcat cu Dumnezeu, întrucât știm că păcatele care atentează asupra familiei sunt păcate capitale”, a declarat el.

ÎPS Irineu a afirmat răspicat că în România nu poate dicta cineva din afară și că poporul român trebuie să decidă în treburile sale. Este binecunoscut sprijinul pe care ambasadele străine l-au acordat de-a lungul timpului cauzei homosexuale din România.

„Acest demers al fraților noștri este foarte important și sperăm ca el să aibă un succes deosebit. Sunt convins că au fost și alții care voiau să semneze pentru declanșarea acestui referendum. Nu sunt în România doar 3 milioane de români. Toți trebuie să gândească laolaltă și mă adresez și celor care sunt clerici, superiori și de mijloc: e necesar ca Biserica să fie întrutotul implicată în acest demers! Ca și cum cineva ne-ar dicta ce să facem în casa noastră. În casa noastră noi decidem! Nu sunt cei care sunt la Bruxelles sau în altă parte, nu trebuie să ne dea principii de viață, cei care sunt semnul sau inspirația unei patimi, ci noi suntem aceia care decidem.

Dacă pe vremuri, se murea pentru un ideal și oamenii au fost condamnați pentru idealul lor, oare acest ideal – familia, nu merită a fi apărat cu mare dârzenie? Desigur că da! Așadar, deși suntem puțini în demersul nostru, mai ales într-o Europă care să fie ideală, vorbim despre drepturile omului, dar nu vorbim despre drepturile morale, nu vorbim despre dreptul lui Dumnezeu, despre drepturile credinciosului… Aceste drepturi există. 

Suntem oameni, populații, suntem membri ai acestei Europe. A ne teme de orișice zvon, poruncă sau orice mai vine din orice parte a lumii, înseamnă că nu avem stabilitate, nu avem principii sănătoase și vânturile cam bat pe la noi, pe unii prin capete, pe la alții prin suflete, pe la alții prin voință. Sperăm să vedem realizat acest demers și să continuăm mai departe să aducem și celelalte elemente necesare familiei: copiii, creșterea lor, educația lor și viața lor în societate”, a încheiat Mitropolitul Olteniei.

Juniorul lui Dragnea s-a apucat de pescuit și de morărit. Valentin a luat în posesie alte două firme în ultimele două luni

Ştefan Dragnea se îmbogățește cu succes, țânând în propriile mâini business-urile tatălui său, care a preferat toată viața funcțiile publice și afacerile ascunse. Juniorul, la numai 28 de ani, deţine firme cu afaceri de 20 milioane de euro, achiziţionate în ultimii trei ani, și portofoliul său este în creștere fluentă. În timpul în care tinerii de vârsta lui abia reuseșc să termine un master de trei ani, Dragnea mic este mai pragmatic și a preferat să devină asociat la mai multe societăţi comerciale din România. Șase, mai precis. Numai în ultimele două luni a pus mâna pe TRIDENT 51 SRL Turnu Măgurele și VEL MORAR – S.R.L. El mai are în administrare alte patru, pe care le-am detaliat în edițiile anterioare ale ziarului, și anume: BRIZA DUNĂRII EVENTS SRL Alexandria, FERMA SALCIA SA, S & P INVESTMENT MANAGEMENT SRL Alexandria, fosta LUDIKON SYSTEM SRL Bucureşti și ZOOVEG 2010 SRL Liţa.

Ce naște din Dragnea… prinde pește!

Prima societate la care s-a asociat Valentin după ce tatăl său a devenit un cunoscut pescar a fost TRIDENT 51 SRL Turnu Măgurele. Firma a fost înfiinţată în august 2013, de către o doamnă în vârstă de 60 de ani, Elena Copăceanu şi Daniel Barac, omul care administrează bălţile cu peşte ale lui Liviu Dragnea, de la Seaca, și are ca obiect principal de activitate comerţ cu amănuntul al peştelui, crustaceelor şi moluştelor, în magazine specializate. Anul trecut, Barac senior a cedat locul fiului său în structura asociaţilor şi administratorilor, astfel că Barac Marius Lucian, cu domiciliul în Turnu Măgurele și de aceeași vârstă cu micul Dragnea, a preluat o participare de 50% la capitalul social subscris și vărsat, respectiv 10 părți sociale cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, în total de 100 lei. Nu a durat mult șefia acestuia, că în schemă a apărut, de curând, Valentin Ștefan Dragnea, care deţine 50% din capitalul social și o întreagă afacere pentru a scoate bani și din hobby-ul domnului tată.

De la porci, la morărit, la toate-i priceput!

Dacă despre celelalte societăți au rezonanță în urechile noastre, cum ar fi Ferma Salcia, producătoare mare de porci, SC VEL MORAR – S.R.L. este nume relativ necunoscut pentru nivelul la care a ajuns. Firma, cu sediul în satul Lița, comuna Lița, are ca domeniu principal de activitate fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon și figurează la societăți din Teleorman cu cifra de afaceri între 200.000 și un milion lei.

Surpriză sau nu, asociat unic al VEL MORAR – S.R.L. era, până acum o lună, același Barac Marius Lucian. El l-a cooptat în firmă pe Dragnea Valentin Ștafan, care domiciliază, momentan, în Alexandria, dacă ne uităm în buletin. După apariția junelui în acționariat, potrivit datelor oficiale, se majorează capitalul social al societății prin aport de capital social. Astfel, Dragnea Valentin Ștefan aduce un aport în bani la capitalul social de 100 lei, prin crearea a încă 10 părți sociale, cu o valoare nominală de 100 lei. În urma majorării capitalului social prin cooptarea de noi asociați, capitalul social total este de 5100 lei, împărțit în 510 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, având următoarea structură: BARAC MARIUS LUCIAN deține 500 părți sociale, cu o valoare de 10 lei fiecare, în total – 5000 lei, reprezentând 98,04% din totalul capitalului social la beneficii și pierderi, DRAGNEA VALENTIN ȘTEFAN deține 10 părți sociale, cu o valoare de 10 lei fiecare, în valoare totală de 100 lei, reprezentând 1,96% din totalul capitalului social la beneficii și pierderi.

Nici firma aceasta nu a pornit la inițiativa actualului acționar majoritar, ci a tatălui său, capitalul acesteia fiind cedat după modelul societății de mai sus, după ce a fost deținut inițial de sluga lui Dragnea, Daniel Barac.

Drumurile duc la TelDrum…

Chiar dacă societatea în care a intrat recent Valentin nu ne spunea, inițial, prea multe, la o investigație simplă am descoperit că ea are rădăcini solide cu TelDrum, de mai bine de opt ani. Prin 2009, președintele consiliului de administrație al TelDrum, Pitiș Petre, a făcut o convocare în care s-a hotărât dezmembrarea imobilului teren în suprafață de 98.335 m2, având construcțiile C1-C37, situat în comuna Lița, județul Teleorman, identificat cadastral cu nr. C.F. 20026 a localității Lița, număr cadastral 102, în patru loturi.

Tot atunci, se aprobă vânzarea, după dezmembrare, a loturilor: Lot 2 compus din teren în suprafață de 9.150 m2 și construcțiilor C34, C35, la prețul de 18.300 lei, inclusiv TVA, către S.C. GRANSILOZ – S.R.L. și Lot 3, compus din teren în suprafață de 9.865 m2, la prețul de 19.730 lei, inclusiv TVA, către S.C. VEL MORAR – S.R.L.

Asociați cu antecedente… penale

Dacă în celelalte societăți Valentin Dragnea are asociați cu antecedente și experiențe în firme anonime de top, în cele două cooptate recent, acesta s-a înhaitat cu penali. O spune portalul de instanță, nu noi. Leatul lui Dragnea junior a fost inculpat, în urmă cu trei ani, într-un proces penal care a încetat prin schimbarea încadrării juridice în urma a împăcării părţilor. Din soluția instanței amintim: În baza art.396 alin 1 şi 6 rap la art. 16 alin 1 lit g NCPP, încetează procesul penal având ca obiect săvârşirea de către inculpatul Barac Marius Lucian, fiul lui Barac Daniel şi Văduva Mitruţa, cu domiciliul în Turnu Măgurele, cetăţenie romană, studii-liceul, conducător auto la SC Teldrum SA Alexandria, cu antecedente penale, a infracţiunii de furt calificat prev de art.228 alin1-art.229 alin 1 lit b NCP cu aplicarea art.5 NCP. O să spuneți că a încetat cercetarea, iar acum Barac e băiat curat, dar fapta există și oamenii lui Dragnea există, iar ei nu mai fură de mult ca-n codru. Fură codrul în întregime.

Liviu Dragnea: ,,Fiul meu n-are talent la scris prostii, la spus minciuni, la manipulări, dar la muncă are talent. M-a moștenit pe mine”

Monica Vasilescu

 S-a tot bătut moneda în ultima vreme că juniorul Dragnea este milionar în euro la 28 ani. Prin urmare, am analizat cu mare băgare de seamă starea materială (din date oficiale) a băiatului și am constatat că Ștefan Valentin Dragnea este un întreprinzător de reușită, fiind asociat la mai multe firme prodigioase și, bineînțeles, profitabile, precum BRIZA DUNĂRII EVENTS SRL Alexandria, INTERFRIGO LOGISTICS SRL Piteşti, TRIDENT 51 SRL Turnu Măgurele, VEL MORAR – S.R.L. Mai sunt și alte nume de firme pe care Dragnea Jr. le administrează cu mână forte și cu profit considerabil, cum ar fi: S & P INVESTMENT MANAGEMENT SRL Alexandria, fosta LUDIKON SYSTEM SRL Bucureşti (2.513.690 lei), ZOOVEG 2010 SRL Liţa (10.109.623 lei), FERMA SALCIA SA (39.558.826 lei) şi GRANSILOZ SRL (36.373.130 lei), afaceri de aproape 20 milioane euro la nivelul anului 2015, conform datelor oficiale.

Iar dacă v-ați întrebat vreodată cum a reușit ”băiatul deștept” al baronului de Teleorman să devină un om de afaceri de succes într-un județ în care toată lumea se descurcă extrem de greu, ne-a lămurit tatăl său, în vizita sa la Teleorman ocazionată inaugurării sălii polivalente. Se pare că munca l-a făcut om mare pe Ștefan Valentin Dragnea, nu și pe teleormănenii de rând… ”20 milioane de euro profit? Cred că v-ați încurcat în cifre. Nu există așa ceva! Am vorbit și eu cu el după ce am văzut prostiile astea scrise. Nu există așa ceva. Fiul meu se chinuie, ca mulți oameni de afaceri, să se păstreze e linia de plutire și sper să reușească. Are talent la muncă. La muncă, da. N-are talent la scris prostii, la spus minciuni, la manipulări, dar la muncă are talent. M-a moștenit pe mine” – a spus Liviu Dragnea, astăzi, la Alexandria.

NOUA PRIMĂ DOAMNĂ A FRANȚEI, RĂVĂȘITOARE LA CEREMONIA DE ÎNVESTIRE A LUI EMMANUEL MACRON

 Laurent Fabius, președintele Consiliului constituțional francez l-a proclamat duminică, 14 mai, la Palatul Elysee, pe Emmanuel Macron noul președinte al Franței. Toți francezii au fost cu ochii pe ceremonie, lucru știut de soția sa, Briggite Macron, care a avut o apariție răvășitoare și impecabilă. Deși este mai în vârstă decât acesta cu 24 de ani, noua Primă Doamnă a Franței arată incredibil la cei 64 de ani.

,,Ca să fii omul țării tale, trebuie să fii omul vremurilor tale”, a spus în timpul ceremoniei președintele Consiliului francez, Lauret Fabius, continuând cu ,,prin puterea suverană a poporului, sunteți acum, mai înainte de toate, omul țării dumneavoastră, președinte al Republicii”.

La fel ca și până acum, soția sa, Briggite Macron i-a fost alături. Ne-am obișnuit cu ținutele și aparițiile sale impecabile, încă din timpul campaniei electorale și nici de această dată Briggite nu a dezamăgit.

Briggite nu a dezamăgit cu ținuta sa

Noua Primă Doamnă a Franței a purtat la ceremonia de investitură a soțului ei o rochie clasică și elegantă, albastru deschis, și un sacou din același material și culoare. Chiar dacă ținuta sa nu este una inedită, Briggite a purtat-o cu încredere când a pășit pe covorul roșu în fața oamenilor. Încă o dată, aceștia s-au întrebat cum de reușește să se mențină și să arate atât de bine la vârsta ei, mai ales că rochia pe care a purtat-o a lăsat să se vadă picioarele subțiri și bine lucrate.

Soția lui Macron a completat și asortat ținuta cu o pereche de pantofi stilleto crem și o geantă de aceeași culoare.       Dacă ne aducem aminte, Melania Trump a purtat o rochie de culoare identică la ceremonia soțului său, Donald Trump. Cum toată lumea este de părere că Melania este cea mai sexy și stilată Primă Doamnă, este posibil ca și Briggite să se insipre din ținutele acesteea pentru a nu da greș la astfel de evenimente importante.

Francois Hollande l-a întâmpinat pe Macron pe covorul roșu, după care l-a condus pe succesorul său în reședința prezidențială pentru discuții private. Aproximativ 1.500 de polițiști au fost mobilizați pentru această ceremonie. Noul președinte a primit, potrivit tradiției, Marele colan al Marelui Maestru al Ordinului Național al Legiunii de Onoare de la generalul Benoit Puga, potrivit Le Figaro. ,,Sunt foarte mândru să mă aflu sub ordinul dumneavoastră”, i-a spus generalul noului șef al statului francez.

  Georgeta AMBERT

Sub privirile Conducătorului Iubit, Teleormanul și-a demonstrat talentul sportiv în noua Sală Polivalentă

Carmen Dumitrescu

Deschiderea Sălii Polivalente din Alexandria reprezintă, cu siguranță, un eveniment de mare importanță județeană. Sportivii talentați ai acestor locuri au fost ani de zile forțați să își facă antrenamentele în săli insalubre, mici și neîncălzite. Așa că ne putem doar imagina cât de importantă este bifarea acestei investiții, inițiate de tânărul viceprimar alexăndrean, Ioan Augustin și susținute de primarul Victor Drăgușin, pentru generații întregi de sportivi extrem de valoroși. Tocmai pentru că era un eveniment de mare importanță, inaugurarea sălii cerea o celebrare pe măsură. Ea putea fi făcută de către responsabilii sportului județean, în colaborare cu administrația locală, într-un mod onest și decent. Dar nu s-a întâmplat așa…

De ce spunem asta? Pentru că, în loc să vedem sportivi fericiți că au un loc al lor, un templu pentru performanța deja înscrisă sau viitoare, am văzut zeci de politicieni slugarnici și de „numiți” așteptând să apară Conducătorul Iubit, căruia i s-a pregătit din timp o primire de sorginte comunistă. Copii încolonați (și nu orice fel de copii, ci performeri ai județului) au stat mai bine de o jumătate de oră în soare, pentru a-l aștepta așa cum se cuvine (în linie dreaptă) pe cel mai iubit fiu al județului, în persoana unui om politic, momentan relevant, pe numele lui Liviu Dragnea. Dar să-l tratăm cum se cuvine și să-i spunem Conducător Iubit, căci asta a fost atmosfera de inaugurare a noii Săli Polivalente din Alexandria.

După cum spuneam, cam toți primarii pesediști din județ s-au aliniat frumos să-l aștepte pe Iubitul Conducător, alăturându-se sutelor de copii talentați sau aduși ca umplutură, pentru a-i pregăti primirea călduroasă celui care domnește peste resursele, și așa puține, ale Teleormanului. Nu știm dacă a așteptat sau nu la pod, dar e cert că Liviu Dragnea a ajuns cu mai bine de 30 minute întârziere față de ora stabilită de organizatori. Dar ce nu i se iartă unui Conducător Iubit? Odată ajuns pe platforma din fața Sălii Polivalente (o clădire impresionantă, ce e drept), Liviu Dragnea a fost aclamat și adulat în cel mai pur stil comunist cu putință. Oamenii se călcau în picioare pentru a-i putea strânge mâna, pentru a-i putea spune cât îl respectă și îl iubesc. Nu! Nu e nicio exagerare! Liviu Dragnea nu știe cât de detestat e, în fapt. Pentru că nu are de unde. El nu merge în Piața Victoriei, dar merge la inaugurări pentru care n-are niciun alt merit decât pe acela că urmându-și interesul politic personal a ajuns într-o funcție din care poate semna hârtii, inaugurări în cadrul cărora este primit de copii încolonați, de buchete de flori, de oameni care se calcă în picioare, ca să își facă o poză cu el. Și atunci cum să vadă Liviu Dragnea realitatea?

Dar trecând chiar și peste asta, pentru că oricum nu mai credem că democrația are vreo șansă în Teleorman, am urmărit cu stupefacție spectacolului oferit Conducătorului Iubit de câtre zeci de tineri foarte valoroși, care n-au furat, n-au mințit, ci au muncit și s-au sacrificat onest, ca să fie puși în situația de a asigura momente de aur pentru niște politicieni care nici măcar nu pot aprecia. Ghiduș și foarte amabil, Dragnea s-a jucat cu mingea de fotbal, apoi cu cea de tenis, a schimbat glumițe cu presa, a dat declarații. Practic, Conducătorul Iubit s-a aflat într-un moment de frenezie, căci probabil uitase că slugărnicia din Teleorman e unică în țara asta. De când nu au mai stat oamenii la coadă să-i strângă mâna și să-l venereze așa cum crede el că merită? De aceea, avem convingerea că după experiența Polivalentei, similară cu manifestațiile din Epoca de Aur, Conducătorul Iubit se va mai întoarce în Teleorman. Căci unde altundeva i se pupă mâna cu atâta pasiune? Și acum, după ce am văzut toate astea, nu-l mai blamăm nici noi foarte tare. Căci dacă asta ți se prezintă ca fiind realitatea, cum ai mai putea înțelege vreodată critica?

Azi nu suduim, azi facem inventar

 de Sabin GHERMAN

Dincolo de scosul şpăgarilor din puşcării şi dincolo de pomeni, poate că politicienii ar trebui să mediteze, măcar un pic, la ţara în care se presupune că vor să trăiască. Da, poţi face naveta în Brazilia, poţi să îngenunchezi judeţe întregi, tarabostes primit cu pită şi sare poţi fi, dar, până la urmă, dacă politica o priveşti ca pe-o viermuială rentabilă, vierme eşti şi tu, doar că ai comenzi pe volan. 

Da, o să-mi spui, dar România-i ţară faină, l-a fascinat şi pe Charles, ai văzut cum a vorbit despre noi la Discovery?; ai văzut, ochelaristule, chelule, ce poze minunate pune National Geografic pe copertă când scrie de noi?; şi ce coadă-i la expoziţia cu Brâncuşi de la New York, ai văzut? – da, văzut-am, doar că ţara asta nu-s cele 327 de poze de pus pe Facebook, ci și ăia care-au urlat împotriva Cuminţeniei Pământului, inclusiv ăia din ministere ce-şi amintesc de bisericile fortificate doar când mai pică una la pământ. Mai pune oameni lângă oameni şi o să ai imaginea clară a locului în care trăieşti şi întreabă-te apoi cum de-am ajuns ultima ţară din Uniunea asta Europeană.    Ce fac tovarășii politicieni, de ani buni, e alungarea oricărei liniştiri, ţin o ţară întreagă în stare de alertă –
şi aici liderii au negociat mereu oameni şi instituţii, începând de la televiziuni până la Academie: fără nicio spaimă că lipsesc autostrăzile, şcolile sau spitalele, dar cu poalele-n cap că se rupe ţăr’şoara. Nu diferă cu nimic de vaietul antiaerienelor: ne băgăm în adăposturi, aşteptăm să treacă urgia şi iar, şi iar – când să mai mergi la lucru, dacă-ţi fură ungurii Ardealul sau marţienii energiile de sub Bucegi?

 Ce fac ăştia de-acum? Rup curgerea firească, fac din alternanţa la putere o permanentă stare de veghe – e ca şi cum ai locui, în casa ta, cu puşca mereu pregătită împotriva hoţilor; când să mai tunzi iarba, pentru ce să mai dai cu var, când să mai duci copiii la şcoală? Nu mai bine te muţi pe altă stradă, în alt sat? Patru milioane de români s-au mutat în vecini – poate ăsta să le fie adevăratul program de guvernare.

Să fii convins că proştii nu ajung niciodată la putere fără complicităţile de budoar ale deştepţilor naţiunii. Un post de ştăbuleţ, de la şef de birou până la rector, face minuni, înmoaie conştiinţe pe bandă rulantă: păcatele devin virtuţi, te ia ameţeala aia fină, ca la marijuana probabil, şi ţi se pare că ai căpătat o parte din lumea asta, numai a ta.  

 Uită-te în jur – instituţiile nu mai sunt de multă vreme ale statului, ci ale partidelor, ascultă-i pe funcţionari cum fac pariuri la schimbarea puterii, care vine, cine al cui nepot e, care a fost fruntaş la lipit afişe ăla câştigă – cel mai bine e să stai în banca ta, capul plecat sabia nu-l taie, gura bate curu’: cam aşa scrie în manualul nostru de supravieţuire. Iar în ăst timp bursierii noştri din universităţile lumii sunt trimişi înapoi, că n-au mâncat salam cu soia, experţii veniţi de la Bruxelles sunt toţi copiii lui Soros, îndrăzneşte să crezi în România.

 De ani buni, românii nu mai au amintiri morale: Raţiu, Coposu, Ticu Dumitrescu s-au dus. Ai nevoie de memoria asta, vrei un punct de sprijin să urneşti universul, însă te roade din interior speranţa ratată, speranţă-eşec, speranţă-eşec, speranţă-eşec, ani peste ani şi la sfârşit îi bagi în mă-sa pe toţi, patria ta confortabilă rămâne o porţie de mici cu muştar şi mâţele de pe Facebook; deci ce ne-a adus nouă democraţia?, ăla schimba valută-n centru şi acum e senator, Ceauşescu era patriot, bă, nu ca ăştia, curva aia de Leana i-a sucit capu’ –
recunoşti discursul? Dar, băiete: nu poţi trăi crezând toată viaţa că democraţia e lănţogu’ de la gâtul fostului valutist; ai crescut, gata cu povestea că te-a adus barza, musai să vezi o poză cu bunu-to la târg, îţi mai povesteşte tac’tu de când s-a dus în armată, te mai învaţă mă-ta să spui săru’mâna pentru masă, chestii de-astea simple de ieşit în lumea bună.  

Ce e acum? Ăla zice că şi-a dat averea pe palmieri, ailaltă fuge înaintea unui vot esenţial, care scotea şpăgarii din puşcării – mustăciosul zice că el e puterea, blonda că-i opoziţia; cine-s ăştia, de fapt? De ce le plătesc indemnizaţii, pensii speciale, avion, hotel, lumină, căldură? Că ăştia sunt ce?

  De două decenii, în țara asta există doar putere – ai câștigat alegerile, iei cu japca instituții, inventezi mecanisme și instrumente noi, pui peste tot hămesiți de la ușa partidului tău. Vin ăilalți peste patru ani și fac la fel, în paralel cu promisiunile că-i musai de depolitizat educație, sănătate, agricultură, AFIR și toate cele. Și da, uneori tinerii ies în stradă și atunci hoții se repliază în strategii și mai sofisticate. Mă tot întreb de ce n-a avut nimeni curajul să pună în lege, de exemplu, că pentru corupție nu mai există pedeapsă cu suspendare. Sau că se numește gestiune frauduloasă a banului public și intri la pușcărie dacă în loc să investești în dispensarul din sat tu faci arteziană cu beculețe colorate. Sau că ţi se confiscă fără drept camionul dacă transporţi lemn tăiat ilegal? Asta cum sună? Nu s-ar potrivi mai bine cu pozele alea din reviste străine? Avem curajul să ducem inventaru’ ăsta la capăt sau iar am scris un simplu editorial? – că no, măcar să mă laud copiilor că n-am tăcut atunci când gura bătea curu’…

Pușcăriașul este și trădător de neam și țară. Dragnea cheamă UDMR în hora lui

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a sugerat preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, să facă „următorul pas“, iar PSD şi UDMR să treacă la o colaborare „mai strânsă“. Nu știm în ce calitate își permite acest pușcăriaș să angajeze această discuție cu UDMR?  

Liviu Dragnea a declarat la Congresul UDMR de la Zalău, că are „o relaţie personală cu Kelemen Hunor foarte bună, unii spun că prea bună“.     „Cred că în politică o strângere de mână e mai importantă decât un protocol cu multe pagini. Dacă am găsit acest fundament solid de încredere între noi şi UDMR, cred că putem extinde acest model la întreaga societate, să începem să construim o încredere serioasă între cetăţenii români de etnie maghiară şi ceilalţi cetăţeni români. Am avut mai multe întâlniri cu Hunor înainte şi după alegeri şi am decis să avem o colaborare parlamentară care se dovedeşte eficientă şi cred că ar trebui să ne gândim, Hunor, dacă nu cumva e oportun să facem pasul următor. Nu trebuie să decideţi la acest congres, dar trebuie să ne gândim“, a spus Dragnea.

 Acesta consideră că şi PSD a demonstrat că este un partid care îşi respectă angajamentele politice, economice şi sociale, şi crede că şi etnicii maghiari pot spune că PSD guvernează bine şi aduce prosperitate.  

„Nu îmi fac iluzii deşarte, ştim că membrii comunităţii dumneavoastră nu au votat până acum la Preşedinţie un candidat din partea PSD, dar pentru toate trebuie să fie un început. Până în 2019 poate reuşim să vă convingem că acel candidat al nostru va fi cel care să fie cel votat de dumneavoastră. Cu speranţa că ultimele două soluţii poate o să dezamăgească, prima v-a dezamăgit, sper că şi a doua să vă dezamăgească, şi să vă îndreptaţi spre alte opţiuni politice“, a spus Dragnea.    Întrebat de ziarişti, la ieşirea din sala unde se desfăşura Congresul UDMR ce a vrut să spună prin „pasul următor“, Liviu Dragnea a spus că este vorba „despre o colaborare şi mai bună şi mai strânsă“. Întrebat şi dacă este vorba chiar de o eventuală intrare la guvernare a UDMR, liderul social democraţilor a răspu ns: „Nu este exclus“.  

„Este o variantă pe care eu nu o exclud, dar nu neapărat acesta era sensul. UDMR a mai fost la guvernare, nu este nimic nou, noi am avut o relaţie bună ori de câte ori am fost împreună în Guvern şi întotdeauna UDMR a propus oameni buni, profesionişti. Dar următorul pas am zis să colaborăm şi mai bine pentru că este loc de o colaborare şi mai strânsă în Parlament şi chiar şi în administraţia locală“, a răspuns Liviu Dragnea. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că a înţeles mesajul liderului PSD, Liviu Dragnea, iar „când va fi momentul, vom da un răspuns“. „Astăzi nu este cazul să spunem nici da, nici ba. Eu vreau să văd dacă reuşim să umplem de conţinut acea colaborare parlamentară semnată în decembrie, la începutul mandatului electoral“, a spus Kelemen.

Și uite așa ne trădăm țara și de oameni fără character precum pușcăriașul Dragnea.

            Iosif VARGA

Administrația Trump după 100 de zile: un eșec calificat

Ca să-l parafrazez pe Donald Trump, termenul de 100 de zile pentru evaluarea unei puteri politice este artificial. Într-adevăr, standardul „100 de zile“ reprezintă un interval de timp mult prea mic pentru a da un verdict final în cazul unei administrații sau al unei guvernări. Însă se pot identifica o serie de tendințe care se pot dovedi fundamentale.

 Lipsa de experiență politică anterioară câștigării alegerilor se dovedește un handicap major pentru Donald Trump. Acest aspect se traduce în practică în incompetență politică și administrativă. Poate cel mai bun exemplu în acest sens este tentativa Administrației Trump de a elimina și înlocui Affordable Care Act (Obamacare) cu o altă lege a sănătății. Proiectul susținut de administrație a fost respins de aripa radicală a republicanilor din Congres, Freedom Caucus. În condițiile în care Partidul Republican controlează atât Casa Albă, cât și cele două Camere, eșecul adoptării unei noi legi a sănătății în primele 100 de zile este unul de proporții, având în vedere valul de așteptări creat. Până la urmă, legea a trecut la limită de Congres şi se îndreaptă spre Senat, dar un aspect hilar al proiectului susținut de actuala administrație este că ar lăsa fără asigurare medicală în jur de 24 de milioane de americani, o bună parte dintre aceștia votanți ai lui Trump sau republicani.

 Un alt exemplu este absența nominalizărilor pentru o serie întreagă de funcții cheie de subsecretar de stat și directori sau directori adjuncți. Nu este clar în acest moment de ce s-a întârziat atât de mult acest proces. Una dintre explicații ar fi reticența președintelui și a anturajului său în a numi republicani care l-au criticat în timpul campaniei electorale, tabăra „never-Trump“. O a doua explicație ar putea fi o strategie de reducere a statului federal, prin evitarea ocupării anumitor poziții administrative, urmând ca acestea să fie eliminate în următoarele exerciții bugetare. Steve Bannon a spus de mai multe ori că „destructurarea statului administrativ“ este una dintre prioritățile Administrației Trump.

 Alte eșecuri și semieșecuri legislative s-au derulat în ultimele săptămâni. Reforma fiscală trâmbiţată de Trump prin care impozitul pe profit este redus la 15% a fost anunţată înainte ca să existe un proiect de lege redactat în acest sens. Finanțarea zidului de la granița cu Mexicul, unul dintre proiectele pe care s-a fundamentat campania lui Trump, a fost scoasă din bugetul pe 2017. Trump se poate „mândri“ cu un singur succes în aceste 100 de zile, confirmarea judecătorului Neil Gorsuch la Curtea Supremă.

 Una dintre promisiunile fundamentale cu care Donald Trump a câștigat alegerile în 2016 a fost că va „asana mocirla“ (drain the swamp) care este Washington D.C., adică va elimina încrengătura de interese politico-economice care denaturează sensul democrației americane. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar mlaștina s-a extins în cele 100 de zile de la preluarea mandatului. Cel mai bun exemplu în acest sens este imperiul imobiliar al magnatului ajuns președinte, avocații acestuia încercând cu greu să-l „dezlege“ pe Trump de numeroasele sale interese private.

 Pe lângă cazurile evidente de nepotism (fiica cea mare a lui Trump, Ivanka, a fost numită asistent special al președintelui, iar ginerele Jared Kushner joacă rolul de ambasador itinerant, subminând practic rolul Secretariatului de Stat), cea mai mare parte dintre cei numiți pentru a gestiona diferitele agenții guvernamentale sunt foști lobbiști care au militat anterior pentru eliminarea reglementărilor din domeniul sectorului financiar-bancar, mediu sau energie. E greu de crezut că, odată ajunși în funcții, aceștia nu vor promova agendele care i-au consacrat pe culoarele Congresului.

 Alte probleme legate de integritatea administrației sunt hotelul Trump International din Washington D.C., unde delegații internaționale sunt găzduite înainte de a se întâlni cu președintele, ceea ce înseamnă că Trump beneficiază de foloase necuvenite din partea unor guverne străine, fapt interzis în mod explicit de Constituție (Emoluments Clause). Iar în plan extern, brandul Trump beneficiază de tratament preferențial, din partea altor state, cum este cazul Chinei, în speranța probabilă a unui tratament similar din partea președintelui american.

 Mandatul lui Trump este unul dificil, nu neapărat din cauza opoziției, cât mai ales a lipsei de experiență politică a preşedintelui. Situația este complicată și de faptul că republicanii nu au mai fost la guvernare timp de opt ani și în această perioadă au adoptat tactici obstrucționiste, care sunt inutile odată aflați la guvernare. Cel mai bun verdict în ceea ce privește activitatea sa în primele 100 de zile e dat de modul în care a fost percepută de către cetățenii americani, approval rating-ul lui Trump este la 40%, cel mai scăzut de când se fac măsurători în acest sens (este aproximativ la același nivel cu al lui George W. Bush la încheirea mandatului, în 2008)

  Florin CERNĂUȚEANUL

Criza modernă a autorității

Există în lumea modernă – şi mai ales în spaţiul euro-american – o vădită criză a autorităţii, ducînd la un întreg complex de manifestări anarhice, atît în plan spiritual, cît şi în plan politic. AUTORITATEA principială, de tip monarhico-eclesial, care ordona firesc societăţile tradiţionale, a fost înlocuită treptat, în ultimele trei veacuri (dar mai ales după triumful dizolvant al Revoluţiei franceze), fie cu LIPSA DE AUTORITATE (întruchipată politiceşte în statul democratic, iar spiritualiceşte în libera cugetare), fie cu EXCESUL DE AUTORITATE (întruchipat politiceşte în statul totalitar, iar spiritualiceşte în dogmatismul ideologic). Lumea noastră se mişcă, arbitrar şi steril, între aceste două fundături simetrice, care reacţionează una împotriva celeilalte – şi amîndouă, într-un neaşteptat consens, împotriva vechilor rînduieli.

Raportîndu-ne strict la secolul XX, prima lui jumătate a stat sub predominanţa patologiei totalitare, iar a doua lui jumătate a stat sub predominanţa patologiei democratice.

Mai uşor de suportat, non-autoritarismul de tip democratic (în care se zbate şi societatea românească de azi), deşi duce în mod evident la sporirea haosului social şi moral, este considerat îndeobşte ca o stare dezirabilă, ba chiar ca un ideal politico-social. Cei mai critici dintre adepţii lui îl cataloghează, cel mult, ca pe „un rău necesar”. În ce priveşte hiperautoritarismul de tip totalitar (care a marcat tragic şi lumea românească din ultima jumătate a veacului trecut), mult mai greu de suportat (și la nivel colectiv, dar mai ales la nivel individual), el este considerat îndeobşte ca o stare indezirabilă, supusă unei vehemente critici „diabolizante”. Marii profitori se ascund, cu o totală lipsă de scrupule, în spatele acestor butaforii sau „inginerii sociale”. Haosul planetar, sub masca diferitelor forme interșanjabile de ordine iluzorie, este cea mai prosperă afacere a tuturor timpurilor.
Ceea ce nu se bagă de seamă, sau este cu grijă eludat, mi se pare faptul că, în spatele lustrului de „civilizaţie” şi „bunăstare” al democraţiei de tip occidental (parte real, parte strict propagandistic), se ascunde tot un soi de totalitarism, cu tentă mondialistă, coordonat, prin manipulare politică și mediatică, de marea finanţă internaţională, promotoare interesată – și, la nevoie, coercitivă – a unui globalism democratic clientelar…

Lipsa autorităţii de tip tradiţional duce întotdeauna la un pseudo-autoritatism conjunctural, pe alocuri făţiş, dar cel mai adesea camuflat, care se manifestă în diferite forme de terorism: politic, social, economic, ideologic. Se instaurează, pe acest fond, un fel de „gîndire oficială” (întruchipată mai nou de așa-numita „corectitudine politică”), cu pretenţii de unicitate şi infailibilitate, în raport cu care funcţionează… „delictul de opinie”! Cine îşi permite să gîndească altfel – şi mai ales să-şi facă publice ideile – devine, după caz, „duşman al poporului/umanităţii”, „extremist”, „reacţionar”, „fundamentalist” etc., sau pur și simplu „incorect politic”. Stîngismul democratic mondialist („sans frontières”), cu exaltarea „noii ordini mondiale”, „comunitarismului” anti-naţional şi supra-statal, „dreptului minorităţilor”, „laicismului” (un fel de „ateism ştiinţific” cosmetizat), „multiculturalismului” ş.a.m.d., reprezintă astăzi baza curentă a gîndirii oficiale unice, în slujba căreia funcţionează o uriaşă armată de „politruci”, formaţi fie prin mimetism (sub o anume presiune mediatică), fie chiar în institute occidentale de politologie standardizată (aşa cum deunăzi se formau la Moscova sau la „Ştefan Gheorghiu”).

Pînă la urmă, la o privire mai atentă, se poate constata cu stupoare că internaţionalismul proletar şi comunismul de ieri ajung să se întîlnească în puncte esenţiale cu internaţionalismul democratic şi comunitarismul de azi, deosebirile rămînînd doar de suprafaţă (altă „limbă de lemn”, altă strategie „civică”, altă hartă a „consumului” etc.); oricît de incomodă ar fi constatarea, avem de-a face, pînă la urmă, cu două forme echipolente de perversiune a vieţii istorice, avînd rădăcini comune în mentalitatea antitradiţionalistă şi fiind marcate de aceeaşi criză modernă a autorităţii, generatoare de monstruozităţi şi perversităţi conjuncturale, care au ruinat civilizaţia Europei creştine şi, prin extensie, statura sufletească a omului modern. E un cerc vicios de proporţii globalizante, pe care nu-l putem rupe decît conştientizîndu-l.

Îndărătul tuturor acestor fapte dizolvante se află, în ultimă analiză, o profundă criză religioasă. Omul şi-a pierdut reperele absolute, care-i consfinţeau existenţa; s-a desfăcut, cum zicea Antoine de Saint-Exupéry, „nodul divin” care lega lucrurile. Împotriva ordinii divine a lumii, autoritare şi ierarhice prin natura ei, care se întemeia, creştineşte vorbind, pe comunitatea credinţei şi pe marea poruncă a iubirii, omul modern a instaurat o pseudo-ordine omenească, iconoclastă şi arbitrară, altoită pe idealisme sentimentale şi pe ideologii demagogice, fără memorie şi fără transcendenţă. Totul se reduce, treptat, la un set de principii abstracte, în care perversiunea morală și ideologică se deghizează precum satana în „înger al luminii” (G. K. Chesterton: „Lumea modernă nu este rea. În anumite privinţe, este chiar mult prea bună. Ea e plină de virtuţi… care şi-au ieşit din fire şi pustiesc pămîntul… Lumea modernă e plină de vechile virtuţi creştine care au luat-o razna”).

Cînd Dumnezeu este alungat din cetate, principiul însuşi al autorităţii se surpă sau se perverteşte. „Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr”; cînd însă Lumina lipseşte, nu rămîn decît „faptele cele fără de roadă ale întunericului” (Efeseni 5, 9-11).

Emanuel Ungureanu, scrisoare în care își anunță candidatura la șefia USR

Deputatul USR de Cluj, Emanuel Ungureanu, și-a anunțat candidatura la funcția de președinte al USR. Ungureanu îl evocă în scrisoarea de lansare a candidaturii pe Dacian Cioloș. Totuși, liderul USR Cluj spera ca, după congres, ”Nicușor Dan, Cristi Ghinea și Clotilde Armand să comunice mai bine și să lucreze excelent împreună”. Iată scrisoarea prin care Ungureanu își explică decizia membrilor USR:

CANDIDATURA LA SLUJBA DE PRESEDINTE USR!

Dragii mei, majoritatea dintre voi ma cunosc prea putin sau deloc. Lucrul acesta este valabil pentru aproape toti colegii mei din acest partid- surpriza, creatia unor minti idealiste ca cea a lui Nicusor Dan si a unor fosti sau actuali prieteni care, satui de coruptia generalizata, au vrut sa cucereasca Bucurestiul si apoi Romania cu ideea ca se poate face administratie cu bun-simt, responsabilitate si mai ales cinste.
Cateva cuvinte despre mine. M-am nascut in Bucovina, de 22 de ani locuiesc in Cluj, in ultimii 14 ani viata mea a fost o combinatie de bucurii extraordinare si dureri profunde.
O sa intelegeti de ce.

Am terminat facultatea de istorie si studiile postliceale de asistenta sociala, din anul 2007 am inceput sa practic jurnalismul. Sunt profesor de istorie de 13 ani, iubesc ceea ce fac si sunt iubit de elevii mei.
Sunt sigur ca fiind un partid care are atat de multi IT-ist veti intra imediat pe Google si veti gasi si sandaluta cu care eram incaltat cand m-a calcat autobuzul, la varsta de 5 ani…
In circumstante dramatice, acum 10 ani, am infiintat Asociatia pentru Solidaritate si Empatie Delia Gradinaru, ingrijesc de atunci, ca voluntar, peste 100 de copii si tineri cu insuficienta renala cronica din toata tara.

Am trait langa acesti luptatori minunati experiente cumplite care mi-au marcat viata. (puteti citi povestea acestei familii minunate in cartea „Cand in fiecare zi e joi” a Hannei Bota.
Am ingropat 21 de copii bolnavi si toate acele momente de suferinta ce mi-au creat avene in suflet, m-au invatat un lucru fundamental, pe care vi-l impartasesc cu drag.
Viata este scurta, merita sa muscam cu pofta din ea si este extrem de important sa ne ocupam de lucruri mari, nu de lucruri marunte, pentru ca, dupa noi, ramane doar caracterul.
In acesti ani, am luptat pentru ca copiii si tinerii dependenti de dializa din Romania sa fie tratati cu demnitate, am demascat coruptia din sistemul de transplant.   De curand, procurorii DIICOT au declansat o ampla ancheta in urma unor sesizari care au avut la baza si raspunsul interpelarilor mele la adresa ministrului Sanatatii.
Am scris ca jurnalist de investigatii zeci de anchete despre coruptia morala, coruptia sistemica si despre mizeria din spitalele Romaniei.
Sunt un luptator innascut.
Ani de zile am avut curajul sa infrunt de unul singur mafia din sistemul de transplant. Dupa 14 ani am reusit. A trecut mult timp dar, am reusit.  Acum patru luni, am luat decizia sa intru in USR pentru a lupta cu alte forte impotriva mafiei din sistemul sanitar si pentru a crea o noua Legea a Transplantului care sa promoveze valori ca: echitatea, transparenta si egalitatea in fata unei sanse la viata.
Voi promova, alaturi de colegii mei, modificari in Codul Penal care sa incrimineze traficul de organe si tesuturi umane.   Cu sprijinul colegilor mei din filiala Cluj am fost ales deputat si mai apoi cu votul colegilor mei din grupul parlamentar am devenit unul dintre vicepresedintii Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor.

Lupt de patru luni alaturi de colegul meu Tudor Pop si senatorul Adrian Wiener pentru ca legi ca cea a vaccinarii sa fie promovate in societate intr-o forma in care copiii nostri sa fie protejati. Este inspaimantatoare iresponsabilitatea guvernantilor care nu asigura stocurile pentru vaccinuri esentiale.      

  Sunt boboc in USR dar nu si in viata.
Am condus din studentie o asociatie studenteasca la nivel national, am gestionat si mediat conflicte, am condus proiecte de amploare, am invatat sa negociez cu oameni dificili in situatii complicate.
Am activat in trei domenii cheie: sanatate, educatie si asistenta sociala.
Am 39 de ani si ma uit la mine si la voi cu duiosie.
O ,,mana” de oameni nebuni, fara resurse materiale, fara oameni de afaceri potenti in spate, fara presa prietena, dar motivati de zeci de mii de oameni care au strigat si mai striga ,,coruptia ucide” s-au aventurat sa infrunte un colos urias, sofisticat .
Noi am inceput sa luptam impotriva gastilor, insa trebuie sa va aduc repede in atentie ca pe alocuri si prea devreme am uitat ca nu putem sa luptam cu aceste grupari infractionale de tip mafiot fara sa fim o familie.
Am promovat in campanile ideea ca noi am fi altfel si cred ca unii dintre noi suntem, altii au uitat asta, iar altii, doar au disimulat, nu sunt deloc altfel.

Trebuie sa ne uitam fiecare dintre noi foarte urgent in oglinda si sa privim cu atentie in ochii nostri pentru a vedea semnele clare de :vanitate, invidie si orgoliu.
USR trebuie sa ramana o uniune de idei progresiste si consevatoare dar trebuie sa se fereasca de tendintele impregnate de forme hibride de talibanism ale celor care vor sa impuna prin iesiri necontrolate partidului propriile viziuni despre dezvoltarea societatii.
Trebuie sa ne educam spiritul de solidaritate, trebuie sa invatam sa privim cu prietenie persoanele cu care ne confruntam in idei.

 Dragii mei, in aceasta viata toti suntem niste fosti…

USR este un grup fantastic de oameni creativi, cu idei extraordinare despre cum ar trebui sa modernizam Romania.
Candidatura mea la pozitia de presedinte al partidului va da glas dorintei celor care isi doresc un partid unit in care sa se regaseasca toti cei care au caracterul suficient de puternic incat sa reziste tentatiei vanitatii ca au intotdeauna dreptate.

Vorbim enorm in USR, avem o groaza de idei, dar avem putini oameni de actiune. Totul s-a intamplat foarte repede, unii dintre noi au muncit mai mult decat altii. Ma refer acum, mai ales la colegii din Bucuresti care au transformat USB in USR dupa o campanie reusita la locale.
Le multumesc din suflet.

Apreciez enorm munca lui Cristian Ghinea in grupul parlamentar, mintea lui ordonata ne ajuta sa ne organizam, nu este singurul, dar este exponential pentru un grup de colegi de la care invat lucruri zilnic.

Imi doresc enorm ca dupa acest congres Nicusor Dan si Cristi Ghinea, Clotilde Armand sa comunice mai bine si sa lucreze excelent impreuna.
Sunt doar trei dintre oamenii formidabili pe care ii are acest partid si care au calitati certe de lider, mai adaug un nume, un om bun, Iulian Bulai, dar sunt multi ca el.
Avem o echipa de parlamentari redudatibila.
Astept sa cunosc filialele in care nu am avut cum sa ajung pana acum.

Suntem atat de cruzi… Insa, dragii mei, un copil creste in 9 luni…
Stiu, ne grabim, dar daca copilul iese mai repede, moare sau riscul unor malformatii este major…
Lupa anticoruptie ne uneste pe toti, sunt foarte sigur de asta, va rog din suflet, macar pentru o vreme, pana invatam ce inseamna doctrine si ideologie, progresist si conservator sa nu cautam conflictul in discutiile noastre particulare si mai ales in public.

Electoratul nostru este mai educat, mai pretentios dar la fel de latin.
Adora barfa, intrigile, teoria conspiratiei.
Sa renuntam la puritanism, este ipocrizie pura sa ne credem tot timpul, mai buni, mai drepti, mai destepti ca altii…
Ma gandesc uneori cu duiosie la formele de puritanism pe care le promoveaza unii dintre colegii mei foarte dragi…

Oare daca Maria Magdalena ar fi vrut sa intre in USR am fi gasit un post de vicepresedinte pentru ea?
Eu i-as acorda cu bucurie votul meu de incredere si nu pentru faptul ca i-a spalat cu parul ei picioarele lui Sefu…
Cui i se iarta mult, iubeste mult…

Am sustinut in campanie, cu bucurie, un om care intrunea calitatile fundamentale pentru un politician- altfel: bunul simt, cinstea, competenta, modestia.
Numele lui este Dacian Ciolos.

Trebuie sa gasim mai multi oameni ca el, mai competenti decat noi sau la fel de competenti, sa-i promovam in partid si daca este necesar si uneori va fi, sa le recunoastem superioritatea.

Cred cu tarie ca portile partidului trebuie deschise pentru toti cei care cred ca pot sa se alature frontului anticoruptie, oameni integri, oameni de caracter.

Sunt multi, la Cluj bat la portile noastre 300 de persoane, le-am ferecat pentru o vreme, sper sa le deschidem curand.
Trebuie sa ii motivam sa nu renunte la ideea de intra in USR, din afara, parem dezorientati, prea dezbinati si sovaielnici.

Simtiti sau stiti ca in politica totul este despre cum comunicam si cum este perceput ceea ce suntem.

Imi doresc sa fiu presedintele inimii voastre, doar daca in ea USR inseamna o familie in care cautam cu tact consensul si atunci cand nu il gasim nu ne infingem cutitele pe la spate.

Sunt convins ca vom regasi in noi resursa de dragoste si bunatate pentru a ne uni, acum nu suntem uniti cel putin asa arata la mine in oglinda.
Va iubesc pentru ceea ce sunteti!

Mi-ati oferit o sansa uriasa sa lupt alatuti de voi impotriva coruptiei din spitalele care mi-a omorat 21 de copii la care am tinut ca ochii din cap.
Un ultim apel!

Oana Bîzgan ma descria la Cluj ca fiind omul care asigura echilibrul emotional. Ii multumesc frumos. Trebuie sa invatam sa ne apreciem mai mult unii pe altii si sa spunem mai des multumesc.

Sunt Emanuel Ungureanu si vreau sa fiu presedintele vostru de suflet, pe cel care va conduce partidul in continuare, l-ati ales deja.

 Iosif VARGA

Emmanuel Macron devine al 26-lea preşedinte al Franţei – cel mai tânăr ales vreodată

Cel mai tânăr preşedinte pe care Franţa l-a ales vreodată, Emmanuel Macron, reprezentantul centrului, intră oficial azi în funcţie. ”Sarcina este imensă! (…). Vă voi sluji”, a promis Macron în seara alegerii sale – 7 mai.
Asta la o săptămână după ce a înfrânt-o la urne pe rivala sa de extremă dreapta Marine Le Pen, relatează AFP, preluată de News.ro.

Noul şef de stat, care a promis să reformeze ”profund viaţa politică” franceză, ştie că îl aşteaptă provocări grele într-o ţară foarte dezbinată, pradă a unui şomaj endemic (10%) şi care se confruntă cu ameninţarea teroristă.

Sarcina este imensă! (…). Vă voi sluji”, a promis el în seara alegerii sale, pe 7 mai. Pentru aceasta, fostul bancher şi fostul ministru, liberal în economie şi în subiecte de societate, va avea totodată nevoie ca mişcarea sa să obţină o majoritate în alegerile legislative de la 11 şi 18 iunie.

Premierul lui va fi numit luni, iar Guvernul marţi, au declarat surse din anturajul lui Emmanuel Macron, conform Reuters.

La Palatul prezidenţial Elysée, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), va avea loc transferul puterii, o ceremonie solemnă şi tradiţională, într-o capitală securizată de 1.500 de poliţişti.

„Nu predau puterea unui opozant politic”

În vederea acestei predări de ştafetă fostului său ministru al Economiei, în vârstă de 39 de ani, preşedintele socialist în exerciţiu François Hollande a anunţat că intenţionează să facă ”totul să fie simplu, clar şi amical”.

Eu nu predau puterea unui opozant politic, este totuşi simplu”, a subliniat cel care a renunţat să candideze pentru al doilea mandat, în decembrie, din cauza nepopularităţii sale record.

François Hollande îl va primi însă pe succesorul său potrivit tradiţiei, la capătul covorului roşu, pe treptele Elysée, înaintea unui tête-à-tête în care îi va comunica codurile armei nucleare.

Este sarcina lui Macron să nu repete gata unuia dintre predecesorii săi, socialistul François Mitterrand care, în 1981, a uitat codul nuclear în buzunarul unui veston trimis în aceeaşi seară la curăţătorie. Imediat ce acest lucru a fost descoperit, un motociclist a fost trimis şi a recuperat la vreme preţiosul obiect.

Hollande şi Macron urmează, de asemenea, să discute despre ”marile probleme ale lumii, şi mai ales despre angajamentul Franţei în Mali (…), iar apoi poate despre lucruri mai obişnuite, mai amicale”, apreciază Dominique Rousseau, un profesor de drept constituţional, într-un interviu online.

François Hollande vrea să se asigure că succesorul său ”va dispune de toate elementele care îi vor permite să fie eficient încă din prima zi, ca toate doarele cu privire la summiturile internaţionale să fie pregătite, ca subiectele economice şi industriale să fie bine cunoscute şi ca echipele să funcţioneze în armonie”, a declarat el luni pentru AFP, în avionul care-l aducea de la Berlin, unde a luat o cină de adio cu cancelarul german Angela Merkel.

Macron trebuie să desemneze premierul

După cel îl va însoţi pe Hollande în curtea de onoare, lui Macron i se vor da insignele Marii Cruci a Legiunii de Onoare, iar apoi va asista la proclamarea rezultatului oficial al alegerilor prezidenţiale de către preşedintele Consiliului Constituţional Laurent Fabius.

Alocuţiunea noului preşedinte, onorul la drapel, imnul naţional, trecerea în revistă a trupelor, în parc, şi 21 de lovituri de tun vor completa ceremonialul de la Elysée, după care va pleca spre Arcul de Triumf, unde va depune o jerbă la Mormântul Soldatului Necunoscut, care reprezintă toţi militarii ucişi în Primul Război Mondial.

Foarte rapid, Macron va trebui să-şi desemneze premierul şi să formeze un Guvern. Predecesorii săi în funcţie şi-au numit adesea şefii guvernelor în ziua transferului puterii.

Emmanuel Macron urmează să o facă luni, potrivit calendarului evocat de anturajul său.

Luni, reprezentantul centrului care promovează Europa atât ”cuceritoare”, cât şi protectoare, urmează să se ducă la Berlin, prima sa vizită în străinătate, pentru a se întâlni cu Angela Merkel. cancelarul a subliniat într-o precedentă întâlnire numeroasele lor ”convergenţe” de vederi.

În 2012, François Hollande a vizitat-o pe Merkel în ziua învestirii.

Preşedintele Macron intenţionează, de asemenea să efectueze în curând o vizită în teatrul de operaţiuni, la trupele franceze, cel mai probabil în Africa.

Între timp François Hollande îşi pregătea discret plecarea. Însă, spre deosebire de Nicolas Sarkozy (dreapta), pe care l-a înlocuit în 2012, Hollande s-a abţinut să-şi anunţe ieşirea din viaţa politică

Inițiativa cetățenească privind definirea familiei – adoptată de plenul Camerei Deputaților

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți, 9 mai 2017, cu 232 de voturi „pentru”, 22 – „împotrivă” și 13 abțineri, inițiativa cetățenească pentru revizuirea Constituției cu privire la definirea familiei.

Această inițiativă cetățenească pentru revizuirea Constituției prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consfințită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Comisia juridică a aprobat textul așa cum a fost el depus.

Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Senat

Klaus Iohannis: Singura țară care se opune intrării noastre în Schengen e România. Nu avem duşmani în UE, ci dimpotrivă, avem foarte mulți prieteni

Președintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu pentru Calea Europeană, că singurul stat care se opune intrării noastre în Schengen este chiar România, prin modul haotic în care se desfășoară guvernarea. 

“Ceea ce face UE este bine făcut şi ajută pe toată lumea. Cum se întâmplă în politică, ştirile bune nu sunt ştiri şi nu prea se vorbeşte despre asemenea lucruri. Partide chiar şi mari au crezut că este o idee bune să atace Uniunea şi să fie anti-bruxellezi, o atitudine care nu ajută pe nimeni dar strică destul de mult.

Acest fapt că politicieni folosesc UE că ţap ispăşitor şi că nu vorbesc despre beneficii, aceste două lucruri au dus la o revigorare a euroscepticismului şi a forţelor care se declara împotriva proiectului european. Singură ţară care se opune intrării noastre în Schengen e România, prin felul nefericit în care guvernăm, felul în care dăm Ordonanţe de urgenţă precum OUG 13.

Mai avem teme de rezolvat în Justiţie. Abordări de tip OUG 13 arată multor politicieni europeni că lucrurile în România sunt stabile faţă de statul de drept”, a spus şeful statului. Noi nu avem duşmani în UE, dimpotrivă, avem foarte mulţi prieteni”, a adăugat Iohannis.

Mii de migranți, spre România: Rusia, dirijor din umbră. Soluție spusă pe șleau

Alexandru Cumpănașu, președintele CNMR, avertizează că mii se migranți ar putea ajunge în România. 

,,Vă dați seama ce ar însemna ca Erdogan să dea drumul migranților pe cealaltă rută, prin Serbia? Prima dată au mers naval prin Grecia, Italia. Dar, în viitorul apropiat, vă spun cu certitudine că Erdogan va fi un inamic al Europei fără discuție și când va da drumul iar la migranți și vor pleca… Ungaria și-a făcut gard, Croația și-a făcut gard. Singura frontieră fără gard este cu Serbia, care are deja un număr mare de migranți. Noi nu suntem în stare să gestionăm 400, dar câteva mii.” a spus Alexandru Cumpănașu, pentru DCNews.  

El a adăugat că avem o legislație internaționale care nu ne permite să respingem migranți și spune: ”celor care solicită azil, trebuie să le acorzi azil. Trebuie să-i ții pe teritoriul tău 40 de zile, în anumite condiții stabilite de tratatele internaționale.”     ,,Nu văd nicio soluție, e vorba despre o împăcare între SUA și Rusia, e clar că criza migranților e provocată de Rusia, e cea care a alimentat și dirijat din umbră. Mi-e foarte greu să văd o rezolvare a crizei siriene curând” a subliniat Cumpănașu, care a adăugat ”nu văd o soluție decât o împăcare a marilor puteri pe zonele de influență și petrol, ca s-o spun pe șleau”.

Are mare tupeu pușcăriașul Dragnea. Statisticile rușinii: Teleormanul, aflat 16 ani sub călcâiul lui Liviu Dragnea, a ajuns mai sărac ca Vasluiul. Oamenii sunt dependenți de ajutoarele sociale, iar statul e cel mai mare angajator din județ

Condus timp de 16 ani de liderul PSD, Liviu Dragnea, Teleormanul se zbate într-o situație economică extrem de dificilă, iar cifrele arată că situația este chiar mai gravă decât în Vaslui.   

  Deși există în România județe care au cunoscut o dezvoltare economică spectaculoasă, precum Clujul sau Timișoara, la polul opus sunt județele care au rămas în aceeași sărăcie crâncenă, cu o populație dependentă de ajutoare de stat. Sunt județe ca Vaslui sau Teleorman, unde numărul pensionarilor și asistaților social îl depășește cu mult pe cel al angajaților, iar aceștia din urmă au printre cele mai mici salarii din țară. Iar perspective ca situația să se îmbunătățească nu se întrevăd. Veniturile extrem de reduse ale populației locale, dar și lipsa forței calificate de muncă nu atrag nici investitori. În aceste condiții, oamenii rămân dependenți de ajutoarele sociale, care consumă resurse uriașe de la bugetul central și local, iar statul reușește performanța să fie, paradoxal, cel mai mare angajator.

Foarte puțini salariați

Datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, din subordinea Ministerului Muncii, arată că, din cei 389.433 de locuitori ai Teleormanului, 10.837 primesc venitul minim garantat, o formă de ajutor a statului pentru cei mai săraci români. Chiar dacă nominal sunt județe care au un număr mai ridicat de beneficiari, procentual județul lui Dragnea este liderul țării la acest capitol, cu 2,78% din populație beneficiară a venitului minim garantat.

Vaslui nu e cu mult în urmă, cu un procent de circa 2,4%. De asemenea, cele două județe se remarcă printr-un număr ridicat de beneficiari ai pensiei sociale minime. Per ansamblu, pensionarii și asistații social sunt de două ori mai mulți decât numărul salariaților. În plus, datele statistice mai arată că și pentru aceștia din urmă, cele mai multe locuri de muncă sunt create de stat. „Dacă nu există activitate economică, cine creează locuri de muncă? Statul, la spitale, direcțiile de asistență socială, învățământ. Dacă nu sunt venituri, v-ați duce să deschideți acolo un parc de distracții?”, a declarat, pentru „România liberă”, Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Administrații locale dezinteresate

El a adăugat că nu poți face industrie în zone cu oameni care au muncit în agricultură. „Cum să se facă o uzină în Teleorman, pentru cine și cu cine?”, a spus Pârvan. Potrivit acestuia, vina este și a administrațiilor locale, care trebuie „stimulate” să atragă investitori prin tăierea fondurilor de la bugetul central, în lipsa performanțelor financiare. De asemenea, lipsa infrastructurii adaugă o piesă la acest tablou al cauzalității sărăciei.

  Am căutat explicații și la un specialist în resurse umane pentru situația din cele două județe. Mădălina Popescu, director general la firma de recrutare Pluri Consultants, spune că, în lipsa multinaționalelor, nu sunt oportunități de slujbe, în afară de cele care țin de agricultură. Chiar și așa, exploatațiile agricole reușesc cu greu să angajeze oameni, mulți fiind plecați la muncă în Italia sau Spania. „Dacă s-ar schimba mentalitatea de a întinde mâna și de a nu face nimic, cele două județe ar putea deveni poli cu valoare adăugată mare, fiindcă potențialul agricol este ridicat. Piața muncii este dezolantă peste tot în țară. În foarte-foarte multe orașe nu sunt oferte interesante, iar unde sunt, nu se găsesc oameni dispuși să muncească, atât timp cât ajutorul de șomaj este arhisuficient”, a declarat Mădălina Popescu.

Județul lui Dragnea, „detronat“ la șomaj

Până acum, județul Teleorman a fost cunoscut ca având cea mai ridicată rată a șomajului din țară. Într-un raport publicat în luna decembrie, Comisia Națională de Prognoză plasează Teleormanul tot în frunte, cu o rată a șomajului de 11,1%. Din acest motiv, Liviu Dragnea a fost atacat de adversarii săi politici inclusiv după câștigarea alegerilor. În varianta de primăvară a prognozei, în mod „miraculos” pe primul loc a trecut județul Vaslui, cu o rată a șomajului calculată pentru 2016 de 11,4%. Asta deși numărul de salariați a fost revizuit în ușoară creștere, fiind singurul județ al țării pentru care s-a modificat numărul de salariați între cele două rapoarte.

Amenințarea „teleormanizării“

În ultimul an, mai mulți lideri politici au arătat că modul în care s-a dezvoltat Teleormanul arată care este, de fapt, competența administrativă a lui Liviu Dragnea.      „Avem o alegere între o teleormanizare a României și o Românie modernă, europeană. Avem alegerea între sărăcie și un drum către prosperitate și normalitate în România”, a scris Nicușor Dan pe Facebook, în octombrie 2016.    

  „E interesant de văzut că exact în bazinele electorale ale PSD, un partid cel puţin afişat de stânga, orientat spre nevoile oamenilor, exact acolo avem şi pungile de sărăcie cele mai mari. (…) În judeţul Teleorman, care a fost condus de domnul Dragnea, acolo avem cei mai mulţi asistaţi social. (…) Problema nu e că li se dau ajutoare sociale celor care într-adevăr au nevoie, problema e că asta se întâmplă de ani de zile şi nu se dezvoltă economia acolo. Oare de ce?”, a afirmat, în decembrie 2016, fostul premier Dacian Cioloș.       „Domnul Dragnea este un om foarte bogat într-unul dintre cele mai sărace județe din țară. Eu cred că asta e o problemă (…) Teleorman este un județ sărac pentru că oamenii au avut încredere într-o anumită clasă politică, care i-a păcălit. Ei nu trebuie să mai aibă încredere în acești politicieni. E momentul să se implice. Nimeni nu va avea grijă de ei dacă ei nu au ei înșiși grijă…” – Clotilde Armand, 10 octombrie 2016    

 Replica lui Liviu Dragnea: „Să jignești locuitorii dintr-un județ, o parte din țară pe care vrei să o conduci, eu nu cred că s-a mai întâmplat în România. Așa cum se dă tehnocrat dl Dacian Cioloș, te-ai fi așteptat de la acest om, un om al cifrelor, să dea date reale. Încep cu niște cifre pentru rigoare. A vorbit de asistații sociali. Eu nu știu dacă dl Cioloș înțelege, are habar ce sunt asistații social. În general, cei de la PNL merg cu această idee aproape în toate județele, că cei mai mulți asistați social sunt în Teleorman, asta este programul lor de campanie. Am luat date oficiale de la Guvernul Cioloș, pe primul loc este județul Dolj la asistați social, mai sunt încă multe județe în fața județului Teleorman, de beneficiari de ajutor social.”

  Andrei PÎRJOLEA