Arhive zilnice: 1 octombrie 2017

Editorialul ediției. PSD își continuă degringolada dar și potlogăriile comuniste până dă de dracul

Bine v-am găsit la acest nou editorial. A trecut vara dar nu și balamucul din Parlament,Guvern și alte instituții ale statului roman. Oferta de hoție este în floare. La toate acestea se mai adaugă și artizanii hoțiilor naționale, alde Dragnea, Tăriceanu șialte  specimene. Hoții naționali au diverse mașinațiuni de a fura cât mai mult și cu mare spor. Pe lângă hoțiile lor mai sunt și furatul normal al poporului. Recentele scumpiri la carburanți denotă setea și foamea politicienilor de a alerga după bani și de a-i lua cu japca de la popor. Intr-atat au general lucrurile încât acești politicieni s-au dedat la la un jaf total. Nu s-au temut nici de Bunul Dumnezeu deoarece au pus ochii și pe banii de investiții. Se știe că orice națiune ca să se dezvolte are nevoie de bani pentru investiții pentru a dezvolta țara și a se asigura o productivitate sănătoasă pentru națiune. Dar te pui cu cretinii societății. Și avem mulți cretini pentru care nu contează poporul ci burta lor proprie. Au făcut ce au făcut și au scumpit carburanții, gazele naturale, curentul electric și tot ei o țin înainte că nu s-a scumpit nimic, că poporul este prost etc. Și ca safteaua șă fie completă escrocii politici sau specializat pe știuci, broaște, hamzii, bălți și alte ,,știuci’’.

Culisele afacerii „Belina”, plănuită și executată de Liviu Dragnea: De ce atacă, de fapt, șeful PSD Direcția Națională Anticorupție

De câteva zile, liderul PSD este furios și amenință procurorii DNA – nu cu pistoale, ci cu ,,partidul și Parlamentul”. Atacul șefului social-democrat este, de fapt, o apărare în fața acuzațiilor (neoficiale, deocamdată) că s-ar afla în spatele afacerii ,,Belina”. Iar faptele confirmă acuzația: afacerea a fost demarată de către vicepremierul Dragnea, pusă pe picioare de miniștrii Plumb și Varga, girată de premierul Ponta și încheiată de către urmașul lui Dragnea la șefia Consiliului Județean Teleorman.       Vicepremierul României, Sevil Shhaideh, este acuzată de abuz în serviciu, în dosarul Belina, a anunțat DNA. De asemenea, procurorii anticorupție cer aviz pentru urmărirea penală a deputatei Rovanei Plumb, ministrul al Fondurilor Europene, acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Sevil Shhaideh și Rovana Plumb sunt alți doi demnitari din Guvernul Tudose aflați în vizorul DNA, după Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul.  

Va voi prezenta în cele ce urmează întregul fir al afacerii, încă din 2013, când – la inițiativa vicepremierului Liviu Dragnea, susținut de miniștrii Lucia Varga și Rovana Plumb – a fost emisă o hotărâre de guvern prin care Apele Române transferau către CJ Teleorman un teren de aproximativ 80 de hectare pe malul Dunării. Locul preferat de pescuit al lui Liviu Dragnea.

DNA: abuz în serviciu

Terenurile și clădirile aferente au fost închiriate ilegal, spune DNA, de către CJ Teleorman companiei Tel Drum, firmă presupus controlată prin interpuși de către Liviu Dragnea. Ulterior, terenurile au trecut de la Tel Drum la firma Trident 51 SRL, care a fost preluată de Ștefan Valentin Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea. Între timp, firma Trident 51 a renunțat la contractul încheiat cu Tel Drum. Domeniul de pescuit de la Belina a fost gazda partidei de pescuit a lui Liviu Dragnea și a fostului premier Sorin Grindeanu.     Această afacere este investigată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Până în prezent, sunt acuzați de abuz în serviciu urmașul lui Liviu Dragnea de la șefia Consiliului Județean Teleorman, Ionuț Adrian Gâdea, și Dorica Nela Iordan, fost inspector la Serviciul Financiar Contabilitate de la CJ Teleorman. În această afacere penală este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și Mircea Dumitrescu, fost administrator public al județului Teleorman. 

Gâdea a dat terenul companiei Tel Drum

Direcția Națională Anticorupție a anunțat printr-un comunicat de presă că a început ancheta penală împotriva trioului Gâdea, Iordan și Dumitrescu. Din ordonanța întocmită de procurori rezultă că, pe 16 ianuarie 2014, Ionuț Gâdea, în calitate de președinte al CJ Teleorman, ajutat de Mircea Dumitrescu, a încheiat cu firma Tel Drum și o persoană fizică trei contracte prin care a închiriat 80 de hectare din Insula Belina și Brațul Pavel al fluviului Dunărea. Contractele acopereau o perioadă de zece ani, la prețuri cuprinse între 1.900 lei pe an/ha și aproximativ 4.000 lei pe lună. Fără TVA.  

 Procurorii susțin că acele contracte au fost încheiate „fără organizarea unei licitații și fără inițierea și parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu județean”. Complet ilegal, dacă procurorii au dreptate.  Contractele au fost verificate în urma unui control financiar preventiv, tot pe 16 ianuarie, de inspectorul Dorica Nela Iordan, de la Serviciul Financiar Contabilitate al CJ. Deși știa că documentele sunt ilegale, aceasta le-a vizat. 
Fundamentarea, -asumată de Dragnea, Varga și Plumb  

Dar cum s-a ajuns la încheierea contractelor de către CJ Teleorman? Pe 15 iulie 2013, conducerea Apelor Române a decis, printr-o hotărâre de Consiliu de Conducere, emiterea unui aviz favorabil pentru a transfera două imobile în administrarea Consiliului Județean Teleorman. Opt zile mai târziu, CJ a emis o hotărâre prin care și-a exprimat acordul de a prelua imobilele „Insula Belina” și „Brațul Pavel”. Această hotărâre a fost girată de prefectul de Teleorman, Liviu Dumitrașcu. După această procedură, documentele au ajuns la Liviu Dragnea, atunci viceprim-ministru și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Din această poziție, Dragnea și miniștrii Lucia Ana Varga și Rovana Plumb au redactat o notă de fundamentare pentru emiterea unei hotărâri de guvern care să consfin-țească trocul dintre Apele Române și CJ Teleorman. 

Oficial, se pregătea un proiect social

Cei trei politicieni au justificat necesitatea emiterii unei hotărâri de guvern prin faptul că autorităţile administraţiei publice ale judeţului Teleorman sunt preocupate de existenţa la nivelul judeţului a unor proiecte de dezvoltare durabilă a zonei prin protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural al judeţului. În acest sens, Consiliul Judeţean Teleorman a depus la Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia (în cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014-2020, cu finanţare din fonduri europene) fişa proiectului “Reabilitarea şi valorificarea cadrului natural al zonei Dunării-Insula Belina-Braţul Pavel, comuna Seaca, judeţul Teleorman”.  

Astfel, conform notei de fundamentare, pe Insula Belina și Brațul Pavel trebuia să fie implementat un proiect cu caracter social. Acesta cuprindea: o tabără de vară pentru elevi, tabără de creație pentru pictură și sculptură, complex sportiv de canotaj, volei, baschet, handbal, fotbal, pescuit sportiv și tenis. Trebuia să se mai construiască un complex turistic format din hotel, căsuțe, bazine de înot și pensiuni, pista de biciclete Seaca-Turnu Măgurele, port pentru ambarcațiuni ușoare și de croazieră, aquaparc, drumuri de acces și infrastructură rutieră, dar și amenajarea unei zone pentru plajă. 

Și turismul urma să se dezvolte

Prin acest proiect se urmărea creșterea locurilor de muncă, dar și a numărului de turiști. „Prin realizarea proiectului pe cele două insule se va diversifica oferta turistică în urma construirii unei infrastructuri turistice şi de agrement, se vor crea condiţii pentru tineri pentru petrecerea timpului liber, desfăşurarea de competiţii sportive, realizarea unor spaţii pentru desfăşurarea de evenimente culturale, sportive şi educative”, se mai menționează în nota de fundamentare.    

Cu o așa justificare asumată chiar de vicepremierul Liviu Dragnea, dar și de miniștrii Lucia Varga și Rovana Plumb, documentul a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern de către premierul de atunci, Victor Viorel Ponta. Documentul guvernamental a fost contrasemnat tot de inițiatorii afacerii. Adică de vicepremierul Liviu Dragnea, de Rovana Plumb – în calitate de ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, dar și de Lucia Ana Varga, în calitate de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.   

Gâdea: „Nu e, domnule, Dragnea acolo!“

Fostul președinte al CJ Teleorman, actual secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Ionuț Adrian Gâdea a declarat pentru “România liberă că această afacere este perfect legală. O poziție perfect normală, câtă vreme secretarul de stat a girat toată povestea.

,,Au fost doar niște contracte pe care -le-am preluat de la Apele -Române”

„Vă asigur că nu am făcut ceva ilegal acolo. Nu am făcut nimic ilegal acolo. Au fost doar niște contracte pe care le-am preluat de la Apele Române, odată cu preluarea imobilelor. Apele Române au avut niște contracte de închiriere pentru luciul de apă. Contractele au fost semnate în urma unor licitații organizate de Apele Române. La momentul la care au fost preluate conform hotărârii de guvern, CJ s-a subrogat în drepturile celor de la Apele Române. Când s-au făcut procesele-verbale de predare-primire de la Apele Române la CJ Teleorman, s-au preluat cărțile funciare și acele contracte de închiriere pentru luciurile de apă. Nu s-a făcut altceva decât s-au schimbat părțile contractante. La contracte nu s-a modificat nimic”, a spus Gâdea pentru RL.

,,Contractele conțin -aceleași clauze” 

Întrebat de ce nu a organizat o nouă licitație pentru atribuirea contractelor, Gâdea a adăugat că, de fapt, „contractele conțin aceleași clauze stabilite în contractele rezultate în urma licitațiilor organizate de Apele Române. S-au încheiat pe aceleași sume de bani, pe aceeași perioadă de valabilitate. S-au schimbat doar părțile contractante. În rest nu s-a făcut nimic acolo”.          Totodată, Gâdea susține (desigur, fără a invoca argumente decisive) că cele 80 de ha nu sunt controlate de Liviu Dragnea: „Nu aparțin lui Dragnea. Nu e, domnule, Dragnea acolo!”.

N-au mai fost bani de proiecte

Cât despre proiectul cu caracter social care urma să fie dezvoltat pe Insula Belina și Brațul Pavel, Gâdea se apără și susține că dorință a existat, dar nu a apărut nici o axă de finanțare europeană pentru proiectul descris în nota de fundamentare a Guvernului. În plus, a menționat că nu mai trebuia să facă licitație pentru a închiria terenurile către Tel Drum pentru că anterior o făcuse Apele Române. „Aceste imobile sunt în administrarea CJ Teleorman. Nu sunt proprietăți private. Nu au nici o legătură cu Dragnea. Repet, contractele au fost încheiate de Apele Române în urma unor licitații prin 2011.”    

FILIERĂ. Pe domeniul piscicol apare și Dragnea jr

O anchetă jurnalistică publicată de hotnews.ro arată că terenurile trecute de la Apele Române în administrarea Consiliului Județean Teleorman au ajuns să fie luate în chirie de către Tel Drum SA. Dar Tel Drum a cesionat contractul firmei Trident 51, din Teleorman, societate care ulterior a fost cumpărată de Ștefan-Valentin Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea. În februarie 2017, firma Trident 51 a renunțat la contractul de cesiune încheiat cu Tel Drum, mai anunță hotnews.ro.    Firma Trident 51 a fost înființată în 2013 de Elena Copăceanu și Daniel Barac și avea ca obiect principal de activitate comerțul cu pește. După două luni, firma și-a deschis un magazin în Piața Centrală din Turnu Măgurele. În 2016, Daniel Barac a renunțat la părțile sociale în favoarea lui Marius Lucian Barac. Ulterior, capitalul social al firmei a fost mărit de la 200 lei la 400 de lei, iar jumătate din firmă a fost preluată de Ștefan-Valentin Dragnea. Firma este patronată de Copăceanu și Dragnea jr. În anul 2009, Copăceanu lucra pe postul de referent la Primăria Turnu Măgurele.

REACȚIE. Dragnea amenință DNA

La scurt timp după ce Direcția Națională Anticorupție a anunțat acuzațiile împotriva lui Adrian Ionuț Gâdea, președintele PSD a anunțat că este vizat de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, și că se așteaptă să fie anchetat pentru orice. Totodată, a ținut să precizeze că nu are vreo legătură cu Tel Drum.  „Mă aştept să fiu audiat de doamna Kövesi pentru orice e în ţara asta. Şi dacă plouă. De Tel Drum se vorbeşte de 12 ani. Au fost date din interiorul DNA informaţii ca să pornească acea anchetă. E a 12-a anchetă, nu am legătură cu acea societate, dar m-am cam săturat”, a declarat Liviu Dragnea la sfârșitul săptămânii trecute.    Iritat că fosta lui soție, Bombonica Prodana, a fost chemată la DNA pentru audieri, Dragnea și-a pus niște întrebări și a transmis și amenințări voalate: „De ce a fost chemată la DNA? Pentru că a fost soţia mea. E trimisă în proces pentru că a fost soţia mea. Aştept să se deruleze evenimentele în continuare. Dacă cred că eu sunt amnezic, se înşală amarnic”. În legătură cu afacerea „Insula Belina”, liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că a citit comunicatul Direcției Naționale Anticorupție, dar fără efect. „Daţi-mi voie să vă spun că nu am înţeles nimic. E vorba de un teren care a fost transferat de la o autoritate publică şi când se transferă, se transferă cu drepturi şi obligaţii. Nu știu care e greșeala.”

MOȘTENIRE. Adrian Gâdea, urmașul lui Dragnea

Actualul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării, Adrian Ionuț Gâdea, este fiul primarului pesedist Anghel Gâdea. Edilul conduce comuna Copăceni, din Teleorman, din anul 2009. Anterior, a fost viceprimar timp de nouă ani. Gâdea jr a fost promovat de Liviu Dragnea ca adjunct al Casei Județene de Pensii Teleorman. De aici, a fost transferat pe funcția de manager al Centrului de Sănătate și director al Căminului pentru Persoane Vârstnice, ambele din Furculești, județul Teleorman.     Din anul 2013, Liviu Dragnea l-a lăsat pe Gâdea jr la șefia Consiliului Județean Teleorman, în locul său. A stat pe funcție până în decembrie 2016, când a fost ales deputat de Teleorman. A renunțat la mandatul de deputat în februarie 2017 pentru a fi numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale. Minister care decide cum se împart banii din Programul Național de Dezvoltare Locală.

Cum putem să-l lăsăm pe Dragnea fără un milion de voturi

Da, anticipez reacția: ce naivitate! Dar nu trebuie decât să vă uitați pe rezultatele alegerilor legislative din 2000 până azi ca să înțelegeți că este perfect posibil.

În 2000, Ion Iliescu și Adrian Năstase au păcălit peste patru milioane de români să le voteze partidul. În 2004, deși controlau tot statul și, după ce furaseră pe rupte, dețineau resurse uriașe, pesediștii au colectat doar 3,7 milioane de voturi. În 2008, după patru ani de opoziție, PSD a mai adunat doar 2,23 milioane de voturi. În 2016, Liviu Dragnea a reușit să își aducă partidul la 3,2 milioane de voturi, dar dacă doriți explicații pentru acest rezultat eu cred că trebuie să discutaţi cu domnii care se află acum în opozitie sau la Cotroceni.          Eu nu doresc să împărțim mediul politic în premianți și vinovați. Ceea ce vreau să arăt este că e posibil să destructurăm PSD-ul. Mai mult, dacă schimbăm rețetele expirate folosite de vechile partide, putem re-aduce cel puțin un milion de „absenteiști” la urne.

Prima resursă anti-PSD: Diaspora. Numărul celor aflați la muncă peste hotare se apropie de patru milioane. În 2014, la alegerile prezidențiale, (doar) 377.000 au ieșit la vot și au reușit să schimbe soarta țării. Dacă li se oferă posibilitatea să voteze prin corespondență sau electronic – fără proceduri complicate de înscriere – și dacă vor ști că sunt reprezentați corect în Parlament, vor vota mult mai mulți. Nu este acceptabil ca Diaspora să aibă aceeași reprezentare parlamentară ca și Teleormanul.   

A doua resursă: absenteiştii de dreapta, care s-a săturat de partide care susțin că sunt de această parte a spectrului politic, dar în Parlament votează cot la cot cu Dragnea pentru pensii speciale și super-salarii pentru bugetari. În 2004, acești alegători au fost mobilizați de promisiunea cotei unice de impozitare. De atunci, vechile partide care își spun de dreapta par să fi rămas fără idei.

Mă întreb: de ce nu ne propunem eliminarea TVA-ului? Aceasta este taxa tipică super-guvernelor din Europa – de fapt, TVA-ul este o invenție a UE, care impune  o cotă de minimum 15% – de aceea, aici, în Statele Unite, nu o dorim. Eu, ca om de dreapta, vă spun: TVA-ul, o taxă pe consum, îi lovește mai mult pe cei săraci decât pe cei cu venituri ridicate.     Mai mult: putem să tăiem din statul-obez și să ducem cota unică la 10%, pentru a face economia României cea mai competitivă din regiune. Piața muncii rămâne foarte rigidă, cu reguli stupide impuse de sindicatele pesedizate. Codul muncii trebuie rescris fără dictatul sindicatelor și simplificat. În multe state din SUA nu există contracte de muncă, iar salariații pot pleca oricând („at-will employment”): de ce să nu oferim această libertate și românilor?     A treia resursă: românii care, fie că sunt de dreapta, fie că sunt de stânga din punct de vedere al gândirii economice, vor o guvernare cinstită și morală. Nu este prea târziu pentru legea lustrației. Sunt ceva mai puțini securiști și nomenklaturiști în structurile statului, dar dețin poziții cheie. Uitați-vă ce personaje ieșite din mlaștinile comunismului ceaușist conduc azi CCR, Curtea de Conturi sau Serviciul de Informații Externe.    

Acest electorat mai așteaptă ceva: o legislație care să permită judecarea cu celeritate a marilor corupți, care să nu mai poată ieși din pușcărie înainte de a plăti tot prejudiciul pe care l-au produs statului. Nu plătești, stai la închisoare până când execuți toată pedeapsa, indiferent de vârstă sau cărțile scrise. Am fost toleranți cu acești oameni, gen Dan Voiculescu, iar ei ne-au râs în nas! Vremea compasiunii a trecut.

 A 4-a resursă: alegătorii pesedişti, sătui de dezastrul produs de PSD în educație și sănătate. Chiar şi cei mai resemnaţi dintre votanţii lui Dragnea, pensionarii în primul rând, nu mai vor să moară în spitale în care dau şpagă peste şpagă, îşi cumpără singuri medicamente şi sunt trataţi în regim de lagăr de concentrare. Chiar şi aceştia au priceput că vina aparţine mogulilor PSD din Sănătate, care, prin corupţie, au acumulat averi uriaşe. Cu un minim efort mediatic, alegătorii lui Dragnea pot înţelege că sistemul medical de stat s-a prăbuşit şi e nevoie de o alternativă.    Eu am recunoscut mereu că sunt un optimist incurabil. De aceea susţin că, în 2020, nu numai că îi putem desprinde pe Dragnea şi Firea de la conducta cu bani publici, dar avem şansa să destructurăm nucleul electoral al PSD, pentru a scăpa România de o plagă moştenită din comunism. Însă trebuie să le arătăm alegătorilor „luminiţa de la capătul tunelului”, adică un proiect foarte clar şi credibil.

Cu acestea fiind toate spuse va las cu bine și pe curând

 Gral-col(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

 

Riscuri

Până la urmă, am obârşie rurală, aşa că-mi pot asuma ad-hoc maniera de a judeca a lui Moromete.  Deci.  DNA a considerat, în cazul celor două ministrese chemate la cercetare, că operaţiunea de trecere a unui bun aparţinând statului din proprietatea lui în cea a unei comunităţi – proprietatea rămânând publică – este un act ce lezează interesele primului. Nu înţeleg prea bine ascunzişurile legii, aşa că nu-mi permit să dau sentinţe asupra dreptăţii vreuneia dintre părţi. S-a încins deja o bătălie, din care musai se va afla cine are dreptate.

 Dar principiile „tranzacţiei” par a se aplica şi într-o iniţiativă suceveană, care dă semne că se apropie de împlinire. Mai ales că a obţinut şi sprijinul parlamentarilor suceveni, care au promis susţinerea „sus”. Este vorba despre trecerea din proprietatea statului a celor două păduri de pe teritoriul municipiului Suceava: cea de la Zamca şi Şipote. Primarul Ion Lungu se bate de mult pentru perfectarea acestei tranzacţii, el promiţând realizarea a două parcuri, amenajându-le spre folosul sucevenilor, care-şi pot acolo petrece timpul liber. O idee excelentă, primarul risipind şi temerile unora că, de fapt, cele două păduri pot face loc, încet, încet, ridicării de vile pentru şmecherii Sucevei. Este şi părerea mea (de jurnalist şi nu de Moromete) că iniţiativa este foarte bună şi merită susţinută.    

Dar (de data aceasta făcând-o pe Morometele)… Nu cumva primar şi parlamentari îşi bagă capul sub Evanghelie? Căci cine garantează că odată operaţiunea făcându-se nu sunt chemaţi să dea cu subsemnatul şi să tragă consecinţele unui abuz în serviciu? Dacă, până atunci, nu se va găsi acolo sus, între cei îndreptăţiţi să aprobe trecerea dintr-o proprietate în alta, să dea înapoi şi să nu-şi asume riscul de a deveni infractor…

Dumitru TEODORESCU

Iohannis a spus că Shhaideh şi Plumb ar fi trebuit să demisioneze, Dragnea nu-l contrazice

Liviu Dragnea, liderul PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost întrebat de jurnalişti cum comentează declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, legate de faptul că Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb ar fi trebuit să demisioneze.

 Dragnea a spus „diplomatic” că nu comentează, pentru că deja a vorbit destul şeful statului.

 Nu vorbesc. A vorbit preşedintele destul. A venit supărat din vacanţă şi ne-a certat pe toţi”, le-a spus Dragnea jurnaliştilor, conform News.ro.

 Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi seară, că vicepremierul Sevil Shhaideh şi ministrul Rovana Plumb ar fi trebuit să demisioneze, iar varianta a doua era ca PSD să le retragă sprijinul politic pentru că persoanele urmărite penal, trimise în judecată sau condamnate nu trebuie să facă parte din conducerea statului. El a spus că „este păcat că PSD nu a înţeles nimic” din repetatele sale apeluri pentru întărirea statului de drept şi a avertizat că „această cale nu este cea bună”.

 Preşedintele a mai declarat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a confundat poziţia de acum cu aceea de profesor universitar, spunând că abordarea acestuia a fost una inadecvată pentru că, dacă constata că ceva nu este bine reglementat prin lege trebuia să vină cu un act să corecteze.

 În contextul în care a vorbit despre atacurile politicienilor la adresa justiţiei şi despre „penalii” care au ajuns în conducerea statului, Klaus Iohannis a spus că este nevoie de o implicare civică maximă şi este nevoie ca aceia care doresc o justiţie independentă să se anunţe şi să-şi spună opinia, precizând că nu doreşte prin aceste afirmaţii să se creeze impresia că vrea să cheme oamenii să protesteze.

 Iohannis a subliniat şi că îl îngrijorează profund faptul că se propune, prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor şefi, spunând că este o „greşeală fundamendală”. Preşedintele a mai spus că mutarea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei aduce presiune politică asupra inspecţiei.

                                                                                                                     Iosif VARGA

Dragnea, anunț. Decizie uriașă pentru România în plin scandal DNA

În plin scandal DNA, Liviu Dragnea nu a vorbit despre dosarul Belina și Sevil Shhaideh sau Rovana Plumb, dar a anunțat public o veste bună pentru România.

Președintele PSD a precizat că a vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Dragnea i-a transmis lui Orban că va rezolva problema Liceului Catolic din Târgu Mureș iar Ungaria va acorda României sprijinul retras pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).  

 ,,Am vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, și am convenit două lucruri:  1. Noi vom rezolva problema apărută la Liceul Catolic din Târgu Mureș.   2. #Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

 Am explicat că situația de la Tîrgu Mureș s-a creat în urma unei sentințe judecătorești și nu reprezintă un atac la adresa Bisericii Catolice sau la adresa minorității maghiare, dar că e obligația autorităților române să găsească rapid o soluție legală și durabilă. I-am promis că vom găsi această soluție.    La rândul său, premierul Orban a apreciat disponibilitatea noastră spre dialog și a promis că Ungaria va reacorda sprijin României pentru #OECD.

  Aderarea României la această organizație este un obiectiv major al politicii noastre externe, care ar putea fi atins chiar pe parcursul acestui an”, a precizat Liviu Dragnea pe pagina personală de Facebook.    Ungaria a anunțat inițial că îşi suspendă sprijinul acordat României şi Croaţiei pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Decizia a venit după închiderea Liceului Romano-Catolic de la Târgu-Mureş, înființat ilegal așa cum arată o anchetă DNA.    Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională a acelor națiuni dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.

 Georgeta AMBERT

Geme țara și de corupție și de anticorupție

Lupta anticorupție atinge noi cote de amuzament după ce Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu, fostul primar al Ploieștiului, au fost achitați de Înalta Curte, deși procurorii DNA ceruseră 10 ani pentru fiecare dintre ei. Încă un dosar beton ca ăsta făcut de DNA și în toamnă nu că vine Ghiță în România, dar s-ar putea să-i ia locul lui Tudorel Toader la Justiție.

Catavencii-321-37_27_septembrie-2017-mic_24_001Se îndoaie România sub lupta dintre PSD-ALDE și DNA, se zvârcolesc pe acoperișul țărișoarei toți demonii anticorupției cu epoleți și ai politicii cu alți epoleți, iar președintele Iohannis tace. Ar avea o singură scuză OK: să fi murit. Însă, cum știm că asta nu s-a întâmplat, mergem pe varianta că până și președintelui nostru i s-a făcut frică și s-a ascuns, la fel cum s-au ascuns oamenii când a dat doamna Firea cu codul de furtună.

Robert Negoiță, afacerist, politician, om cu dosare, ușor sărit: „Într-un fel sau altul, toţi avem dosare penale. Ce facem, ne dăm demisia toţi?”. Cred că vrea să ne comunice cât de incompetentă e Laura Codruța Kövesi și cât de ineficient e DNA-ul, dacă sunt atâția în libertate. Pe bune, asta e noua strategie de debarcare a Codruței? ”Bă, voi nu vedeți câți hoți suntem la putere, iar voi o susțineți pe asta? Susțineți pe cineva care chiar ne bagă la bulache!”

Fără Hristos, omul este total pierdut

Suntem zăpăciți cu știri despre vedete. Cum s-au distrat în Caraibe, cum au slăbit trei kilograme, cum au parcat, cum își duc gunoiul la tomberon, cum își fac selfie în mall.  

   Suntem asaltați de vești mai puțin bune, ne-bune (ști). Se întreține o confuzie și o alertă depresivă. Se cenzurează adevărul pentru rating. Se fac revoluții fără revoluționari. Este un imperiu roman renăscut și tehnologizat. Tot mai multe canale media scurg dejecții morale.

Normalitatea este senzațională, tocmai pentru că este un obiect rar, greu de obținut. Omul nu vrea să ofere dragoste, doar pretinde totul, asigurându-și propriul eșec. Omul industrial face din mintea lui fabrică de păcate, se hrănește cu dinamită și nu este – paradoxal – interesat de zvonurile despre o evadare din propriul infern, cu șanse mari de reușită. Paradoxul alegerilor personale este răzgândirea, inconsecvența, lenea de a aplica zilnic metodele sănătoase și eficiente.

După ani și ani, minciuna continua în viața omului. Adesea, lipsește pocăința și se pierde reperul. Fără Hristos, omul este total pierdut. Nu există problemă care să nu se rezolve niciodată. Toate ecuațiile au o soluție, chiar dacă aceasta este – momentan – necunoscută. Normalitatea înseamnă să nu mai vrei să trăiești același coșmar, să dorești o salvare, să nu refuzi mântuirea. Să te lași izbăvit din incendiul patimilor.        Fără Hristos, omul este un scenarist ratat. Își închipuie posibilități, dar nu poate anticipa reacții. Calculează consecințe, dar nu poate determina eternitatea singur. Cu Hristos, omul nu își mai face scenarii, nu își mai imaginează iadul. Știe că a fost salvat de acolo și vrea să difuzeze vestea despre înviere și prietenilor încă nesalvați.

 Cel mai prost infractor este cel care nu recunoaște fapta și pierde scurtarea pedepsei. Dracii acuzatori vor cere pedeapsa maximă pentru om, însă – cu Hristos – procesul este câștigat. Omul simulează că este uimit    de acuzații, că el se știe nevinovat, dar și mai uimit va fi nepracticantul de prezența la Judecată a Celui pe Care trebui să Îl caute cu mult înainte, pentru a-I cere iertarea. În rai, omul va ajunge fără nici o avere. Aceasta nu îi va fi confiscate, ci – pur și simplu – acolo nu va mai fi nevoie de ea. Nimic corupt, ca banul, nu va intra acolo. Omul deștept nu se bizuie pe avere, ci pe Hristos. Este mintea de pe urmă, înțelepciunea străveche care recunoaște perisabilitatea lumii și veșnicia sufletului. Omul deștept nu va mai citi știri despre efemeritate, ci va dori să caute povețe sfinților biruitori.  

Există o singură știre importantă: de ce nu dorește omul să scutească lumea de răul produs de el? Poate din învârtoșare, din necunoaștere sau din rea voință. De ce nu este eliberat omul din infern: pentru că nu a depus cerere. Auzise o veste despre amnistie, vedea cum colegii de celulă pleacă acasă, dar el tot nu credea în eliberare. Se obișnuise prea mult cu lanțurile.

 preot Marius Matei

Hoț pe hoț se scoate. Dragnea le-a salvat pe Shhaideh şi Plumb: Nu trebuie să ne învârtim toţi în jurul unei bălţi

Liderii PSD s-au întrunit, luni, în Biroul Permanent al partidului, pentru a discuta despre cazul vicepremierului Sevil Shhaideh – pusă sub urmărire penală în dosarul „Insula Belina” – şi al ministrului delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, în cazul căreia DNA a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală. Conducerea PSD a decis să le susțină total pe Shhaideh și pe Plumb.

 Conducerea PSD, reunita luni, a decis sa acorde un „sprijin total” pentru Sevil Shhaideh si Rovana Plumb, vizate de DNA in dosarul Belina. 

 Declaraţiile lui Liviu Dragnea făcute după ce s-a terminat şedinţa Biroului Permanent al PSD:

 ,Toţi colegii le-au cerut să nu demisioneze. Cele două doamne ocupă funcţii-cheie în Guvern. Este o obligaţie ca programul de guvernare să fie pus în practică. Este vorba despre un transfer dintr-un domeniu public al statului într-un alt domeniu public, la adminsitraţia locală, aşa cum sunt mii de alte terenuri. Un astfel de precedent este extrem de periculos din mai multe motive. Şi acum sunt multe de solicitări pentru transferuri de la domeniu public la domeniul public. Ce funcţionar mai are curaj să se uite pe o astfel de propunere când Guvernul cere un teren, spre exemplu cum se întâmplă acum în judeţul Iaşi, pentru a cosntrui un spital. 

..Pentru prima dată, am urmărit cu atenţie interviul doamnei procuror-şef al DNA. Dacă pentru orice aşa-zisă anchetă apărută în presă se încep urmăriri penale, nu este în regulă pentru stabilitatea unui Guvern.  Ministrul Justiţiei trebuie să facă două lucruri: să prezinte un calendar de promovare a legilor Justiţiei. Şi cred că este firesc să aibă o poziţie publică faţă de nenumăratelşe stenograme, înregistrări, dezvăluiri.”   

 Întrebat dacă crede că dosarul „Belina” seamănă cu ancheta referitoare la OUG 13, Dragnea a răspuns: „Nu pot spune că e similară, pentur că nu sunt jurist. Dar e foarte asemănătoare, pentru că se pune problema oportunităţii. Trebuie analizat dacă situaţia actuală poate constitui un conflict juridic de natură constiuţională. Nu trebuie să ne învârtim toţi în jurul unei bălţi”.  
 Muntean, liderul deputaţilor PSD: „Decizia finală a fost de sprijin total”

,,Le-am ascultat pe cele doua colege, punctele lor de vedere. Concluzia a fost foarte clara: au respectat intocmai prevederile legilor si se considera nevinovate”, a declarat, la finalul sedintei Biroului Permanent National al PSD, liderul deputatilor social-democrati, Ioan Munteanu, conform Hotnews. Acesta a precizat ca „decizia finala a fost de sprijin total” si celor doua „li s-a solicitat sa nu demisioneze”.

 Shhaideh: ..Sub nicio formă nu voi demisiona”

 După şedinţa Biroului Permanent al PSD, Sevil Shhaideh a declarat: „Decizia partidului este de sustinere a celor ministri. Sub nicio forma nu imi voi da demisia”. Intrebata daca are probe pentru a se apara, Shhaideh a răspuns: „Bineinteles”. Ministrul nu a vrut insa sa faca declaratii referitoare la dosarul „Belina” in care DNA a inceput urmarirea penala pe numele sau.

 Rovana Plumb: „Nu sunt vinovată”

La randul sau, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a spus ca nu este vinovata si ca intotdeauna a respectat legea: „Nu sunt vinovata, intotdeauana am respectat legea si intotdeauna o voi respecta. In timpul mandatului am actionat cu maxima responsabilitate si seriozitate pentru a le apara drepturile cetatenilor. Nu consider ca trebuie sa demisionez, mai ales ca intotdeauna m-am gandit la Romania”.

 Tăriceanu: Acţiunea DNA este una politică

 Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu, care a luat parte la ședința Biroului Permanent al PSD, a declarat: ”Toţi au susţinut că celedouă nu au motive să îşi dea demisia, pentru că nu au încălcat nicio prevedere legală”. Șeful Senatului a mai subliniat că transferul unei proprietăţi către autoritatea locală nu constituie o ilegalitate, iar acţiunea procurorilor anticorupţie este una ”politică”.

 Spiritele s-au încins de dimineață

 Ședința cu mai-marii PSD a început cu o oră întârziere, fiind precedată de o întâlnire în trei între Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Mihai Tudose. La întrunirea Biroului Permanent al PSD a venit, apoi, și liderul ALDE. Șeful social-democraților, Liviu Dragnea, a anunțat, duminică seară, în timpul unei emisiuni la Antena 3, că va vota împotriva cererii DNA de ridicare a imunității ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Solicitarea DNA trebuie să ajungă, tot luni, la Camera Deputaților. Procurorii cer urmărirea penală pentru Rovana Plumb în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.

„Eu voi vota împotrivă pentru că, după părerea mea, este o ficţiune şi este un atac serios la Guvern. Sunt doi miniştri importanţi pentru această ţară. Peste o săptămână ce face? Mai ia doi, nu? Eu voi vota împotrivă, o spun de acum, să ţipe toţi, şi ambasadele să ţipe. Am dreptul ăsta constituţional să votez aşa cum cred eu. (…) Colegii să se uite în acest dosar și să voteze cum simt ei”, a spus Liviu Dragnea, invitat, duminică, la emisiunea „Sinteza zilei”. În același dosar, „Belina”, vicepremierul Sevil Shhaideh, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, este urmărită penal, procurorii DNA aducându-i la cunoștință, vineri, că are calitatea de învinuit.

 Codrin Ștefănescu vrea război total cu ministrul Justiției

 Codrin Ștefănescu a declarat, luni, 25 septembrie 2017 înainte de ședința Biroului Permanent a partidului, că el va vota tot împotriva solicitării DNA în cazul Rovanei Plumb: ”Dacă va fi un vot astăzi, eu voi vota pentru păstrarea celor două colege ale noastre în Guvern. O să le cer să fie tari în aceste momente, am mai trecut noi prin aşa ceva şi cu siguranţă vom merge mai departe şi vom şi câştiga această bătălie. Eu consider că e printre ultimele zvâcniri ale statului paralel”, a mai declarat secretarul general adjunct al PSD.

 Secretarul general al PSD a mai precizat că, în cadrul ședinței CEx de săptămâna asta a partiduliui va cere înlocuirea ministrului Justiției, Tudorel Toader, pe care îl acuză că nu rezolvă „toate abuzurile”. ”Nu prea avem ministru al Justiţiei, pentru că în ultimele zile nu am văzut niciun punct de vedere al lui Tudorel Toader vizavi de toate abuzurile şi de încălcarea deciziei CCR din partea DNA, dar sper ca astăzi totuşi domnul Tudorel Toader să aibă o poziţie, poziţia aceea de ministru al Justiţiei. Adică să apere ceea ce a jurat să apere când a depus jurământul la Cotroceni. Domnul Toader a tăcut permanent şi am o mare nedumerire vizavi de această tăcere de aur. (…) La CEX de săptămâna asta de la Suceviţa voi cere clar revocarea ministrului Justiţiei”, a declaratŞtefănescu înaintea şedinţei BPN al PSD, nemulțiumit și de faptul că Toader nu cere revocarea procurorului general Augustin Lazăr.

 Tudose l-ar fi sunat pe Iohannis pentru a-l informa că vrea să o schimbe pe Shhaideh

 Premierul Mihai Tudose l-ar fi sunat pe președintele Klaus Iohannis, comunicându-i acestuia că o va schimba pe Sevil Shhaideh din funcția de ministru al Dezvoltării, 

 Silvia ANDREI

Donald Trump în apărarea agendei naţionaliste în discursul de la O.N.U.: „Toţi liderii responsabili au obligaţia să-şi slujească proprii cetăţeni, şi statul-naţiune rămâne cel mai bune vehicul de elevare a condiţiei umane”

Într-un puternic discurs naţionalist adresat marţi Adunării Generale a O.N.U. preşedintele Trump şi-a apărat cu fervoare agenda „America prima” şi a făcut un apel la celelalte naţiuni de a pune accent pe suveranitatea lor ca fundaţie pentru cooperarea internaţională, scrie Breitbart News.

„În America poporul guvernează, poporul conduce şi poporul este suveran. Am fost ales nu pentru a lua puterea, ci pentru a da puterea poporului american unde îi este locul,” a spus el adăugând că administraţia sa reînnoieşte acest „principiu fondator al suveranităţii”.

Însă Trump a evidenţiat că „America prima” nu înseamnă „America singură” şi a explicat că celelalte naţiuni ar trebui să-şi preţuiască suveranitatea ca pe un punct forte de construcţie în cooperarea internaţională.

„Ca preşedinte al Statelor Unite întotdeauna voi pune America pe primul plan, exact cum şi dumneavoastră ca lideri ai ţărilor dumneavoastră veţi pune şi ar trebui să puneţi întotdeauna ţările dumneavoastră pe primul plan.” a spus el, unul din puţinele momente urmate de aplauze.

„Toţi liderii responsabili au obligaţia să-şi slujească proprii cetăţeni, şi statul-naţiune rămâne cel mai bune vehicul de elevare a condiţiei umane”

De la părăsirea Casei Albe de către strategul-şef Steve Bannon în august, a fost neclar în ce măsură Trump va rămâne fidel agendei care l-a făcut preşedinte. El a sporit prezenţa Americii în Afganistan, a ezitat în privinţa anulării DACA (legiferare a unor imigranţi ilegali începută de administraţia Obama n.n.) iar administraţia sa a dat semnale că S.U.A. ar putea să nu părăsească Acordul climatic de la Paris.

Dar discursul de marţi, redactat conform unor surse de consilierul Stephen Miller – unul dintre puţinii naţionalişti economici rămaşi în administraţie responsabil şi de discursul la fel de puternic al lui Trump din iulie – a fost o întoarcere la formă şi un discurs care va fi cel mai probabil apreciat de suporterii agendei „America prima”.

„Atât timp cât voi fi în această funcţie voi apăra interesele Americii mai mult decât orice altceva, dar în îndeplinirea obligaţiilor noastre faţă de propriile naţiuni realizăm de asemenea că este în interesul tuturor să căutăm un viitor în care toate naţiunile pot fi suverane, prospere şi sigure” a spus el.

În discursul de aproximativ 40 de minute, Trump a apreciat ideile fondatoare ale O.N.U. şi a evidenţiat rolul S.U.A. în fondarea ei- dar a avertizat că în timpul mandatului său S.U.A. nu se va lăsa dezavantajată, sub masca globalismului şi a prieteniei internaţionale.

„Statele Unite vor fi întotdeauna un prieten extraordinar al lumii şi în special al aliaţilor săi” a spus el, dar a avertizat ” nu se va mai putea profita de noi sau nu vom mai încheia vreun acord din care să beneficieze o singură parte iar Statele Unite să nu primească nimic în schimb”

El a criticat în mod special acordul cu Iranul din era Obama ca fiind „o ruşine” pentru Statele Unite şi a avertizat, ” nu cred că va fi ultima oară când veţi auzi despre el”. Administraţia va decide în octombrie dacă va declara că Iranul respectă termenii acordului, iar Trump a dat semnale că el va denunţa acordul cu republica islamică.

Totuşi Trump a făcut un apel ca ţările să coopereze, să fie unite nu doar să co-existe. În special el a lansat un apel către comunitatea internaţională să reacţioneze la adresa regimurilor dictatoriale ca cele din Iran şi Coreea de Nord.

„Dacă cei mulţi şi buni nu îi vor înfrunta pe cei puţini şi răi, răul va triumfa” a spus el. E a avut un discurs dur la adresa Coreei de Nord în mod special, avertizând că S.U.A. „vor distruge total” regimul nord-coreean dacă vor fi atacate. „Omul rachetă este într-o misiune sinucigaşă pentru el şi pentru regimul său” a spus Trump referindu-se la dictatorul nord-coreean Kim Jong-un.

Dar echilibrând apărarea agendei „America prima” cu o mână întinsă comunităţii internaţionale, Trump şi-a încheiat discursul într-o notă conciliantă, chemând comunitatea internaţională să dea un mesaj hotărât, unit lumii:
„Deci să fie aceasta misiunea noastră şi să fie acesta mesajul nostru adresat lumii: vom lupta împreună, sacrifica împreună şi vom lua atitudine împreună pentru pace, pentru libertate, pentru dreptate, pentru familie, pentru umanitate şi pentru Dumnezeu Atotputernicul care ne-a creat pe toţi”

                 Silvia ANDREI

DNA a luat urma peștelui cel mare. Insula Belina face conexiunea între Dragnea și TelDrum

Se pare că nu va fi nevoie de acțiunile la purtător pentru demonstrarea legăturii lui Dragnea cu cea mai profitabilă afacere inventată vreodată în Teleorman. Nu de alta, dar după izbucnirea marelui scandal, care le aduce în prim-plan pe alte două „femei ale lui Dragnea”, Plumb și Shhaideh, lucrurile încep să se lege. La prima vedere, scandalul nu are de ce să îl deranjeze pe Dragnea. În comunicatul transmis opiniei publice, DNA susține că transmiterea, în luna septembrie a anului 2013, a Insulei Belina și a Brațului Pavel din administrarea Apelor Române în cea a Consiliului Județean Teleorman a avut drept scop favorizarea unei firme private, în speță, Teldrum. Ca atare, vorbim despre semnăturile unor miniștri și despre felul în care Consiliul Județean a manifestat întotdeauna o atitudine mai mult decât prietenoasă cu această firmă din județ, care câștigă de când există în Teleorman, contracte pe bandă rulantă. E suficient să aruncăm o privire rapidă peste proiectele de investiții ale Consiliului județean, pentru a remarca faptul că de ani buni, singura firmă care pare să se preteze la toate exigențele autorităților publice din Teleorman este TelDrum.

Cu toate acestea, în ecuație, numele lui Dragnea nu a fost menționat. Așa că, teoretic, ancheta DNA nu avea de ce să constituie o preocupare pentru Liviu Dragnea. Și totuși, chiar în aceste condiții, primul care a sărit ca ars la auzul demarării acestei anchete penale a fost baronul de Teleorman. De ce? Pentru că în zona cu pricina, oricine merge să întrebe de domeniul lui Liviu Dragnea, va fi îndrumat în locul corect. În Teleorman, domeniile lui Dragnea sunt cunoscute de săteni și oamenii știu până unde poți merge în siguranță și de unde „nu se mai poate trece”. Căci, contrar celor afirmate de baron într-o emisiune televizată, în zona respectivă nu poate merge oricine să pescuiască. Paza este strictă, iar accesul curioșilor n-a fost niciodată o temă de dezbatere. În schimb, au ajuns acolo toți oamenii baronului, care au participat la numeroase chefuri și întâlniri informale. Acolo s-au numit miniștri, s-au stabilit liste de parlamentari, acolo s-a pus, la propriu, țara la cale.

Ceea ce e cu adevărat șocant e altceva: faptul că atunci când TelDrum a închiriat aceste proprietăți de la Apele Române, valoarea de inventar a Brațului Pavel și a Insulei Belina era de… un leu. Abia din anul 2012, în guvernarea Ungureanu, au fost actualizate valorile de inventar ale respectivelor imobile, Insula Belina valorând, pe hârtie, 2.787.800 lei. Avem, așadar, o imagine foarte clară a modului în care s-a jefuit statul român, prin hotărâri de Guvern și de consilii județene, de către indivizi cărora le lipsește nu doar bunul simț, ci și simțul penibilului.

Domeniul lui Dragnea de la Seaca a fost mereu o temă de bârfă în Teleorman. Nu pentru că baronul n-ar mai avea și alte locuri secrete și case conspirative în județ, unde vânează sau se întâlnește cu prietenii din politica de vârf sau cu oameni din Servicii, ci pentru că Insula Belina este un adevărat paradis, unde nimeni, în afară de Dragnea și de slugile sale, nu are acces. Însă, ancheta DNA demarată acum va scoate cu siguranță la iveală legătura dintre Dragnea și TelDrum. Căci acolo, în locul acela fabulos, închiriat de firma cu cele mai mari profituri din Teleorman, Dragnea e ca la el acasă. Iar în Teleorman, despre „paradisul de la Seaca” nu s-a spus niciodată că e al lui Pitiș sau Fișcuci, ambii legați ombilical de afacerea Teldrum. Singurul căruia i s-a atribuit domeniul de la Seaca a fost, dintotdeauna, Liviu Dragnea. Ori, dacă nu e nicio legătură între Dragnea și TelDrum, atunci de ce numește el miniștri în ședințe conspirative pe Insula Belina?

Nu e greu de înțeles că deja nu mai e nevoie de acțiuni la purtător pentru a demonstra evidențele. Și, probabil, dacă își va face bine treaba în acest caz, DNA are, în sfârșit șansa de a prinde peștele cel mare cu o infracțiune realmente gravă.

Dimineaţă cu Maica Stareţă Irina de la Voroneţ

Cu binecuvântarea Celui-de-Sus, stavrofora Irina Pântescu, stareţa Sfintei Mănăstiri Voroneţ, pe 28 septembrie 2017 va împlini 85 de ani.

 Ultima dată am văzut-o şi am ascultat-o pe 23 aprilie 2017, la hramul alesului locaş. Se afla pe podiumul sărbătoresc, între cuvioşi şi cucernici slujitori ai Bisericii, la slujba oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi al Rădăuţilor, prezent întotdeauna aici, şi de Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, şi de Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.    

Erau flori peste tot, crini albi, garoafe albe şi o orhidee viorie la locul de odihnă al Sfântului Daniil, trandafiri roşii şi crizanteme albe la mitropolitul Grigorie Roşca, chenar de trandafiri albi la icoana Sfântului Gheorghe, lalele galbene, roşii, lăcrămioare, trandafiri ca mierea în biserică şi pe scenă, floare în pomii mănăstirii, iar chipul Maicii Stareţe părea de asemenea încununat de trandafiri, trandafirii roşii de pe frumosul covor moldovenesc, care împodobea în fundal podiumul.Dar brusc dimineaţa s-a înăsprit, întâi ne-a lovit cu suflarea rece a troienelor abătute de mâini vrednice din calea oaspeţilor în locuri mai lăturalnice sau în care se ştia că se va cere apă, apoi cu întunecarea bruscă a cerului. Înaltul evoca mucenicia Sfântului Gheorghe, pe podium nu avea cum să fie mai cald, poate curent mai mult, fusese înălţat în prelungirea Bibliotecii spre gard şi spre munţi, dar şi ÎPS Pimen, şi Măicuţa, cum îi spune cu dulceaţă obştea, adică cei mai bogaţi în ani, nu păreau să simtă deloc frigul, dovedeau o dârzenie care era poate şi a firii, dar, cu siguranţă, mai ales un rezultat al încercărilor de care avuseseră parte în lunga lor viaţă.    

Noi, ceilalţi, rând pe rând ne-am încheiat hainele până la ultimul bumb, ne-am tras glugile, ne-am răsucit fularele în jurul gâtului, ne-am pus mănuşile şi ne-am apropiat de Judecata de Apoi. Mulţimea se îndesise atât de tare, încât, cu Daniela Micuţariu şi Dumitru Teodorescu în faţă, străduindu-ne toţi trei să notăm şi să facem fotografii, am început să simţim o căldură din spate, nu ştiam însă dacă vine de la respiraţia oamenilor sau chiar din icoana frescei, din zidul, din înlăuntrul Bisericii. După o vreme, cerul s-a mai luminat şi a început să cearnă asupra noastră lacrimile sale, când fulgi de nea, când picături de ploaie, când petale de floare. Prin perdeaua lor, m-am uitat iar la Maica Stareţă. Stătea demnă, dreaptă, cu obrazul neclintit, doar cu ochii trecându-şi culoarea spre seninul verii, când, slujba apropiindu-se de încheiere, Înaltpreasfinţitul a prins să-i laude înţelepciunea, spiritul gospodăresc, şi să-i mulţumească pentru tot ce făcuse, de peste un sfert de veac în fruntea obştii, împreună cu obştea pentru Sfânta Mănăstire Voroneţ, „nu cu fonduri europene, ci cu ajutor de la credincioşi” şi mai întâi de toate „cu credinţa în Dumnezeu foarte puternică”. Având-o pe maica dr. Gabriela Platon alături, cu capul sus şi mâna abia atingând toiagul, Măicuţa a mulţumit la rându-i înaltului ierarh „pentru purtarea de grijă”, spunând simplu: „Nu am făcut decât ce eram datori, datoria noastră de călugăriţă, dar în primul rând de român!”

 În clipa aceea am înţeles încă o dată de ce, cunoscând-o, de câte ori i-am auzit răspunsul la întrebarea de unde vine, „Vin din Moldova lui Ştefan cel Mare”, m-am gândit la mama voievodului din poezia lui Dimitrie Bolintineanu, cea pe care legenda o vede la începuturile Voroneţului, tot atât de mult ca pe sihastrul Daniil povestea cronicarului.  

Cât despre readucerea Sărbătorii Sfântului Gheorghe din memorie în aceste rânduri, ce aş putea spune altceva decât că dimineaţa aceea mi se pare emblematică şi pentru istoria Sfintei Mănăstiri Voroneţ, şi pentru viaţa Maicii Stareţe Irina. Cu adausul întregitor, obligatoriu pentru exactitatea tabloului, că peste numai vreun ceas, la plecare, balaurul celei din urmă răscoliri a iernii fusese străpuns de suliţa soarelui. Astrul strălucea cu atâta putere, încât până şi micuţa magnolie purpurie din miază-noaptea Bisericii se scuturase de zăpadă şi-şi înălţase florile spre cer. Din pomi venea zumzet de albine şi iarbă nouă ni se aşternea sub paşi. În pragul trapezei, ca la 60, 70, 80 de ani şi ca peste ani, Măicuţa stătea dreaptă, vitează, cât zâmbindu-ne cu ochii de bun rămas, cât deja cu mintea la câte erau şi avea de făcut.

Florin CREȘTINUL

Discurs Iohannis. Strategia pentru alegerile prezindențiale a fost stabilită

Prin mesajul în forță transmis marți de președintele Klaus Iohannis, el a trasat deja direcțiile pe care se vor desfășura viitoarele alegeri prezidențiale. 

Sociologul Alfred Bulai este de părere că principala temă pe care se va baza campania electorală pentru alegerile prezidențiale va fi corupția.    ,,Singura temă majoră la alegerile prezidențiale a fost corupția. În 2000, Băsescu a folosit-o la alegerile pentru Primăria Capitalei, iar în 2004 a câștigat prezidențialele în același mod. Tot în 2000, Corneliu Vadim Tudor a reușit să devină al doilea partid al țării exclusiv pe tema corupției. Ea nu se va schimba. Nu schimbi ceva ce funcționează. Atunci când spune ‘corupție’,  omul obișnuit se gândește la problemele de care se izbește în viața de zi cu zi: taxe, formulare, birocrație, purtările abuzive ale funcționarilor și așa mai departe. Presa are iar un rol important în tema corupției. Presa rostogolește acest subiect și închide cercul. Presa vehiculează și întărește această temă când se plânge de abuzuri. Corupția rămâne subiectul principal. Ca urmare, totul se va juca la viitoarele alegeri prezidențiale pe aceeași temă. Klaus Iohannis nu are nevoie de altceva,” a spus Alfred Bulai pentru DCNews. 

Dragnea, cel mai convenabil adversar

,,Pe de altă parte, Dragnea rămâne cel mai convenabil adversar pentru că mobilizează emoțional electoratul de dreapta. Acest aspect a fost vizibil cel mai bine la Victor Ponta, el fiind perceput ca neutru înainte de ruperea USL-ului. După spargerea uniunii a început demonizarea lui Ponta cu un vârf în campania electorală. Pe același model, Liviu Dragnea ar putea avea parte de același tratament, început însă mult mai devreme. El ar putea fi prezentat ca răul absolut. Prezența lui Liviu Dragnea la alegerile prezidențiale va fi suficientă pentru a însufleți alegătorii de dreapta. Totul este convenabil pentru Iohannis. Dragnea va fi atacat suficient de mult timp. PSD-ul având un electorat limitat nu va putea schimba jocul,” a mai spus Bulai.

 Jurnalistul Val Vâlcu spune că președintele Iohannis a decis să continue războiul, iar proiectele vor fi aproape inexistente pentru strategia viitoarei campanii electorale.  ,,Președintele a fost tranșant. Deși s-a situat în limite constituționale cu mesajul transmis, Klaus Iohannis a decis să continue războiul cu PSD. El a dictat practic, jocul viitoarelor alegeri. Nu vor fi proiecte majore. Centenarul Marii Uniri nu va conta în economia alegerilor prezidențiale, va fi aproape inexistent,” a spus Val Vâlcu.   Totodată, Alfred Bulai spune că prin aducerea unui candidat surpriză PSD ar putea să răstoarne jocurile.  

,,PSD-ul, dacă va veni cu un candidat supriză va putea să întoacă jocul, să mai aibă șanse. Este posibil să mai apară însă și alți candidați de stânga,” a încheiat Alfred Bulai. 

           Iosif VARGA

Dezastrele furtunii care n-a fost

Că n-a fost furtuna închipuită la televizor de niște minți bolnave ne-am dat seama cu toții. Că tot haosul nu a fost provocat de un mesaj pe care nu l-a citit mai nimeni, iarăși, este evident. Că, atunci când închizi școlile de la 17 pentru o furtună anunțată după 20, n-ai cum să nu provoci panică, este ceva atât de logic încât nu prea avem ce dezbate.

Dar că a murit totuși un om după ce un copac s-a prăbușit peste el, cu toate avertismentele și măsurile anunțate, asta da, e de analizat. La fel cum trebuie să vorbim despre dezastrul aplicației pentru avertizarea în caz de dezastre.

  În București, la fel ca în multe alte orașe din țară, sunt mulți copaci bătrâni, aparent sănătoși, care la fiecare suflare mai puternică de vânt se rup, ucigând oameni și distrugând mașini sau case. De mai multă vreme există aparate care pot determina structura interioară a unui arbore și, evident, dacă acesta reprezintă un pericol, sau nu, în caz de furtună. Sunt așa-numitele tomografe sonice pentru arbori. S-a discutat chiar și la Primărie despre achiziționarea unor astfel de aparate, dar nu s-a mai auzit nimic. Probabil cei cu aparatele n-aveau „recomandare“ de partid. De-atunci au mai căzut copaci, au mai fost răniți oameni, au mai fost distruse mașini. Și este sigur că toate acestea nu s-au întâmplat din cauza vreunei ONG.   

Strada pe care locuiesc este plină de tei bătrâni, foarte frumoși, de altfel. Din păcate, câțiva dintre ei sunt pur și simplu mâncați pe dinăuntru. În zonă, au fost chiar câțiva care s-au rupt în timpul unor furtuni. Știu de la vecini cât de greu le-a fost să obțină toate aprobările pentru ca arborii periculoși să poată fi tăiați. În locul lor au plantat, tot vecinii respectivi, alți copaci. Asta după ce s-au luptat să scoată rădăcinile, pentru că băieții cu drujba trimiși de primărie taie copacul la vreo 40 cm de sol și pleacă. A revenit într-adevăr o echipă, după vreo doi ani, să scoată rădăcinile și apoi, după alți doi ani, alta care să planteze un alt arbore. Dar oamenii făcuseră deja asta din banii lor, pentru că într-adevăr își doreau un copac în fața casei, dar unul sănătos. Și nu, n-a fost nicio organizație nici să protesteze la tăiere și nici să ajute la plantare. Dar nu-i nimic, așteptăm să numărăm pagubele la următoarea furtună care va veni pe bune și, probabil, neanunțată de faimosul sistem de avertizare al lui Arafat.

 Cu vreo două zile înainte de furtuna care n-a venit, stăpânul situațiilor de urgență explica esența sistemului său de avertizare: „Cu certitudine, am făcut toate promovările care s-au putut, iar acum sunt 200 de mii de oameni care au descărcat aplicația. Avertizare înseamnă «fă ceva și adăpostește-te»“. Doar că sistemul a crăpat exact când era nevoie. Sau poate că a simțit manevra și, elegant, s-a oprit singur ca să nu spună vreo prostie.     „Ooooops. Avem nişte probleme cu transmiterea informaţiei, dar ne revenim curând“ – acesta a fost mesajul primit de utilizatorii aplicaţiei DSU versiunea 2.0, finanțată de Fundația SMURD.         Și totuși, trăim într-o perioadă în care fenomenele climatice extreme sunt tot mai prezente, iar producerea unui cutremur puternic nu este doar o vorbă în vânt.  

Doar mințile cu adevărat înguste pot ignora aceste situații de fapt dezastruoase.

Silvia ANDREI

Cum s-au convocat şi s-au desfăşurat SINOADELE ECUMENICE

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra organizării Sinoadelor Ecumenice, voi reda, conform actelor oficiale ale sinoadelor şi descrierilor istorice*, unele informaţii pe care le-am considerat relevante pentru problematica Sinodului Panortodox din Creta şi perspectivele recunoaşterii/receptării lui. De exemplu:

Sinodul I Ecumenic

A fost organizat de Constantin cel Mare în palatul împărătesc din Niceea, între 14 iunie şi 25 august anul 325. Preşedinte onorific al Sinodului a fost însuşi împăratul, dar lucrările propriu-zise au fost conduse de câţiva preşedinţi (proedrois): Osie de Cordoba (care era principalul consilier al împăratului şi a semnat primul lucrările Sinodului), Eustaţiu al Antiohiei şi Eusebiu al Cezareei (tot un apropiat al împăratului). Delegații papei Silvestru (4 episcopi şi 2 preoţi) au pus a doua semnătură, dar fără să se implice serios în dezbateri. Iniţial la Sinod au participat vreo 250 de episcopi, iar spre sfârşit numărul lor a crescut până la 318. Aceştia constituiau 1/6 din tot episcopatul creştin de atunci (aproximativ 1000 de episcopi în Răsărit şi vreo 800 în Apus).

Pilda-samarineanului-milostiv.-Sinoadele-ecumenice-I-si-II

Sinodul II Ecumenic

A fost organizat la Constantinopol de către Teodosie I cel Mare în perioada mai-iulie 381. Împăratul nici nu l-a anunţat pe papa Damasius despre organizarea Sinodului şi, prin urmare, la şedinţe au participat doar 150 de episcopi din Răsărit. Lucrările au fost prezidate de Meletie al Antiohiei (care a murit chiar în timpul Sinodului), apoi de Grigore din Nazianz (care a fost nevoit să se retragă după câteva zile), fiind încheiate de Nectarie al Constantinopolului. Deşi episcopii apuseni n-au participat la Sinod, acesta a fost întotdeauna recunoscut şi acceptat de Biserica Romei.

Sinodul III Ecumenic

Sinodul de la Efes, ţinut în iunie-septembrie 431, a fost convocat de împăratul Teodosie cel Mic pentru Praznicul Cincizecimii. Au mai trecut însă alte 16 zile până când Chiril al Alexandriei a deschis lucrările Sinodului (pe 22 iunie), fără să-i aştepte pe cei absenţi. Cei 3 delegaţi ai papei Celestin au ajuns abia la a doua sesiune, pe 10 iulie, iar Ioan al Antiohiei cu alţi 33 de episcopi sirieni, ajunşi la Efes pe 26 iunie, n-au participat la Sinodul prezidat de Chiril, ci au organizat un sinod alternativ, la care s-au alăturat şi alţi 9 episcopi care-l susţineau pe Nestorie. În cele din urmă, după ce a poruncit înlăturarea lui Chiril de la Sinod şi arestarea lui Nestorie, împăratul a aprobat hotărârile Sinodului de la Efes. Condamnarea lui Nestorie a fost semnată de aproape 200 de episcopi, dar la ultimele şedinţe au participat un număr mai mic.  Interesant că, în lipsa episcopilor antiohieni, Sinodul de la Efes a conferit autocefalie Bisericii din Cipru, care până atunci depindea de Antiohia.

Sinodul IV Ecumenic

Acesta s-a ţinut la Calcedon (astăzi parte a Istanbulului asiatic), fiind convocat de împăratul Marcian la Niceea, dar înainte de deschidere a fost transferat mai aproape de Constantinopol, pentru a fi controlat de împărat. Lucrările s-au desfăşurat pe durata a 17 şedinţe, între 8 şi 31 octombrie 451. Primele două şedinţe au fost conduse de generalul (magister militum) Anatolie, de prefectul Orientului Paladie şi de prefectul Constantinopolului (praefectus urbis) Taţian. Următoarele două şedinţe au fost conduse de episcopul Pascasin de Lilibeo, delegat al papei Leon cel Mare, împreună cu episcopul Lucenţiu. Patriarhul Anatolie al Constantinopolului s-a implicat mai serios abia începând cu şedinţa a cincea, la presiunile împăratului, care dorea cât mai repede aprobarea unui horos dogmatic în spiritul mărturisirii papei Leon.

Numărul maxim de participanţi la unele şedinţe a fost de 630 de episcopi, deşi horosul dogmatic a fost semnat doar de 454 de episcopi. Aceasta s-a întâmplat la şedinţa a 6-a din 25 octombrie, prezidată de împăratul Marcian însuşi, care s-a adresat sinodalilor în latină şi în greacă, prezentându-se ca „noul Constantin”, iar pe soţia sa Pulheria ca „noua Elenă”.      Deosebit de interesante sunt hotărârile de la şedinţele a 8-a (în traducerea latină a 7-a) şi de la ultima, a 17-a (în unele traduceri latine a 16-a, iar în altele inexistentă).

  Încă la al III-lea Sinod Ecumenic (când Antiohiei i s-a luat Ciprul), patriarhul Juvenalie al Ierusalimului pretindea, pe lângă Palestina să mai aibă Arabia şi Fenicia. Dar în urma unei înţelegeri cu patriarhul Maxim al Antiohiei, Arabia (inclusiv Qatarul de astăzi) şi Fenicia au rămas în jurisdicţia Antiohiei, lucru care a fost confirmat la a 8-a şedinţă a Sinodului IV Ecumenic.      Un pic mai complicată este istoria ultimei şedinţe, la care s-a dat Canonul 28, ca extensie a Canonului 3 de la Sinodul II Ecumenic. Acestea confereau scaunului de Constantinopol drepturi asemănătoare cu cele ale Romei Vechi, în baza noilor condiții politice. Iată ce spune textul:  

 „Urmând întru totul hotărârilor Sfinţilor Părinţi şi cunoscând canonul abia citit al celor 150 de Dumnezeu preaiubitori episcopi, care s-au întrunit în împărătescul Constantinopol, în noua Romă, sub marele Teodosie, fostul împărat de pioasă amintire, aceleaşi le hotărâm şi le statornicim şi noi, despre privilegiile preasfintei Biserici a aceluiaşi Constantinopol, a noii Rome, de vreme ce şi scaunului Romei vechi Părinţii după dreptate i-au conferit întâietatea pentru că cetatea aceea era cetate împărătească. Şi cei 150 episcopi preaiubitori de Dumnezeu, îndemnaţi de acelaşi ţel, au dăruit privilegii egale Preasfântului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate ca cetatea care s-a onorat cu tronul împărătesc şi cu senatul, şi care a dobândit privilegii egale cu ale vechii Rome împărăteşti; întocmai ca şi aceea să se facă de mare şi în lucrurile cele bisericeşti, fiind a doua după aceea. De asemenea [s-a hotărât] ca mitropoliţii diecezei Pontului, a Asiei şi a Traciei, precum şi episcopii din ţinuturile barbare ale diecezelor numite mai înainte, să se hirotonească de către pomenitul preasfânt scaun al Preasfintei Biserici din Constantinopol; şi fiecare mitropolit al diecezelor pomenite, împreună cu episcopii din mitropolie, hirotonind pe episcopii din mitropolie după cum se rânduieşte prin dumnezeieştile canoane; iar mitropoliţii pomenitelor dieceze să fie hirotoniţi, după cum s-a spus, de către arhiepiscopul Constantinopolului, după ce potrivit obiceiului s-au făcut alegeri unanime şi i s-au adus lui la cunoştinţă”.

Episcopul Lucenţiu, era convins că sinodalii urzeau această hotărâre (în special trecerea celor trei provincii sub Constantinopol) la presiunile împăratului. De aceea, delegatul papal a ieşit de la şedinţă, iar Roma niciodată n-a recunoscut Canonul 28 de la Calcedon.  

   În mod evident, condițiile politice actuale fac Canonul 28 nevalabil (întrucât Constantinopolul nu mai este capitală a Imperiului creştin, Pontul şi Asia sunt ocupate de musulmani, iar Tracia este împărţită între Bisericile Greciei şi Bulgariei). Însă Patriarhia Constantinopolului (aşa cum face şi Vaticanul), neglijează legătura dintre „primatul onorific” şi condiţiile politice care i-au conferit întâietatea, iar „ţinuturile barbare” le extinde nu doar la Pont, Asia şi Tracia, ci la toată diaspora care locuiește în afara teritoriului Bisericilor Autocefale. Apropo, la aceeaşi şedinţă a 18-a (a 17-a), delegaţii latini au citat Canonul 6 al Sinodului I Ecumenic cu adaosul: „ecclesia Romana semper habuit primatum”. Constantin Notarul însă a citat originalul grecesc din care lipseşte prevederea unui primat permanent al Romei.

Sinodul V Ecumenic

Acesta a fost convocat de împăratul Iustinian cel Mare la Constantinopol, dar el însuşi n-a participat la nici o şedinţă, iar delegaţii săi, de fiecare dată, cereau permisiunea episcopilor de a asista, pentru a sublinia neimplicarea curţii imperiale în trebuirile bisericeşti, deşi aceasta era evidentă şi a marcat întreg parcursul Sinodului şi al vieţii bisericeşti din acea perioadă. Lucrările s-au extins în 8 şedinţe, între 5 mai şi 2 iunie 553.      

 Au participat 153 de episcopi dintre care: 83 din partea Patriarhiei Constantinopolului, 10 din partea Alexandriei, 39 din partea Antiohiei, 5 din partea Ierusalimului, 9 din partea Illyricului (dependent de Roma) şi 7 din Africa de Vest (dependentă tot de Roma). Papa Vigiliu, deşi se afla la Constantinopol şi a fost de nenumărate ori invitat să participe, a refuzat categoric acest lucru. Pe lângă ezitarea de a condamna „cele trei capitole”, papa insista să fie chemaţi şi alţi episcopi din Italia, pentru o mai mare reprezentare a Bisericii Apusene. Curtea imperială a refuzat această cerere a papei, amintindu-i că şi la celelalte Sinoade Ecumenice delegaţii din Apus erau în minoritate, iar o eventuală reprezentare egală a episcopatului ar însemna nu un număr egal de episcopi din Răsărit şi Apus, ci un număr egal de episcopi din toate cele 5 patriarhii (pentarhia).  

La şedinţa a 7-a (din 26 mai) papa a transmis Sinodului, prin ipodiaconul său Servusdei, o scrisoare („Constitutium I”) ca variantă de compromis pentru „cele trei capitole”, dar sinodalii au respins-o. La ultima şedinţă din 2 iunie hotărârea dogmatică a fost semnată de 152 de episcopi, la care s-au alăturat mai târziu alţi 16 episcopi. De asemenea s-au formulat 14 anatematisme, care în mare parte repetau „mărturisirea de credinţă” a împăratului Iustinian (din 551). Papa Vigiliu a semnat actele Sinodului abia pe 23 februarie 554, după care i s-a permis să meargă la Roma. Pe drum, la Siracuza, a murit în data de 7 iunie 555.     Este interesant că şedinţele Sinodului n-au fost conduse de un singur ierarh, ci de un prezidium alcătuit din: Eutihie al Constantinopolului, Apolinarie al Alexandriei, Domnin de Theopolis din partea patriarhului Antiohiei şi, pe rând, episcopii Ştefan, Gheorghe şi Damian din partea patriarhului Eustochie al Ierusalimului.

Sinodul VI Ecumenic

A fost convocat de împăratul Constantin al IV-lea în Constantinopol. Conciliul a avut 18 şedinţe, în perioada 7 noiembrie 680 – 16 septembrie 681 (cu o pauză între 26 aprilie şi 9 august), desfăşurându-se în sala cu turle a palatului imperial. Împăratul însuşi a prezidat 12 şedinţe (primele 11 şi ultima), iar celelalte 6 au fost conduse de doi patricii şi doi consuli imperiali: Constantin, Anastasie, Polieuct şi Petru.      Papa Agaton a fost reprezentat de doi preoţi şi un diacon. În rest, la Sinod au participat de la 43 de episcopi (la prima şedinţă până la 163 (la ultima). Din cauza ocupaţiilor arabe care tocmai începuse, eparhiile din Orient au fost reprezentate foarte puţin. Lucrările Sinodului îi menţionează doar pe Macarie al Antiohiei şi sfetnicul său monahul Ştefan, care au fost anatemizaţi ca monoteliţi, iar din tabăra ortodoxă pe ieromonahul Gheorghe, secretarul locțiitorului patriarhului Ierusalimului. Din partea Alexandriei, care era ocupată de arabi, dar şi fidelă în cea mai mare parte monofizismului şi monotelismului, se pare că nu a participat nimeni.

Deşi Sinodul a durat mai mult decât celelalte Sinoade Ecumenice, acesta nu a emis nici un canon. De aceea, peste 10 ani de la Sinodul VI Ecumenic, împăratul Iustinian al II-lea a convocat un nou Sinod, în aceeași sală cu turle a palatului, la care au participat 227 de episcopi în frunte cu patriarhii Pavel al III-lea al Constantinopolului, Petru I al Alexandriei, Gheorghe al II-lea al Antiohiei şi Anastasie al II-lea al Ierusalimului. Ca delegaţi ai papei Sergiu al II-lea au participat 2 ierarhi tot din Răsărit. Acest Sinod a fost numit Trulan sau Quini-Sext (pentru că a dat 102 canoane disciplinare, completând Sinoadele V şi VI Ecumenice) şi a durat exact un an (1 septembrie 691-31 august 692). În scrierile bisericești ulterioare, atât în Răsărit, cât şi în Apus, canoanele acestui Sinod disciplinar sunt numite „ale Sinodului VI Ecumenic”. Întrucât 3 din cele 102 Canoane condamnă anumite practici apusene (13 – celibatul, 55 – postul de sâmbătă, 73 – reprezentarea crucii pe podea), mai mulţi papi şi teologi apuseni au contestat autoritatea ecumenică a Sinodului Trulan şi legătura lui cu Sinodul VI Ecumenic.

Sinodul VII Ecumenic

Acest Sinod iconodul a fost convocat de împărăteasa Irina şi s-a desfăşurat în perioada 24 septembrie – 23 octombrie ale anului 787. Primele 7 şedinţe au avut loc în Biserica Sf. Sofia din Niceea (24 septembrie – 13 octombrie), iar şedinţa finală din 23 octombrie a avut loc în Palatul Magnavru din Constantinopol, devenit mai târziu Universitatea capitalei.    

Istoria organizării acestui Sinod este deosebit de interesantă. Patriarhul Tarasie al Constantinopolui (hirotonit pe 25 decembrie 784) şi împărăteasa Irina se adresează în august 785 papei Adrian I pentru a-l invita la un Sinod care să condamne iconoclasmul. Papa răspunde abia pe 27 octombrie 785, fiind de acord cu organizarea Sinodului, dacă Constantinopolul va respecta următoarele patru condiţii: 1) anatemizarea oficială a Sinodului iconoclast din 754 în prezenta delegaţilor papali; 2) garanţii scrise din partea împărătesei, a patriarhului şi a Senatului pentru libertatea şi securitatea delegaţilor papali (un preot şi un abate, ambii cu numele Petru), chiar dacă aceştia nu vor fi de acord cu hotărârile Sinodului; 3) retrocedarea eparhiilor din Sudul Italiei către Biserica Romei (acestea fiind date de Leon al III-lea Isaurul patriarhului Constantinopolului); şi 4) renunţarea patriarhului de Constantinopol la titlul de „ecumenic”.    

Sinodul a fost convocat pentru 7 august 786, dar în urma protestului iconoclast din ajun, organizarea sinodului nu a fost posibilă. În urma unor trucuri politico-militare, împărăteasa reuşeşte să organizeze Sinodul la Niceea, în deplină siguranţă. Numărul participanţilor a variat de la o şedinţă la alta: la prima au participat 257 de episcopi şi delegaţi (în afară de egumeni şi monahi), la şedinţa a patra au participat 458 de persoane dintre care 330 erau episcopi, la a şaptea şedinţă au participat 339 de episcopi, iar documentul final a fost semnat de 308 episcopi, care au reuşit să vină la Constantinopol pe 23 octombrie.  

 Deosebit de important este faptul că, din cauza ocupaţiei arabe, cele trei patriarhii orientale (Alexandria, Antiohia şi Ierusalimul) au fost reprezentate doar de doi monahi: Ioan, fostul singhel (secretar) al Patriarhiei Antiohiei şi Toma, egumenul Mănăstirii Sf. Arsenie din Egipt (ajuns mai târziu mitropolit al Tesalonicului). Aceştia au venit la Sinod cu o scrisoare din partea „arhiereilor, preoţilor şi monahilor din Răsărit”, pe care au citit-o la a 3-a şedinţă. Amintind de situaţia dificilă în care se află creştinii subjugaţi de arabi, autorii scrisorii îndeamnă sinodalii să nu ia în seamă lipsa patriarhilor şi episcopilor din Răsărit, mai ales dacă la Sinod vor participa delegaţii papali. Drept precedent este invocat Sinodul VI Ecumenic, la care de asemenea episcopii orientali au fost într-un număr foarte mic.    

Nici episcopii greci din Balcani n-au putut participa la Sinod, din cauza invaziilor repetate ale slavilor, care încă nu erau creştinaţi. Prin urmare, cei mai mulţi episcopi au fost din Constantinopol, Asia Mică şi Sudul Italiei, unde se refugiaseră foarte mulţi monahi iconoduli.     Deşi delegaţii papali au semnat hotărârile Sinodului VII Ecumenic, regele Carol cel Mare se arăta nemulţumit de inferioritatea Apusului faţă de Răsărit şi a negat caracterul ecumenic al Sinodului, numindu-l „un sinod local al grecilor”. Documentul său iconoclast Libri Carolini a fost aprobat la Sinodul din Frankfurt (anul 794), în prezenţa delegaţilor papei Adrian, care se temea de furia francilor, apoi la Sinodul din Paris (anul 825), într-o perioadă când şi în Răsărit se restabilise iconoclasmul. La sinodul constantinopolitan din 869-870, care nedrept l-a condamnat pe patriarhul Fotie, delegații papali au reafirmat cinstirea icoanelor, dar întrucât acest sinod a fost anulat în 879, când a fost reabilitat Fotie şi a fost condamnată erezia Filioque, latinii au considerat hotărârile Sinodului de la Niceea din 787 drept relative şi opţionale.  

Interesant că în 1448, la Sinodul de la Ferrara-Florenţa, apusenii au prezentat grecilor un pergament cu traducerea latină a documentelor Sinodului VII Ecumenic, făcută chipurile de Anastasie Bibliotecarul (mort în 878, cu un an înainte de sinodul fotian), care menţiona Crezul citit la şedinţa a 7-a (13 octombrie) a Sinodului VII Ecumenic cu adaosul Filioque. Însă delegatul grec Gheorghe Ghemistos Plethon, a demascat falsitatea acestui pergament, menţionând că dacă acesta ar fi fost veridic, era neapărat să fie citat de Toma d’Aquino (sec. XIII) şi alţi teologi apuseni.                                                                                                                                                

***

Din cele menţionate mai sus concluzionăm că:

1) Tensiunile, pretenţiile şi neînţelegerile dintre Bisericile Locale creşteau de la un Sinod la altul;   2) Situaţia Sinodului din Creta (2016) e mult mai bună decât a oricărui Sinod Ecumenic din cele VII (re)cunoscute până acum. Dar nu ştiu dacă această constatare evidentă poate servi drept speranţă reală pentru sinodalitatea şi unitatea Bisericii din zilele noastre.    3) Pomenirile „Sfinţilor Părinţi” de la Sinoadele Ecumenice (aşa cum le avem în sinaxar) sunt o figură de stil care a fost luată prea în serios. Din formulele de adresare pe care le-am observat la Sinodul din Creta am înţeles că şi sinodalii de acum se văd gata canonizaţi şi intraţi în istorie pentru simplul motiv că au asistat/participat.

_____________

*Sursă bibliografică principală: „Enciclopedia Ortodoxă Rusă (Православная Энциклопедия)”, vol. 9, pp. 556-660.

  1. PETRU PRUTEANU, Chișinău

Cum joacă Iohannis în războiul pe Justiție

Razboiul din Justitie cu extensia sa in politica nu mai poate fi acoperit nici de vizita neasteptata a unui meteorit prin vecinatatea planetei.
Doar imaginile cu bataia cu ciomege si pistoale din fata unui sediu al Politiei de langa intrarea in Pitesti ar putea ilustra mai bine ce se intampla astazi in piata publica cu justitia si politica dandu-si pumni si pari in cap.
Ca si in imaginile cu bataia din fata sediului Politiei de langa Pitesti, si in lupta care se da azi in spatiul public intre puterea politica si Justitie, de pe margini, nu se mai intelege cine cu cine se lupta sau cine ar trebui si ar putea sa-i puna capat intr-un mod eficient, benefic pentru noi toti si fara prea multe victime colatarale.
Iohannis a iesit din linistea cu care inconjurase subiectul in ultimele luni si s-a asezat, consecvent, de partea ideilor pe care le-a exprimat si in ultimele pozitii pe acest subiect. Statul de drept, independenta Justitiei, multumit de DNA si fara niciun repros pentru sefa institutiei, Laura Codruta Kovesi.
Dincolo de reafirmarea ideilor si pozitiilor pe care le cunoastem, Klaus Iohannis intra intr-un razboi care in functie de cum se va termina si de modul in care presedintele il va purta va depinde poate si soarta celui de-al doilea mandat la Cotroceni.
Si pentru ca e politica si nu razboi, aici maximul care poate fi extras de pe urma acestei confruntari nu inseamna doar alegerea taberei castigatoare, ci si impresia artistica generala cu care ramane publicul dupa ce va urmari tot mai atent desfasurarea si finalul ciocnirii dintre puteri.
Cum se va sfarsi razboiul vom vedea, desi e aproape imposibil de intrevazut un scenariu final, tocmai din cauza foarte multor factori imprevizibili intrati in lupta cu oscilatii care dau peste cap toate casele de pariuri. Se poate ca lupta sa nu aiba invingatori si invinsi, iar marea reforma si revolutie a Justitiei sa se incheie intr-un compromis, din care sa nu se distinga pierderile si castigurile.
Pe de alta parte, judecand strict din punct de vedere politic, in razboiul dintre Liviu Dragnea & PSD si DNA si celelalte factiuni din Justitie – CSM, Parchetul General, Inspectia Judiciara si CCR – calculele seci si reci ale unui consultant ar putea spune ca varianta care i-ar conveni cel mai mult presedintelui ar fi ca liderii ambelor tabere sa cada la finalul razboiului.
Este un moment politic, asadar, de maxima importanta pentru toti cei implicati direct, dar si pentru Klaus Iohannis, la care inca mingea nu a ajuns si care nu pare dornic sa intre deocamdata la lupta, ci doar sa-si reafirme ideile si credintele mai vechi.
Pentru unii tot e prea putin, cat timp Iohannis nu da buzna peste cei din CSM sau oriunde ar fi nevoie pentru a stopa asaltul pesedist asupra Justitiei si statului de drept.
Dar dincolo de incrancenatii unei parti sau alteia, cred ca nu putini vor fi cei care vor dori sa vada un presedinte care se ridica la inaltimea functiei si peste interesele politice de moment si conjuctura, atitudine care sa ridiculizeze si mai bine felul in care PSD a inteles sa actioneze cand a vrut sa ,corecteze” problemele din Justitie.
Tocmai importanta deosebita si miza extrem de importanta a inclestarii din si pe Justitie ar trebui sa-l transforme pe Iohannis intr-un judecator impartial si cat mai detasat de persoanele aflate in fruntea celor doua armate.
PSD a reusit contraperformanta sa convinga pe toata lumea ca se bate pe justitie pentru a securiza si proteja interesele liderilor care il conduc.
Klaus Iohannis are ocazia sa arate ca a stiut despre ce vorbeste cand a promis ca va face un altfel de politica. Iar acum are avantajul ca, la limita, va avea ultimul cuvant de spus in modul in care se va incheia acest razboi.

Iosif VARGA

CFR A SEMNAT CONTRACTUL PENTRU STUDIUL DE FEZABILITATE PE TRONSONUL BUCUREŞTI-GIURGIU-FRONTIERĂ

CFR SA şi Asocierea Baicons Impex SRL-Acciona Ingenieria SA au semnat contractul pentru studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucureşti-Giurgiu-Frontieră, inclusiv Podul de la Grădiştea, valoarea contractului fiind de 8 milioane de lei, iar durata de implementare de 18 luni, potrivit publicației zf.ro.    

 Studiul de fezabilitate va prezenta varianta optimă de traseu şi planificarea activităţilor proiectului tehnic printr-o soluţie de execuţie a lucrărilor pe două loturi: lucrări la podul peste râul Argeş, între staţiile Vidra şi Grădiştea (lot I) şi lucrări la infrastructura feroviară între staţiile CF Bucureşti Nord şi Giurgiu Nord, până la Frontieră (lot II), potrivit unui comunicat transmis vineri de CFR SA.          Sursa de finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Valoarea totală a contractului este de 7.950.000 RON (fără TVA) şi are o durată de implementare de 18 luni.  

În prima etapă se va elabora documentaţia tehnico-economică (termen 9 luni) pentru lansarea procedurii de proiectare şi execuţie a lucrărilor în vederea redeschiderii circulaţiei pe podul de cale ferată râul Argeş (Podul Grădiştea), iar în etapa a doua vor fi stabilite soluţiile pentru modernizarea liniei Bucureşti Nord – Giurgiu Nord – Fontieră.          Obiectivul general al proiectului este modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră la standarde europene, îmbunătăţirea confortului şi a siguranţei feroviare, reducerea timpului de călătorie prin creşterea vitezei de circulaţie pe întregul tronson, creşterea traficului de marfă de tranzit, precum şi prin asigurarea legăturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava – Bucureşti Progresu şi Giurgiu Nord – Giurgiu Oraş.

Florin NAHORNIAC

SĂ SALVĂM LIMBA ROMÂNĂ !

„Luaţi-vă în braţe copiii, ca pe strategice arme”, cum ne îndemna poetul Adrian Păunescu, şi haideţi cu toţii să ne ridicăm în apărarea dreptului limbii române la viaţă!

Tot poetul Adrian Păunescu, un înflăcărat apărător, cu arma cuvântului, al românilor înstrăinaţi, ne spune într-o poetică chemare la libertate: „Sfidăm violenţa şi tot ce-i urât/ De proşti suntem astăzi sătui până-n gât,/ Nimic nu se face cu omul ca rol/ Iubirea cu forţa se cheamă viol!”. Luând drept argument grija şi dragostea frăţească pentru minorităţi, cinovnicii de la Ministerul Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei au născut o lege care ne sugrumă cu prea marea lor iubire. Parlamentarii au votat-o cu aceleaşi bune intenţii, ca generaţiile tinere de români, polonezi, maghiari, alte naţionalităţi să fie competitive, să se integreze uşor în societatea ucraineană, adică să nu rămână în urma căruţei ucrainene care abia mai scârţâie din roate.      

 Însă pe români nu-i înduioşează această mare dragoste. Tinerii noştri, şi fără această lege, se integrează în societate, copiii merg la şcoală cunoscând deja limba ucraineană.      La o întâlnire a liderilor societăţilor româneşti din nordul Bucovinei cu un înalt demnitar român am fost întrebaţi ce părere au despre noua lege a învăţământului vecinii, cunoscuţii, prietenii noştri ucraineni, adică ce spun cei de jos, alături de care înfruntăm zilnic problemele de trai. Cu vecinii mei ucraineni, oameni cumsecade care trăiesc cu grija la pâinea cea de toate zilele, nu discutăm asemenea probleme, însă din cele citite pe reţelele sociale, din comentariile postate pe Facebook la articole ce abordează subiectul respectiv se vede clar că suntem afectaţi de o „iubire” egală cu violul. Pericolul e cu atât mai mare, cu cât prostia celor care-şi expun poziţia este dublată de o răutate făţişă. Aşadar, despre ce scriu fraţii ucraineni (poate şi români sau purtători de opinie bine mituiţi) despre art. 7 al noii legi a învăţământului. Majoritatea scriu că în Ucraina trebuie să existe doar şcoli cu limba ucraineană de predare, că în şcolile cu predarea în română cresc „agenţi ai securităţii din Bucureşti”, că românii îşi „calicesc” copiii instruindu-i în limba română. Unii mai „loiali” au ajuns până la prostia să propună o perioadă de trecere, în care să se predea pentru elevii români în limba rusă, dacă le este atât de greu să asimileze ucraineana.  

 Sunt oare atât de neinformaţi sau se fac proşti aceşti „prieteni”? Doar e lucru bine cunoscut că generaţia tânără de români habar n-are de limba rusă. Şi nu e vorba de bariera lingvistică, de dificultăţile ce le vor întâmpina copiii în procesul ucrainizării totale a şcolilor, ci de violarea sufletelor tinere. Or, nu cred că există printre noi conaţionali care să strige „Sunt vorbitor de limba română, dar doresc ca toate şcolile să fie trecute la limba ucraineană!” sau le mulţumească profesorilor ucraineni pentru că, „instruindu-i şi educându-i pe copiii români, îi fac pe toţi ucraineni adevăraţi”, aşa cum am citit în comentariile de pe pagina de Facebook al unui deputat român. Dacă şi există asemenea „români”, ei demult şi-au vândut sufletul, intrând în tagma celor care, chipurile, negând propaganda sovietică, lansează un nou slogan: Bucovina nu mai este multinaţională, ci pur ucraineană.

 MARIA TOACĂ – Cernăuți

13 miniștri ai guvernului catalan arestați de garda civilă spaniolă. Anarhiștii Podemos instigă la război civil

Garda Civilă din Spania a confiscat miercuri în Catalonia mai multe milioane de buletine de vot care urmau să fie folosite pentru referendumul privind autodeterminarea pe care separatiştii catalani vor să-l organizeze pe 1 octombrie, a                             

Mii de catalani au ieşit miercuri în stradă după arestarea a 13 membri ai guvernului acestei regiuni din nord-estul Spaniei, care vrea să organizeze un referendum de autodeterminare interzis de justiţie, liderul catalan acuzând Madridul că a impus de facto starea de urgenţă, relatează AFP.

Mii de persoane s-au adunat în centrul Barcelonei pentru a protesta împotriva arestărilor. În faţa Departamentului de Afaceri Externe, un jurnalist al AFP a văzut cum mai mulţi manifestanţi au încercuit şi au lovit o maşină a Gărzii Civile şi a asistat la câteva busculade între poliţişti şi manifestanţi.

„Afară cu forţele de ocupaţie!”, au strigat unii manifestanţi la Barcelona. „Vom vota pentru a fi liberi”, se putea citi pe unele pancarte, scrie agerpres.ro.

O purtătoare de cuvânt a Gărzii Civile a confirmat pentru AFP „arestarea a 13 înalţi responsabili ai guvernului Cataloniei şi efectuarea a 22 de percheziţii” în cadrul operaţiunilor executate de forţele de ordine pentru a împiedica desfăşurarea referendumului la 1 octombrie.

Guvernul „a suspendat de facto autonomia Cataloniei şi aplică de facto starea de urgenţă”, a afirmat liderul catalan Carles Puigdemont după aceste arestări, acuzând totodată guvernul spaniol că este ‘totalitar’ şi că încalcă ‘drepturile fundamentale’.

„Avem cu toţii obligaţia de a respecta legea”, a declarat anterior, la Madrid, premierul Mariano Rajoy în timpul unei furtunoase sesiuni parlamentare în cadrul căreia un grup de aleşi catalani a părăsit şedinţa în semn de protest.

Președintele filialei regionale a mișcării Podemos (En Comú Podem), Xavier Domènech, a îndemnat catalanii să-și mobilizeze toate forțele pentru apărarea suveranității și independenței Cataloniei.

Aceste arestări au depășit orice limită. Îndemnăm la mobilizarea tuturor forțelor în apărarea drepturilor și suveranității Cataloniei, a scris Domènech pe contul său Twitter.

Iosif VARGA

Rusia va ridica un gard între Crimeea și Ucraina. FSB-ul vrea să-l termine în acest an

Rusia va ridica un gard cu o lungime de circa 50 de kilometri de-a lungul istmului care separă peninsula Crimeea de Ucraina, care tocmai și-a reiterat cererea adresată comunității internaționale de a spori presiunile asupra Rusiei pentru a pune capăt ‘ocupației’ Crimeii.

 Anunţul a fost făcut azi de serviciul rus de grăniceri, citat de agenția EFE, preluată de Agerpres.

Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) al Rusiei, în subordinea căruia se află serviciul de grăniceri, și-a stabilit ca obiectiv să termine construcția gardului până la finele anului în curs.

 ,,În prezent lucrările de pregătire la frontiera ruso-ucraineană își continuă cursul conform planului și etapa următoare este construcția unui gard de 50 de kilometri în nordul Crimeii„, a declarat un purtător de cuvânt al respectivei autorități.

***********

 Ucraina și-a reiterat marți cererea adresată comunității internaționale de a spori presiunile asupra Rusiei pentru a pune capăt ‘ocupației‘ Crimeii și ‘încălcării drepturilor omului și libertăților fundamentale’ în acest teritoriu anexat de Rusia în martie 2014. 

Silvia ANDREI

Băsescu face LUMINĂ în scandalul Belina: ,,Ținta nu e Dragnea, e ROBINETUL”

Fostul președinte Traian Băsescu este de părere că miza cea mai importantă a recentului scandal din PSD, cel al Lacului Belina nu este președintele Liviu Dragnea, ci rețeaua, robinetul de bani pe care acesta i-ar furniza pentru oamenii săi din teritoriu.

,,Nu avea ce cauta in penal cu dosarul Belina, ci in contencios-administrativ, nu a respectat o lege organic, e trafic de influenta, procurorii scapa cu acest abuz in serviciu.

Voi toti aveti fixul asta ca tinta e Dragnea. Aici avem inchiderea robinetului pentru barolii locali ai lui Dragnea, iar Sevil da bani in teritoriu, daca Dragnea nu mai are omul lui la minister, ar fi foarte greu sa-si serveasca oamenii. Miza nu este sa-l aresteze pe Dragnea, ci sa-i ia robinetul”, a declarat Traian Basescu la TVR1.

Silvia ANDREI