Arhive lunare: martie 2018

Sărbătoarea Floriilor, sărbătoarea bucuriei tuturor creștinilor ortodocși

INTRAREA DOMNULUI ISUS IN IERUSALIM

Luca 19:29-44

Ce-sarbatorim-in-Duminica-FloriilorDrumul florilor presărat cu lacrimile Mântuitorului – Mt.21:8 / Lc.19:41

Bucuria mulţimii este umbrită de impietrirea fariseilor – Lc.19:38-39

Lc.19:37-18:31/Ioan 12:3,7

  1. ÎMPLINEŞTE PROFEŢIILE VECHIULUI TESTAMENT

   Zaharia 9:9

  1. Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.

    Isaia 62:10-12

  1. „Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi o cale poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte! Ridicaţi un steag peste popoare! 11. Iată ce vesteşte Domnul pînă la marginile pămîntului: «Spuneţi fiicei Sionului: «Iată, Mîntuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui. 12. Ei vor fi numiţi «Popor sfînt, Răscumpăraţi ai Domnului.» Iar pe tine, te vor numi «Cetate căutată şi nepărăsită.
  2.   ARE UN SCOP – Luca 18:10-12
  3. Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le-a zis: „Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. 32. Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; 33. şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia. 34. Ei n-au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.
  1. VORBEŞTE DESPRE DROGOSTEA LUI DUMNEZEU FAŢA DE NOI

Deşi poporul nu a arătat dragoste pentru Domnul Isus …

Luca 19:41-42

  1. Cînd S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plîns pentru ea, 42. şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea.

Florin CREȘTINUL

Sărbătoarea Floriilor

Acum praznuim unul dintre cele mai mari evenimente din viata pamanteasca a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sarbatoreasca in Ierusalim. In zilele acelea, cetatea era plina cu oameni veniti de pretutindeni la marea sarbatoare a Pastilor. Ea rasuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc si Facator de minuni din Nazaret, Ce tocmai savarsise cea mai mare dintre nenumaratele Sale minuni – invierea lui Lazar, care zacuse patru zile in mormant, si astepta sosirea Lui, si se pregatea sa il intampine sarbatoreste.

florii_images_0Hristos Se ferise intotdeauna de cinstiri, poruncindu-le dracilor pe care ii scotea sa nu dea de stire ca El ,este Fiul lui Dumnezeu, iar celor vindecati sa nu povesteasca despre minunea vindecarii lor. Acum insa venise vremea, sa descopere oamenilor vrednicia Sa de Mesia, si intrarea in Ierusalim avea drept scop tocmai lucrul acesta: sa vesteasca tuturor ca a venit Mesia.

Totusi, El n-a venit ca sa Se faca imparat pamantesc ori sa aseze poporul israelit mai presus de toate celelalte popoare, desi tocmai aceasta era asteptarea iudeilor, imparatia lui Hristos nu este din aceasta lume, si slava Lui nu putea sa aiba nimic in comun cu stralucirea de parada a imparatilor pamantesti.

El Se arata in Ierusalim cu o infatisare saracacioasa si smerita: fara cai si care marete, fara nici o stralucire exterioara. Dar orice slava pamanteasca este nimicnica si se risipeste ca fumul. Este, totusi, o alta slava, nemasurat mai inalta: slava vitejestii smerenii, a blandetii, a virtutii – fiindca aceste mari calitati duhovnicesti sunt nemasurat mai inalte decat toate atributele exterioare ale puterii si stapanirii.

Imparatia lui Hristos nu este din aceasta lume si slava Lui trebuia sa fie de alt fel – mai presus de lume, dumnezeiasca. Si El a dobandit aceasta slava prin smerita Sa intrare in Ierusalim. Sedea pe asin tinandu-si capul nu ridicat cu semetie, ci adanc plecat, si inrourand sfintii Sai obraji cu rauri de lacrimi. El S-a descoperit poporului israelit ca Mesia smerit si patimitor, linistit si bland, Care trestia franta nu o va zdrobi si festila ce fumega nu o va stinge (Is. 42, 3).

Pentru ce plangea? Aflam din propriile Lui cuvinte: Ierusalime, Ierusalime! Daca ai fi cunoscut si tu in ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai (Lc. 19, 41-42). O, daca ai fi priceput ca Eu sunt Mesia, Care a venit sa te mantuiasca, ca Eu sunt imparatul tau – nu pamantesc, ci ceresc!

Domnul stia ce va trebui sa indure poporul, care avea sa se lepede de El. Stia ca vor veni ostile romane si vor impresura Ierusalimul, ca il vor supune grozaviilor de nedescris ale asediului, ca cetatea va fi nimicita, incat nu va mai ramane din el piatra peste piatra, si ca templul va suferi aceeasi soarta. O, daca Ierusalimul ar fi stiut ca slujeste mantuirii lui!

Se intampla ca omul sa mearga pe o cale gresita, iar milostivirea lui Dumnezeu sa il opreasca printr-un cutremur adus de nenorocire sau boala, prin care ii spune: Daca ai fi cunoscut si tu in ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta ! Cu fiecare dintre noi se intampla ca Domnul sta la usa inimii noastre si bate incetisor, asteptand sa I se deschida si sa I se dea drumul inauntru, bate ca un sarac la usa noastra.

Asadar, poporul salta tinand in maini ramuri de finic, strigand: Osana intru cei de sus! Bine este cuvantat Cel Ce vine intru numele Domnului!, asternandu-si hainele sub copitele asinului. Copii strigau, inaltand lauda lui Dumnezeu. Este limpede ca fiecare, vazand cele ce se petreceau, trebuia sa-si aminteasca de spusele prorocului Zaharia: Bucura-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalimului, caci iata, imparatul tau vine la tine drept si biruitor, smerit si calare pe asin, pe fiul celei de sub jug (Zah. 9, 9). Si totusi, carturarii,fariseii si arhiereii, care stiau aceasta prorocie, sufereau si carteau, iar in cele din urma, nemaiputand rabda, I-au zis Domnului: „Cearta-i, Tu nu auzi ce zic?” Iisus le-a raspuns: Au niciodata n-ati citit ca „din gura pruncilor si a celor ce sug ti-ai pregatit lauda”? Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga (Mt. 21, 16; Lc. 19, 39-40).

De ce-L urau pe Domnul Iisus? De ce L-au rastignit? Am spus deja: fiindca il socoteau calcator al legii lui Moise, sau, mai bine zis, al literei legii. Legea lui Moise era pentru ei adevarul indiscutabil, absolut si sfant, insa pur exterior, fiindca erau straini de duhul ei, inchinandu-se literei, si oricine incalca litera era in ochii lor cel mai mare nelegiuit.

Ei erau nemultumiti de faptul ca Domnul Iisus Hristos vindeca bolnavi in zi de sambata. Ce pervertire a inimii florii-2017-ce-nu-stiai-despre-duminica-floriilor-376944omenesti! In loc sa-L proslaveasca plini de cutremur pe Dumnezeu, Care face asemenea minuni, ei se umpleau de rautate crunta!

Ei nu intelegeau ca Domnul n-a venit ca sa o strice, ci ca s-o implineasca, adica sa o desavarseasca, nu intelegeau ca El este Domnul sambetei. Ei nu intelegeau ca invatatura Lui nu numai ca nu calca legea lui Moise, ci o inalta nemasurat. Nu i-a miscat nici minunea cu totul neobisnuita a invierii lui Lazar cel mort de patru zile. Despre ei a prezis marele proroc Isaia: S-a ingrosat inima poporului acestuia, si cu urechile sale greu au auzit si ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si cu urechile sa auda si cu inima sa inteleaga, si sa se intoarca, si sa-i vindec pe ei (Is. 6, 10).

Asupra lor s-au implinit cuvintele apostolului Pavel: Litera ucide, iar duhul face viu (2 Cor. 3, 6). Vrajmasii lui Hristos au pierit, fiindca au fost slujitori ai literei care ucide, in timp ce pe noi ne-a invrednicit sa fim slujitori ai Legamantului celui Nou, nu ai literei, ci ai Duhului. Deci, sa luam aminte cu sarguinta la acest lucru.

Florin CREȘTINUL

La Mulţi Ani, de Florii, pentru cei care poartă nume de flori. Cea mai frumoasa poezie a sărbătorii: ,,Floriile”, de V.Alecsandri

Astăzi sunt Floriile. Duminica Floriilor  se sărbătorește în ultima duminică dinaintea Paștelui. Ea serbează sfârșitul postului dar și reînvierea naturii. Din punct de vedere religios, Floriile marchează Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post.
De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.   O credința specifică Duminicii Floriilor, spune că așa cum este vremea în ziua de Florii, așa va fi și în ziua de Paște. În această zi, sunt sărbătoriți cei cu nume de floare, iar legenda spune că salcia, ajutând-o pe Maica Sfântă să îi facă lui Iisus o coroană din ramurile ei, și-a câștigat statutul de a fi mereu menționată în această zi sfântă.
La mulți ani tuturor celor ce își serbează ziua numelui!!

Cea mai frumoasa poezie a acestei sarbatori este FLORIILE,, „, scrisa de Vasile Alecsandri.

Floriile, de Vasile Alecsandri

Păcat, zău, de cine moare,
Și ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.

 Iată zile-ncalzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.

 Primăvara-ncantatoare
Scoate iarba pe câmpii
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.

 Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.

 Copiliță, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine să vii,
Când Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii?

 Să culegem la răcoare
Viorele albăstrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii.

 Eu ți-oi da de orice floare
Mii de sărutări și mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii.

 Iar tu dulce, zâmbitoare,
Te-i face că te mânii …
Hai! Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii.

Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan, pledoarie în lacrimi pentru încetarea avorturilor

Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan, a fost invitat să predice în Catedrala Mitropolitană din Cluj Napoca cu ocazia praznicului Bunei Vestiri, informează Basilica.

În cuvântul său, ierarhul a abordat și dureroasa temă a avorturilor, un flagel care – deși este în scădere în ultimii ani -, rămâne prezent în societatea românească.

IPS-Ioan-SelejanÎPS Ioan a vorbit, în lacrimi despre faptul că în fiecare zi, 300 de copilași sunt avortați de mamele lor, astfel că aproape 100.000 de ființe nevinovate nu mai apucă să vadă lumina zilei. Acesta a făcut un apel pentru ca mamele să dea naștere la pruncii pe care-i primesc și ca fiii să-și iubească părinții.

„Să ascultăm ce se întâmplă în spațiul nostru românesc atunci când o tânără primește vestea nașterii unui fiu. Ce fac tinerele noastre azi când primesc că vor naște un fiu?

Cum răspund, tinerele noastre, astăzi? Știți că 100.000 de tinere răspund negativ la această veste în fiecare an?

Mâine, de la răsăritul soarelui și până la apus, 300 de fii ai neamului nostru românesc vor fi înjunghiați. În fiecare zi, în spațiul nostru românesc, sunt uciși 300 de copilași, sfinți, oameni de nădejde ai țării, medici, profesori, lucrători ai pământului. Iată cum răspund unele tinere astăzi acestei vești bune pe care le-o aduce îngerul lui Dumnezeu.
Iubite tinere și mame luați exemplul Maicii Domnului. Răspundeți așa cum a răspuns ea, și lăsați să zboare de pe brațele dumneavoastră români în Împărăția lui Dumnezeu. Legănați pe brațele dvs sfinți, căci Dumnezeu vă poruncește să nașteți prunci sfinți, nu monștri. Cât de binecuvântate sunt brațele mamei care a legănat sfinți pe brațele ei, așa cum Maica Domnului l-a legănat pe Fiul lui Dumnezeu. Niciodată n-am auzit aici, în spațiul nostru, spunându-se „sărut fruntea mama mea” sau „sărut obrazul mama mea”, ci noi românii am spus…„sărut mâna maica mea”.
Sărutați mâinile maicilor cât mai sunt în viață și apoi, când n-or mai fi, sărutați-le crucea de la mormânt”,  a spus printre lacrimi, ÎPS Ioan Selejan.
Florin CREȘTINUL

Act simbolic la Mănăstirea Putna: A fost semnată o Declarație de Unire cu Basarabia

Pentru a marca Centenarul Marii Uniri, dar și Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, reprezentanții comunei Putna au semnat joi o Declarație simbolică de Unire cu Basarabia. Evenimentul a avut loc în Sala Tronului a Casei Domnești de la Mănăstirea Putna.

Act-simbolic-la-Mănăstirea-Putna-A-fost-semnată-o-Declarație-de-Unire-cu-Basarabia-FOTO-VIDEO-5Înainte de Ședința extraordinară a Consiliului Local, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul așezământului monahal, a oficiat o slujbă de Te Deum în Biserica Mănăstirii. Apoi, membrii Consiliului Local s-au închinat la Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare.

Manifestarea a continuat în Sala Tronului. În deschidere, artista Alexandra Dan a intonat Imnul de stat al României, după care Gheorghe Coroană, Primarul Comunei Putna a citit textul „Declarației de Unire” a Basarabiei cu România.

Declarația a fost aprobată în unanimitate, iar membrii Consiliului Local, reprezentanții mănăstirii și ai altor instituții din comună au semnat-o, în trei exemplare. Un exemplar va rămâne la Primăria comunei, unul la școala din localitate, iar al treilea exemplar la Mănăstirea Putna. Declarația va fi trimisă Prim-ministrului României, Președintelui Camerei Deputaților, Președintelui Senatului, Președintelui României.

„Este un act simbolic. El nu produce efect în sine, dar sunt convins că toți avem dorința și încă speranța că într-o zi cineva își va pune semnătura și pe un act oficial al Unirii. Că voința continuă a noastră de unire va culmina cu înfăptuirea din nou a Marii Uniri a românilor”, a declarat Gheorghe Coroană.

sÎn continuare a luat cuvântul Arhim. Melchisedec. Părintele stareț a evocat legăturile așezământului monahal și pe care îl păstorește cu „frații de peste Prut” și a apreciat inițiativa:

„Dumneavoastră simțiți una dintre cele mai mari răni de astăzi ale poporului nostru și înțelegeți una dintre cele mai mari dorințe ale poporului: re-Unirea Basarabiei cu Țara. Rănile adânci și vechi nu se vindecă ușor. Dar această rană trebuie vindecată!”

Totodată, părintele stareț a subliniat importanța momentului simbolic:

„Fie ca această zi să rămână înscrisă pentru totdeauna în istoria noastră, iar frații să fie împreună, că «Ce este bun și ce este frumos decât numai a locui frații împreună», pentru că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”.

În cadrul manifestării, grupul coral de copii „Fiii Putnei” au interpretat cântece patriotice.

Textul Declarației de Unire adoptate:


Declarație de Unire

Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Ședință extraordinară în Sala tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alți reprezentanți ai obștii sătești,

Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Părinte al neamului românesc,

Adunați acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871,

Având în vedere că în 1812 românii din stânga și din dreapta Prutului au fost despărțiți împotriva voinței lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus și Imperiul Turc, iar în 1940 și 1944 au fost din nou despărțiți împotriva voinței lor, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, respectiv a instaurării comunismului în Europa de Est,

Act-simbolic-la-Mănăstirea-Putna-A-fost-semnată-o-Declarație-de-Unire-cu-Basarabia-FOTO-VIDEO-4Deplin încredințați că suntem datori să continuăm efortul generațiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea națională,

Conștienți că Patria mamă are o datorie morală față de fiii dintre Prut și Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut,

Rugându-ne Sfântului Voievod Ștefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, așa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare,

HOTĂRÂM

de aici, de la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, altar al conștiinței naționale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă

ȘI CEREM FERM

tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Țara.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Florin BUCOVINEANUL

„O, pământ înstrăinat și urgisit…”

O, pământ înstrăinat și urgisit, unde ai umblat atâta amar de vreme? Prin ce gubernii și cotloane ale istoriei te-ai ascuns sau ai fost dosit? De ce a trebuit să suferi atâta amar de timp? Soră Basarabie, care pricină a cauzat noua ta răpire, după ce, în 1918, ai împlinit trupul României Mari? După alți 78 de ani de amară înstrăinare, nu ți-e dor de Acasă?” Cu astfel de cugetări se cade să întâmpinăm ziua de 27 martie, amintindu-ne că, acum un secol, Moldova de dincolo de Prut revenea acasă, contribuind la ceea ce la finele anului se va fi împlinit: România Mare.

66_basarabia1În istoria zbuciumată a României dintre Prut și Nistru, numită și Basarabia, se observă același constant „pretendent”, ce, prin politica sa de expansiune, a strivit sub tăvălugul indiferenței și al imperialismului un petic de pământ românesc, care nici în zilele noastre nu și-a regăsit drumul croit de vrednicii înaintași și voievozi. S-o fi gândit oare măritul Vodă Ștefan în 1479, când și-a măritat pe una din fiice, domnița Ileana, cu Ivan Ivanovici cel Tânăr, fiul Cneazului Ivan al III-lea al Moscovei, că urmașii ginerelui său îi vor sfârteca țara? Nici Vasile Lupu Vodă, domnitor din secolul al XVII-lea, nu avea să cunoască această dramă istorică, de vreme ce și-a căsătorit două fiice cu principi din est, după cum ne spune însuși Dimitrie Cantemir, domnul cărturar al Moldovei de la început de secol XVIII, în cartea Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor. Sau poate că ambii domnitori moldoveni au încercat, prin măsuri luate in extremis, să protejeze pământul ţării cu jertfa propriilor copii, știut fiind că astfel de alianțe maritale constituiau, la acea vreme, girul unei coabitări pașnice între două popoare.

Nu a întrezărit pericolul nici măcar Cantemir, convins de faptul că vecinii de la Răsărit, mărturisind aceeași credință cu poporul său, îi vor rămâne aliați de nădejde și apărători împotriva pericolului otoman ce se vădea tot mai amenințător. De aceea a și încheiat împreună cu țarul Petru cel Mare tratatul de la Luţk – Polonia (azi în Ucraina) din 1711, care avea ca obiect alianţa Moldovei cu Rusia împotriva Imperiului Otoman. Însă, în urma înfrângerii armatelor rusă şi moldovenească la Stănileşti, în vara aceluiaşi an, Dimitrie Cantemir a luat drumul pribegiei, împreună cu familia sa, în Rusia. Intrând sub protecţia lui Petru cel Mare, i-a devenit consilier, primind din partea lui titlul de „prea luminat principe al Rusiei”, precum şi un domeniu în ţinutul Harkovului, unde a temeluit moșia Dimitrievka. Să fi fost acest moment începutul lungului șir de suferințe agonisite de bătrâna Moldovă din partea „binefăcătorilor” de la Est, care, după căderea Constantinopolului, 1453, și-au asumat rolul fostului Bizanț de protecție a popoarelor ortodoxe din regiune? Zbuciumatele evenimente ale secolului al XVIII-lea creionează o perioadă dramatică pentru teritoriile dintre Prut și Nistru, ajunse, din nefericire, sub stăpânire rusească în 1812.

Deși prin convenția de la Luțk rușii recunoșteau că frontiera principatului Moldovei era determinată, după drepturile sale din vechime, de către Nistru, Cameniţa, Bender, cu tot Bugeacul, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei şi Polonia (articolul al XI-lea), evenimentele politico-militare petrecute la scurt timp după 1711 au produs o amnezie generală liderilor imperialiști, încât la nici jumătate de veac cereau anexarea nu doar a unor regiuni din Moldova, ci a întregii țări. De exemplu,la 25 septembrie 1768, sultanul Mustafa al III-lea a declarat război Rusiei. În zilele de 17 şi 18 septembrie ale anului 1769, armata otomană suferă o grea înfrângere, Moldova fiind ocupată de către ruşi. Țarina Ecaterina a II-a cerea anexarea nu doar a Moldovei, ci și a Munteniei, sub același pretext de protecție a celor două state creștine de pericolul otoman. Marile puteri europene, îngrijorate de pretențiile hegemoniste și expansioniste ale Rusiei, s-au opus cu vehemență planurilor atotputernicei țarine, prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi. Articolul al XVI-lea, referindu-se la situația Țărilor Române, prevedea ca Imperiul Rus să înapoieze Sublimei Porţi toată Basarabia, cetatea Benderului, precum și cele două principate ale Munteniei şi Moldovei.

Pericolul recidivează, căci în anul 1787, în urma unui alt război dintre Imperiul Rus și Poarta Otomană, ruşii trec din nou Nistrul. După mai multe lupte dintre cele două puteri, rușii s-au dovedit biruitori, avându-i de partea lor și pe austrieci. În aceste condiții, turcii se văd obligați să accepte încheierea Tratatului de pace de la Iași, din 1792. Documentul prevedea, printre altele, obligativitatea ca Poarta Otomană să cedeze Rusiei ţinutul dintre Bug şi Nistru, cunoscut sub numele de Transnistria. De acum rușii, ajunși vecini pe Nistru cu moldovenii, vor urmări prilejul de a-și împlini „pohta” demult vădită. O nouă tentativă de anexare a teritoriului românesc s-a petrecut prin 1806, eșuată, de altfel, prin intervenția hegemonistă a austriecilor. Însă drama se petrecu la scurt timp, în anul 1812, când s-a desfășurat o nouă confruntare ruso-turcă, terminată cu înfrângerea Imperiului Otoman, căruia i se cerea cedarea Moldovei până la Siret. Doar planul lui Napoleon de a ataca Rusia îi obligă pe aceştia să accepte parafarea păcii cu Înalta Poartă, prin tratatul de la București din 28 mai 1812. Țarul Alexandru I „primește” doar teritoriul dintre Prut și Nistru, numit și Basarabia. Pământul românesc devenise o monedă de schimb sau un zar în mâinile marilor puteri ce îl înconjurau.

După 106 ani de înstrăinare și răstignire, la 27 martie 1918, prin voința poporului român dintre Prut și Nistru, Basarabia se reîntorcea Acasă!

Florin NAHORNIAC

Mitropolitul Banatului: „Aud astăzi tot mai mulți părinți care spun că cheltuiesc foarte mulți bani cu copiii lor pentru școală, și eu le-aș spune, contabilicește, cât a cheltuit tata cu mine: 5 lei”

Ȋntr-un interviu acordat jurnaliștilor de la sursadevest.ro, Mitropolitul Banatului povestește, cu lacrimi în ochi, despre copilăria sa plină de lipsuri și despre dragostea pentru cele sfinte. Despre cum a asistat la „lămurirea” țăranilor, în timpul colectivizării, dar și despre scânteia ce i-a sporit dragostea pentru carte.
ioan-selejan-banatÎnaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, s-a născut la 14 noiembrie 1951, în localitatea Pietrani, județul Bihor, fiind al patrulea copil al părinților săi, Ioan și Ilca. Școala primară a urmat-o în satul natal Pietrani.
„N-am avut o copilărie prea fericită pentru că am prins epoca în care, în țara noastră, tricolorul era în umbra steagului roșu”, spune ÎPS Ioan Selejan „M-am născut într-o casă în cadrul căreia câteva grinzi proveneau din biserica arsă de lemn, de la 1762. Din familia noastră erau, în urmă cu 300 de ani, dieci, deci știau să citească și să cânte la strană, și-au salvat câteva grinzi, le-au pus în tavanul casei. Pe ele se mai păstrau câteva fragmente de pictură, și de aceea eu am spus mereu că înainte de a-mi vedea pe mama și pe tata, mai întâi L-am văzut pe Dumnezeu și pe Maica Domnului în icoana din grinda din casă. Și celor care mă mai întreabă cum de am ales drumul acesta, al bisericii, le spun, într-un fel metaforic, că m-am născut într-o biserică.
Ȋncă de la început, în timpul școlii generale, tata era plecat de acasă, muncea deja în sistemul petrolier, mama, cu bunicul și cu mine eram acasă, și am prins momentul februarie – martie 1962, când asupra țăranilor se făcea o presiune extraordinară, pentru a se înscrie în colectiv. Și mi-aduc aminte cum în fiecare seară mama era chemată la un birou amenjat acolo, undeva, la căminul cultural din sat, unde erau chemați țăranii, pentru așa-zisa lămurire. Așa circula atunci vorba prin sat: «l-a chemat pe cutare la lămurire». Deci, lămurirea era deja o instituție, în vremea aceea. Și, întrucât se lăsa cu injurii, cu bruscări, cu bătăi, biata mama mă lua cu ea în fața acestei instanțe comuniste și când încercau să o bruscheze, să o lovească, eu plângeam. O îmbrățișam pe mama și plângeam. Și-atunci, ei se retrăgeau.”
„Copilăria mea n-a fost fericită… A venit apoi colectivul în ’62, în 15 martie, și tata m-a luat apoi cu el la oraș, la Târgu Mureș, în zona unde lucra. Deja lucra în gaze acum, și acolo am pășit și eu în lume. Eram un sat mic, în jur de 120 – 130 de familii și, după ce în viață am mai avut contact cu mai multe limbi străine, mi-am dat seama că eu, când am plecat din sat, nu cred că știam mai mult de 300 de cuvinte în limba română, mărturisind că satul nostru nu era o altă etnie, ca să zic așa, o altă limbă… Dar acesta era nivelul de la care am plecat eu, după patru clase primare din sat.
Cu un an înainte de terminarea colectivizării, tata reușise să cumpere o pereche de cai. Pentru că nu aveam decât o vacă, și pământ am avut puțin: 86 de arii, asta a fost averea cu care am intrat în colectiv. Și l-am auzit pe tatăl meu spunându-i bunicului: «învață pruncul să umble cu caii, că mai are un an de școală». Ei, a dat Dumnezeu că lucrurile s-au întâmplat într-o altă formă, și după aceea am mers la oraș, unde tatăl meu a investit în mine o sumă importantă de bani.
Aud astăzi tot mai mulți părinți care spun că cheltuiesc foarte mulți bani cu copiii lor, pentru școală și așa mai departe, și eu le-aș spune, contabilicește, cât a cheltuit tata cu mine: 5 lei. Eram în clasa a V-a, a văzut că făceam Geografia politică și economică a Europei și a văzut din carte câteva hărți, ș-atunci m-a dus la o librărie și a văzut acolo o hartă a Europei, format mai mare, care a costat 5 lei. A cumpărat-o, mi-a dat-o și-am mers cu ea acasă, am pus-o pe un perete deasupra patului, și de-acolo tata mereu mă întreba: cu cine se învecinează noastră. Și nu prea era de acord tata, îmi spunea «vezi că n-ai spus toți vecinii țării noastre», bineînțeles, cum învățase el, înainte de război, alții erau vecinii noștri…
Și de la dragostea aceasta de hartă, de Geografie, am luat primul 10 la Geografie, și de aici apoi au început să sporească și celelalte note, celelalte deschideri spre celelalte materii. Aceasta a fost scânteia.”
Florin NAHORNIAC

Armata vrea să preia în subordine industria de apărare de la Ministerul Economiei

Ministerul Apărării Naţionale ar urma să preia în subordine unităţile din industria de apărare, a anunţat, joi, ministrul Apărării, Mihai Fifor.

719015-ZXg99hJpBzccpGMk1CjUvHhYbeaQGOfJMihai Fifor, ministrul Apărării, care anterior a fost ministru al Economiei, a declarat că există un proiect de lege, depus la Senat, care ar muta industria de apărare din subordinea Ministerului Economiei în aceea a MApN.

„Există o iniţiativă parlamentară pentru preluarea de către Ministerul Apărării Naţionale a industriei de apărare din subordinea Ministerului Economiei. Este o iniţiativă legislativă depusă la Senat. Ca fost ministru al Economiei, pot să vă spun că este interes extrem de mare pentru ca foarte mult din 2 la sută alocat pentru Apărare să se întoarcă în industria naţională de apărare”, a declarat, la Cluj, ministrul Fifor.

Ministrul a mai precizat că România vrea să devină un hub regional în industria de apărare, astfel încât să obţină comenzi şi din partea altor state din această regiune – de exemplu din partea Croaţiei.

„România doreşte să investească în industria de apărare astfel încât să refuncţionalizăm foarte multe dintre capacităţile industriei de apărare, pentru că intenţia este ca România să devină un hub regional pentru industria de apărare”, a explicat Mihai Fifor.

Silvia ANDREI

Doi sfinți români ca simbol al Marii Uniri în plenul Academiei Române

În cadrul sesiunii de comunicări dedicate împlinirii a o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Sfinții Ier. Iosif cel Milostiv și Gheorghe Pelerinul ca simbol al Marii Uniri.

„A fost proclamată canonizarea a doi sfinți români: un basarabean și un ardelean, simbolul celor două provincii care în 1918 s-au unit cu patria mamă, cu Regatul României”, a spus Patriarhul Daniel luni în plenul Academiei Române.

Părintele Patriarh a făcut o prezentare a evenimentului major desfășurat la finalul săptămânii trecute în Iași și a amintit că proclamarea solemnă a avut loc în prezența a paisprezece arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române, între care și ierarhii de la Chișinău, IPS Petru și PS Antonie de Orhei.

Sesiunea omagială dedicată Centenarului Unirii României cu Basarabia România și Republica Moldova Ieri, Azi și Mâine” s-a desfășurat de la ora 10:00 în Aula Academiei Române.

Patriarhul României a evocat activitatea și personalitatea complexă a Mitropolitului basarabean Iosif Naniescu, canonizat la 200 ani de la naștere. Sfântul a fost Mitropolit la Iași timp de 27 ani, în perioada 1875-1902.

Între activitățile numeroase întreprinse în timpul păstoririi de Mitropolitul Iosif, Patriarhul a subliniat rectitorirea Catedralei Mitropolitane din Iași.

Preafericirea Sa a vorbit în continuare și despre credinciosul mirean canonizat, Moșul Gheorghe Lazăr din Transilvania care a trăit în Moldova, la Piatra Neamț. În acest context, Părintele Patriarh a evidențiat faptul că „în Biserică treapta cea mai înaltă de demnitate nu este una administrativă, ierarhică, ci sfințenia”.

„Sfințenia este cea mai înaltă treaptă a demnității omului creat după chipul lui Dumnezeu și chemat să ajungă la asemănarea cu El”, a subliniat Părintele Patriarh.

La final, Patriarhul României a prezentat două lucrări dedicate Unirii Basarabiei cu România, apărute recent la editurile Patriarhiei Române:

  • Albumul Căpitanului Gheorghe Andronache, numit „Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii”, publicat în 1933 și niciodată republicat. Patriarhia Română a reprodus acest album, în facsimil, în câteva zeci de exemplare.
  • Reeditarea lucrării „Activitatea preoților de armată în campania din 1916-1918” a părintelui Constantin Nazarie. Volumul prezintă peste 250 preoți români ortodocși: mulți dintre ei au murit pe front, alții au fost răniți sau încarcerați în Districtul Sopron din Ungaria.

„Dorim să fim uniți în cuget și în simțiri să cultivăm unionismul din inimi, așa cum s-a spus, dar trebuie lucrat și pentru cel care progresează prin fapte, pentru că, așa cum învață Sfinții Părinți, în viață uneori trebuie să taci tu ca să vorbească faptele tale”, a încheiat Părintele Patriarh.

Vorbitorii care au susţinut prelegeri în cadrul evenimentului au fost:

  • Acad. Victor Voicu, Secretarul general al Academiei Române;
  • Acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române;
  • Acad. Dan Berindei, Președintele Secției de Istorie a Academiei Române;
  • Valeriu Matei, Membru de Onoare al Academiei Române (Republica Moldova);
  • Maia Sandu, fost Ministru al Educației (Republica Moldova);
  • Profesor Dan Dungaciu.

La eveniment au fost prezenți membri ai Academiei Române, parlamentari, miniștri, oameni de cultură.

Florin NAHORNIAC

Rusia a testat cu succes o nouă rachetă balistică intercontinentală ce poate ajunge în SUA

Rusia a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat, care poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, a anunţat vineri Ministerul Apărării de la Moscova, relatează site-ul agenţiei Sputnik.

„Acest nou test efectuat la cosmodromul Pleseţk a confirmat caracteristicile rachetei în timpul fazelor de prelansare şi de zbor iniţial”, se arată într-un comunicat al Ministerului.

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Iuri Borisov, a declarat recent că industria naţională de apărare este pregătită să producă un număr mare de rachete balistice intercontinentale Sarmat, pentru a înlocui rachetele învechite Satan. El a menţionat că noua generaţie de rachete poate să lovească portavioane, distrugătoare şi crucişătoare.

Racheta RS-28 Sarmat are greutatea de 100 de tone şi poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei.

Serghei Karakaiev, comandantul Forţelor Strategice Ruse, a anunţat că Rusia va efectua în 2018 de două ori mai multe teste cu rachete balistice decât în 2017.

La 1 martie, în discursul despre Starea Naţiunii din Duma de Stat, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia deţine arme hipersonice care asigură o invulnerabilitate la sistemele de apărare antirachetă şi o rază de acţiune mai mare decât în cazul altor rachete balistice.

Florin NAHORNIAC

Romatom: Nu este nicio similitudine între Cernobîl și oprirea Unităților 1 şi 2 Cernavodă

Orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi cauzele accidentului de la Cernobâl este imposibil de susţinut prin argumente tehnice şi de operare.

Forumul Atomic Român – Romatom recomandă prudenţă şi o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spaţiul public.

‘Nuclearelectrica acţionează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară şi sunt convins că aceste opriri, deşi fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura că astfel de evenimente să nu se mai repete. În industria nucleară se învaţă continuu din experienţă, iar odată investigate cauzele se iau toate măsurile pentru evitarea reapariţiei acestora. Trebuie înţeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securităţii nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind sunt pur şi simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului’, a declarat Teodor Chirică, preşedinte onorific al Romatom.

Romatom face o serie de precizări referitoare la opririle neplanificate ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi reducerea de putere a Unităţii 2 din perioada 25 – 29 martie 2018. Astfel, potrivit sursei citate, opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: deconectări automate ale reactorului ca urmare a intervenţiei sistemelor de oprire rapidă; opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depăşesc condiţiile standard şi opriri controlate, preventive, datorate necesităţii efectuării unor lucrări de remediere sau de mentenanţă corectivă.

„Deciziile de oprire controlată se iau în conformitate cu normele şi procedurile de securitate nucleară aplicabile în astfel de situaţii. Reducerea de putere poate apărea tot din necesitatea efectuării unor lucrări de remediere, însă reactorul rămâne în permanenţă conectat la reţea cu totalitatea funcţiilor de securitate nucleară asigurate. Ca şi practică la nivel internaţional în industrie, se estimează anual un număr de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate în vederea echilibrării producţiei şi onorarii contractelor de livrare a energiei electrice, fiind specifice oricărui tip de reactor şi, la nivel internaţional, sunt anunţate în aceeaşi manieră în care procedează Nuclearelectrica”, precizează Romatom.

Deşi au fost două opriri neplanificate şi o reducere de putere într-o perioadă foarte scurtă de timp, ceea ce generează o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securităţii nucleare, riscului pentru personal, populaţie şi mediul înconjurător, aceste evenimente nu au un impact negativ.

„Romatom este convinsă că Nuclearelectrica, prin experţii săi, implementează toate măsurile necesare reducerii frecvenţei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producători de energie nucleară la nivel global”, se subliniază în comunicat.

În plus, atrage atenţia Romatom, opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internaţională a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scăzut) se referă exclusiv la deviaţii, opririle de la CNE Cernavodă nefăcând parte din aceste categorii.

„În mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavodă au fost asociate în mod eronat condiţiilor premergătoare care au condus la accidentul de la Cernobîl. Această asociere este imposibilă din punct de vedere tehnic din următoarele considerente: diferenţele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizată la Cernavodă) şi RBMK (cum a fost cel de la Cernobîl) sunt fundamentale. Apărarea în adâncime specifică reactoarelor CANDU înseamnă de fapt o abordare fundamentală a securităţii nucleare din perspectiva proiectului, construcţiei, operării. În cazul reactoarelor CANDU, există 4 sisteme speciale de securitate: două sisteme independente, redundante şi diferite constructiv de oprire rapidă, sistemul de răcire la avarie a zonei active a reactorului şi sistemul anvelopei. (…) Cauza de bază a accidentului de la Cernobîl a fost o deficienţă de proiectare a sistemului de oprire care, în condiţiile efectuării unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernvodă, a introdus o creştere necontrolată a reactivităţii urmată de topirea zonei active şi iniţierea accidentului atât de mediatizat”, explică Romatom.

De asemenea, în cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire şi sistemul de control nu erau independente, existând aşadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate să fie ignorate şi operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, cele două sisteme sunt independente, acţionând în mod automat la ieşirea din parametrii normali de operare.

O altă deosebire constă în faptul că reactorul de la Cernobâl nu avea anvelopă de protecţie, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare şi reţinere a produşilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face faţă unui accident sever, iar moderatorul utilizat este apă grea, adaugă Romatom.

Silvia ANDREI

Pelerinaj ortodox de Florii la Bucureşti

Sâmbătă, 31 martie 2018, în ajunul praznicului împărătesc al Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile), Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor vor organiza în Bucureşti pelerinajul de Floriila care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşii mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov.

Acest eveniment religios-misionar este organizat cu sprijinul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

Pelerinajul va începe la Mănăstirea Radu Vodă (orele 16:15) şi se va desfăşura pe următorul traseu: bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă (cu oprire la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon Nou), strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina (cu oprire la biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul), strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei şi se va încheia la Catedrala Patriarhală (în jurul orelor 17:45), unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Momentele principale ale pelerinajului:

  • Orele 16:00 – la Mănăstirea Radu Vodă, sfințirea ramurilor de finic de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Ramurile sfinţite vor fi apoi dăruite credincioșilor prezenți;
  • Orele 16:15 – plecare în procesiune de la Mănăstirea Radu Vodă spre Patriarhie;
  • Orele 16:45 – la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon Nou, procesiunea va fi întâmpinată de preoţii şi credincioşii acestei biserici;
  • Orele 17:15 – la biserica Sfânta Ecaterina, procesiunea va fi întâmpinată de preoţii profesori şi studenţii de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhuldin Bucureşti;
  • Orele 17:45 – Sosire la Catedrala Patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va sfinţi icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim”, va rosti rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor şi va adresa un cuvânt de învăţătură.

Florin CREȘTINUL

Ambasadorul Rusiei: Atmosfera la Washington este toxică, mă întreb dacă a reizbucnit războiul rece

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, susţine că atmosfera la Washington este „toxică”, informează, vineri, presa americană citată de Mediafax.

Ambasadorul Anatoli Antonov susţine că o asemenea situaţie, caracterizată de o mare lipsă de încredere în relaţiile bilaterale SUA – Rusia, este specifică „Războiului Rece”.

whitehouse_0Într-un interviu acordat postului NBC News, Anatoli Antonov a reiterat că Rusia nu s-a implicat în scrutinul prezidenţial din Statele Unite, oferind asigurări că este „imposibil de imaginat” o responsabilitate a Kremlinului pentru presupusele ingerinţe electorale. Chiar dacă procurorul special american Robert Mueller a inculpat 13 cetăţeni ruşi pentru presupuse interferenţe în campania electorală, ambasadorul Rusiei susţine că nu există dovezi privind responsabilitatea Moscovei.

„Atmosfera de la Washington mi se pare otrăvită, este o atmosferă toxică. Depinde de noi să stabilim dacă ne aflăm ori nu în Război Rece. Dar … nu îmi amintesc ca relaţiile bilaterale să mai fi fost într-o situaţie atât de rea”, a declarat Anatoli Antonov.

În momentul de faţă, „există o mare lipstă de încredere în relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia. Acum, Rusia este responsabilă de toate, chiar şi de vremea rea. Cred că este foarte important să încetăm să ne mai acuzăm unii pe alţii. Este momentul să iniţiem o conversaţie reală despre probleme reale”, a subliniat ambasadorul Rusiei, reiterând că Moscova nu este implicată în niciun fel în atacul chimic care i-a vizat pe fostul agent secret rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia în orăşelul britanic Salisbury.

Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană atribuie Rusiei acest atac. Zeci de ţări au expulzat aproximativ 150 de diplomaţi ruşi în contextul acestei crize, Statele Unite expulzând 60. În replică, Administraţia Vladimir Putin a expulzat acelaşi număr de diplomaţi din ţările respective.

În plus, Rusia a cerut Marii Britanii să ofere dovezi că atacul chimic din orăşelul Salisbury nu a fost comis de serviciile secrete britanice, avertizând că, în caz contrar, va considera că este o agresiune la adresa unor cetăţeni ruşi.

„O analiză a tuturor circumstanţelor ne conduce să ne gândim la posibila implicare a serviciilor secrete britanice” în atacul neurotoxic din Salisbury, a comunicat Ministerul rus de Externe.

„Dacă părţii ruse nu îi vor fi prezentate dovezi împotriva acestei ipoteze, vom considera că avem de-a face cu o tentativă de ucidere a cetăţenilor noştri ca rezultat al unei provocări politice majore”, precizează Ministerul de Externe de la Moscova. Moscova este „extrem de preocupată” în legătură cu starea de sănătate a Iuliei Skripal şi privind refuzul Londrei de a furniza acces consular, a subliniat Ministerul rus de Externe.

Silvia ANDREI

Piaţa farmaceutică din România: Afaceri record vor fi înregistrate în 2018

Piaţa farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile şi tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din massmedia şi de situaţia de criză din sistemul sanitar, transmite Agerpres.

719204-A86nQJ6O5qO8A9AjebL8RHRTqUzkEsGXÎn tentativa de a-şi găsi singuri soluţii pentru problemele de sănătate, românii apelează tot mai frecvent la farmacii, iar această tendinţă se vede în datele financiare. Potrivit unei analize realizate de Keysfin, care a luat în calcul datele financiare ale companiilor producătoare şi distribuitoare de medicamente, afacerile acestora au evoluat susţinut în ultimii ani, de la 37,92 miliarde de lei în 2012, la 47,87 miliarde lei în 2017, estimările pentru 2018 mergând spre 50 de miliarde de lei.

Creşterea preţurilor la medicamente, pe fondul valului de inflaţie din acest an, va influenţa în sens ascendent cifra de afaceri din acest sector, estimările noastre indicând aproximativ 49,77 miliarde lei. Nu este exclus ca această cifră să fie depăşită, evoluţia vremii cu efectele sale urmând să influenţeze în mod substanţial această estimare, spun analiştii.

Creşterea afacerilor a fost însoţită şi de o evoluţie semnificativă a profitabilităţii. Dacă în 2012, firmele din industria farma raportau un profit total de 1,65 miliarde de lei, în 2017 s-a ajuns la 2,38 miliarde lei, iar în 2018, experţii estimează un nivel cu 54% mai mare faţă de anul de referinţă 2012, de 2,53 miliarde lei.

„Creşterea cifrei de afaceri din industria farma, care a ajuns la 26% în intervalul 2012-2017, vine în principal pe fondul extinderii susţinute a lanţurilor de farmacii şi a campaniilor de promovare agresive. Urmând modelul implementat cu succes în alte ţări, piaţa farma a devenit principalul consumator de bugete de promovare, iar efectele s-au văzut rapid, în creşterea afacerilor şi a numărului de clienţi”, au spus experţii de la KeysFin.

Potrivit datelor statistice, în România erau înregistraţi oficial, în 2016, 158 de producători de medicamente şi preparate farmaceutice şi peste 6700 de comercianţi cu ridicată şi amănuntul.

Potrivit analizei, marii jucători din piaţă şi-au consolidat în ultimii ani afacerile, astfel că topul principalilor jucători nu a suferit modificări semnificative. Sectorul producţiei este condus de Terapia, cu afaceri de 567,98 milioane de lei (2016), companie urmată de firma ieşeană Antibiotice (334,99 milioane lei) şi Sandoz, cu 320,38 milioane lei. Clasamentul producătorilor este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Labormed Pharma, Gedeon Richter România, Fiterman Pharma, Infomed Fluids şi Biotehnos SA.

În segmenul comerţului cu amănuntul, topul investitorilor este condus de Sensiblu SRL, cu afaceri de 1,67 miliarde lei, companie urmată de DONA, cu 902,69 milioane lei în 2016 şi Help Net Farma cu 549,90 milioane de lei. Topul comercianţilor, după cifra de afaceri, este completat de Catena Hygeia şi Ropharma.

În ceea ce priveşte comerţul en gros, lider este Mediplus Exim cu o cifră de afaceri de 4 miliarde lei, urmat de Farmexpert DCI (2,9 miliarde lei).

Statistica KeysFin arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme din sectorul farma activează în Bucureşti (1.237), urmat de Cluj (322), Argeş (285), Bihor (279), Iaşi (279) şi Dolj (278 firme).

În total, în România erau înregistrate, în 2016, 6.905 companii în producţia şi distribuţia de medicamente, cu peste 65.000 de angajaţi.

Experţii estimează că în acest an companiile din comerţul farmaceutic îşi vor tempera extinderea teritorială, acoperirea geografică la nivel regional şi local atingând un nivel considerat optim.

„În prezent asistăm la o consolidare a pieţei. Din 2012 şi până în prezent, jucătorii din farma au investit masiv în principal în extinderea reţelelor de distribuţie, iar analizele noastre arată că am atins un moment de apogeu. 2018 se anunţă a fi anul consolidărilor. Vom asista, cel mai probabil, la fuziuni şi achiziţii şi mai puţin la deschideri de unităţi noi”, apreciază analiştii.

Trendul crescător se regăseşte şi la nivel global, piaţa globală a produselor farmaceutice fiind estimată să crească cu aproximativ 5% în acest an şi să depăşească 800 de miliarde de dolari.

În Europa, Germania este liderul incontestabil în privinţa producţiei de medicamente. În clasament urmează companiile din Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Suedia, Danemarca.

Potrivit experţilor, viitorul pieţei farmaceutice este strâns legat de dezvoltarea companiilor de biotehnologie, care dezvoltă noi tratamente, în special pe segmentul imuno-oncologic.

Silvia ANDREI

A fi sau a nu fi Frunză

„Hamlet” este o provocare pentru toţi regizorii, din toată istoria teatrului.  Maestrul Victor Ioan Frunză nu se putea eschiva de la această tentaţie şi a pus în scenă piesa shakespeariană la Teatrul Metropolis. Pentru regizor şi trupa sa, reuniţi într-un corpus artistic fidelizat reciproc, în zeci de spectacole memorabile, montarea lui „Hamlet” nu era o chestiune de capriciu, ci devenise una de responsabilitate. Dar provocările nu erau deloc simple.

Mai întâi, piesa ca atare este înconjurată de o aură sacrosantă, pentru care orice atingere nepotrivită putea avea efectul unei blasfemii. (Se întâmplă şi la case mai mari: „Am avut o adevărată cădere cu piesa «Macbeth». A fost vina mea, pentru că am geometrizat decorul şi prin regie am eliminat aburul şi fumuriul spectacolului. Am greşit. Spectatorii au huiduit”, spunea peste ani marele regizor Liviu Ciulei, despre un eşec celebru în epocă).

Apoi, bibliografia regizorală impresionantă a montărilor acestei capodopere, care au creat tot atâţia Hamlet câte puneri de scenă s-au putut imagina, creează dificultăţi reale în găsi o nişă de originalitate în construirea rolului central.

În plus, maestrul Frunză trebuia să realizeze o punte de comunicare între două lumi: pe de o parte, cea a publicului actual, dinamic, „tehnologizat”, grăbit şi predispus mai degrabă spre tabieturi moderniste decât spre reflecţii existenţiale; pe de altă parte, era lumea de valori, personaje şi întâmplări reunite  într-o tragedie grea şi apăsătoare, cu o puternică încărcătură moralizatoare, ce trebuia redată spectatorilor în aliniamentele sale esenţiale.

În sfârşit, mai era şi o provocare care ţinea  de identitatea artistică a „spectacolelor Frunză”. Se putea înscrie „Hamlet” într-o astfel de pecete stilistică, construită cu migală de filigran, în atâţia ani de carieră regizorală? Altfel spus, întrebarea de neocolit care se punea în legătură cu acest spectacol era despre a fi sau a nu fi „marca Frunză”.

Spectacolul trece cu bine toate aceste probe. Plasarea acţiunii în anii 1960 rezolvă dintr-o abilă mişcare problema adresabilităţii către un public căruia îi este mai comod să rămână contemporan cu propriul timp decât să se transpună în cel al personajelor. Prezenţa pe fundal a unui televizor tip Cosmos, pe care rulau  scene de la înmormântarea regelui unei ţări, alternând cu ştirile zilei ori cu secvenţe de desene animate, sugerează că suntem părtaşi la o tragedie  petrecută aievea, în direct şi la oră de vârf. Accentele de modernitate sunt dozate cu multă atenţie, atât cât să facă recognoscibile la timpul prezent  trăsăturile caracteriale ale unor personaje  medievale. Coperta de deschidere şi de închidere a spectacolului – un discurs avertisment al lui Horatio – întăreşte mesajul de actualitate al piesei.

Eram prizonierii unui anume Hamlet, cel care a traversat decenii de punere în scenă ca fiind  „prinţul trist al Danemarcei”. Frunză schimbă registrul şi face din Hamlet un luptător. Nu lamentări, ci hotărâre, nu lacrimi, ci spirit energic, nu tristeţe, ci bătălie cruntă pentru adevăr. Declicul în atitudinea prinţului îl produce întâlnirea cu fantoma tatălui său, care-i mărturiseşte că a murit nu muşcat de şarpe, ci  otrăvit în somn de propriul frate, Claudius, cel care avea să-i preia tronul, nevasta şi puterea. Celebra întrebare care-l mistuie pe Hamlet – şi care, peste secole,  a ajuns la metafizică – are, de fapt, cel mai fizic sens cu putinţă – şi anume  dacă unchiul Claudius este sau nu este ucigaşul tatălui său. Pentru că tânărul prinţ are, totuşi, o îndoială: dar dacă fantoma care i s-a arătat într-o noapte este o întruchipare a diavolului, care-l împinge spre răzbunări păcătoase?

Toată piesa este subordonată căutării răspunsului la această interogaţie răscolitoare. Spre a-l obţine, Hamlet îmbracă haina nebuniei, care-i dădea mai multă libertate de mişcare şi îl făcea mai de neluat în serios de noua sa familie incestuoasă, în care fratele tatălui devenise soţul mamei. Ipostazele personajului, care-şi urmează planul raţional sub camuflajul unei minţi rătăcite, îl obligă pe Adrian Huţuleac să deseneze cu atenţie graniţa dintre cele două feluri de a se manifesta. Misiune deosebit de grea, în condiţiile unui dinamism al situaţiilor pline de neprevăzut. Dedublarea îi permite tânărului prinţ să afle adevărul.  El adaptează  repertoriul unei trupe nomade de tragedieni, pe care-i pune să joace în faţa lui Claudius şi a curtenilor săi o scenă aidoma celei în care ar fi fost ucis tatăl său. Reprezentaţia a fost acceptată de rege ca un hatâr făcut nebuniei lui Hamlet, pentru ca, în final,  soluţia „reconstituirii” să se dovedească a fi cheia lucidă a întregii tragedii. Claudius nu suportă să-şi revadă cu propriii ochi crima pe care a comis-o, explodează şi Hamlet obţine astfel răspunsul: to be!

În „Hamlet” se regăsesc liniile de esenţă care dau originalitatea oricărui spectacol powered by Frunză: actualitatea viziunii regizorale, accent pe claritatea mesajelor, transformarea fiecărui personaj într-un arhetip prin potenţarea dirijată a  calităţilor actorilor, găsirea unor particule de minereu artistic acolo unde părea a fi doar un maldăr de steril. Sub acest ultim aspect,  rămâne antologică, de pildă, scena groparilor, în care Adrian Nicolae – în tandem cu „ajutorul” său, Nicolae Parpală – luminează un întreg univers uman doar prin gestică şi câteva replici, rostite în stilul său inimitabil. Prestaţia groparilor dă viaţă şi energie unei scene – înmormântarea Opheliei – care, în 9 din 10 alte versiuni scenice, ne făcea probabil să umblăm după batiste. În acelaşi sens al exploatării la detaliu a fiecărui rol,  memorabile sunt şi prestaţiile lui Carol Ionescu şi Voicu Aaniţei, care fac din două personaje secundare  – Rosencrantz şi Guildenstern – emblema unei tipologii nebănuite.

Decorul şi costumele concepute, ca în toate spectacolele Frunză, de Adriana Grand, completează sensurile estetice ale întregii viziuni regizorale, haina întărind profilul personajelor, într-o scenografie bogată în semnificaţii de sine stătătoare. Punerea în scenă este rodul maturizării artistice a unei echipe care s-a cristalizat în ani de muncă în comun, toţi fiind umăr lângă umăr şi minte lângă minte în finisarea fiecărei montări. În mod concret, de data aceasta, pe lângă rolurile în piesă, Adrian Nicolae a realizat dramaturgia spectacolului, Andrei Huţuleac – conceptul şi montajul video, George Costin – regia scenelor de luptă dintre Hamlet şi Laertes.

Muzica live, nelipsită în spectacolele Frunză,  este aleasă de Tibor Cari ca un contrapunct al momentelor de tensiune ale piesei, susţinut de vocile remarcabile ale Monicăi Odagiu şi Andrei Stănculescu.

Generaţia – promoţia, clasa – de actori cu care maestrul Victor Ioan Frunză lucrează de ani de zile a ajuns la un excepţional nivel de expresivitate. Este o reală încântare să vezi cum aceeaşi trupă trece, de pildă,  de la Titanic vals la Hamlet – spectacole vecine de stagiune – cu o uşurinţă care este posibilă numai datorită  talentului, inteligenţei artistice şi nivelului intelectual al actorilor (unii având, „în particular”, preocupări literare şi publicistice remarcabile). În „Hamlet”, George Costin nu putea fi decât un Claudius dominator şi viclean, Mirela Zeţa e făcută, parcă, pentru rolul Gertrudei, Nicoleta Hâncu excelează în scena de nebunie a Opheliei, Sorin Miron, în fruntea tragedienilor oraşului, lasă, după scena reconstituirii, o dâră adâncă şi persistentă în aerul spectacolului. Alin Florea (Polonius) şi Alexandru Pavel (fantoma defunctului rege) dau relief personajelor în cheia unor prestaţii limpezi.

Toţi membrii echipei Frunză merită felicitaţi că şi-au  asumat acest proiect de vârf al oricărui teatru,  reuşind să atingă o nouă culme a carierei lor. Succesul le este explicabil prin aceea că au făcut corp comun cu toate provocările unui asemenea spectacol, aşa cum alpinistul face cu muntele în timpul escaladării. Pentru că numai astfel îl poate învinge.

Silvia ANDREI

Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Comunicat de presă

Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis

  Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 27 martie a.c., decretul privind acordarea gradului de general de flotilă aeriană – cu o stea, post-mortem, domnului comandor Cojocaru Aurelian, din Ministerul Apărării Naționale.

Departamentul Comunicare Publică

Kovesi vorbește în premieră despre Carmen Iohannis. Ce spune despre soția președintelui

kovesiProcurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a negat că soția șefului statului ar fi anchetată de către DNA. Aceasta a declarat, într-un interviu acordat ziare.com că soția șefului statului și nicio altă persoană din familia acestuia nu sunt anchetate de către DNA.

De asemenea, Laura Codruța Kovesi a spus că nu a discutat cu Klaus Iohannis de la începutul scandalului din DNA.

Amintim că în spațiul public se vehicula informația potrivit căreia Klaus Iohannis ar fi șantajat de șefa DNA cu un dosar penal care ar viza-o pe soția acestuia, Carmen Iohannis.

 Georgeta AMBERT

Alianța Noastră România, la centenarul Unirii Basarabiei cu România: Este necesară o revenire cât mai grabnică la spiritul de unitate național

Partidul Alianța Noastră România (ANR) a emis un comunicat cu privire la celebrarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

             Trăiască Basarabia română!

Astfel, ANR vorbește despre importanța Unirii Basarabiei cu România, eveniment pe care îl consideră un „act istoric legitim, cu o profundă semnificație și cu un rol major în constituirea statului național unitar român.” 

centenarul-marii-uniri-anr-este-necesara-in-acest-context-o-revenire-cat-mai-grabnica-la-spiritul-de-unitate-na-ionala-854791-1Alianța Noastră România este alături de toți românii care sărbătoresc Unirea Basarabiei cu Patria Mamă și care mărturisesc jertfa soldaților ce au murit în Războiul de Întregire. În același timp, ANR evidențiază rolul important pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în slujirea idealului național și spune că românii trebuie să ia ca exemplu spiritul de solidaritate care i-a însuflețit pe conducătorii românilor, în frunte cu Regele Ferdinand și Regina Maria.

De asemenea, Alianța Noastră atrage atenția asupra pericolelor care pândesc astăzi moștenirea lăsată nouă de marii înaintași de la 1918 și  subliniază importanța unei reveniri cât mai grabnice la spiritul de unitate națională.

Iată textul integral al comunicatului ANR:

Unirea Basarabiei cu România a fost un act istoric legitim, cu o profundă semnificație și cu un rol major în constituirea statului național unitar român. Astfel, Basarabia este prima provincie română care, în anul 1918,  s-a unit „pentru totdeauna cu mama sa România”.

Hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău din 27 Martie 1918 și deciziile similare ulterioare de la Cernăuți (15 Noiembrie 1918) și de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918) au asigurat baza politico-reprezentativă și juridică a României Întregite, în deplină concordanță cu principiul wilsonian al dreptului de autodeterminare al popoarelor.

Alianța Noastră este alături de toți românii din Țară și de pretutindeni care sărbătoresc Unirea Basarabiei cu Patria Mamă și care, cu respect, pietate și recunoștință, pomenesc și mărturisesc jertfa soldaților români de pe toate fronturile de luptă ale Războiului de Întregire din perioada 1916-1919. Trebuie avut mereu ca exemplu spiritul de solidaritate care i-a însuflețit pe conducătorii românilor, în frunte cu Regele Ferdinand și Regina Maria, în acea perioadă de restriște dar și de entuziasm național. Idealul României Mari a fost asumat responsabil de către clasa politică a acelor ani, un rol determinant fiind cel al Bisericii Ortodoxe Române, care a conlucrat cu factorii politico-militari, alături de Biserica Greco-Catolică din Ardeal, întru slujirea idealului național.

Alianța Noastră atrage atenția, cu îngrijorare, la pericolele care pândesc astăzi moștenirea lăsată nouă de marii înaintași de la 1918. Este necesară, în acest context, o revenire cât mai grabnică la spiritul de unitate națională, denunțând hotărât acțiunile nechibzuite ale unor factori politici sau propagandistici care întrețin o atmosferă de învrăjbire din ce în ce mai pregnantă în societatea românească și care se opun flagrant spiritului fratern ce ar trebui renăscut cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri.

În ce ne privește, vom acționa în continuare pentru susținerea valorilor afirmate în actul nostru fondator, Proclamația din 27 Martie 2016, militând constant pentru reîntregirea țării, unitatea tuturor forțelor naționale și apărarea drepturilor civile, social-politice, economice, patrimoniale și culturale ale  românilor de pretutindeni.

                  Trăiască Basarabia română!

Florin NAHORNIAC

Ce a făcut Kim Jong Un în China

Postul oficial de radio din Coreea de Nord a confirmat miercuri că liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a efectuat o vizită la Beijing, la invitaţia preşedintelui chinez Xi Jinping, informează Yonhap. Şi Xinhua a relatat pe larg despre dialogul între cei doi şefi de stat.

  Cu această ocazie, Kim a confirmat pentru prima oară personal intenţia sa de a se întâlni cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

kim-jong-un-featured-471x320Kim Jong Un s-a aflat în China, într-o vizită neoficială, de duminică până miercuri, împreună cu soţia sa, Ri Sol Ju, şi cu Choe Ryong Hae, oficial de rang înalt din Partidul Muncitorilor din Coreea de Nord, precizează Yonhap. A fost prima deplasare peste hotare a liderului nord-coreean de la preluarea puterii în 2011. Evenimentul a avut loc în contextul pregătirilor pentru întâlniri ale lui Kim cu preşedinţii Coreei de Sud şi Statelor Unite, Moon Jae-in şi Donald Trump, în aprilie, respectiv în mai.

La Beijing, Kim a susţinut că Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) este hotărâtă să transforme legăturile inter-coreene într-o relaţie de reconciliere şi cooperare, informează agenţia chineză de presă Xinhua. “Problema denuclearizării peninsulei coreene poate fi rezolvată dacă Coreea de Sud şi Statele Unite răspund eforturilor noastre cu bunăvoinţă, creează o atmosferă de pace şi stabilitate, luând în acelaşi timp măsuri progresiste şi sincronizate pentru realizarea păcii”, citează agenţia din declaraţiile liderului nord-coreean. RPDC este dispusă să dialogheze cu SUA şi să participe la un summit bilateral, a declarat el.

Xinhua relatează că dialogul între preşedintele Xi şi liderul nord-coreean a avut loc la Marea Sală a Poporului din Beijing. Xi şi soţia sa au oferit şi un banchet în onoarea oaspeţilor din Coreea de Nord.

Agenţia de ştiri chineză menţionează şi întâlniri ale lui Kim – ale cărui funcţii oficiale sunt de preşedinte al Partidului Muncitorilor şi al Comisiei pentru Afaceri de Stat din ţara sa – cu premierul Chinei, Li Keqiang, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), cu Wang Huning, membru al aceluiaşi comitet şi al secretariatului PCC, şi cu vicepreşedintele Wang Qishan.

Preşedintele Xi Jinping a arătat că vizita lui Kim Jong Un este expresia înaltei importanţe acordate relaţiilor dintre cele două ţări şi dintre partidele respective, cultivate cu grijă de generaţiile anterioare de lideri de la Beijing şi Phenian, mai arată Xinhua, care detaliază felicitările şi expresiile de susţinere reciproce.  În privinţa peninsulei coreene, Xi a afirmat că China aderă în continuare la obiectivul denuclearizării, păcii şi stabilităţii şi la ideea rezolvării problemelor prin dialog şi consultări. Ştiri neconfirmate oficial despre vizita lui Kim Jong Un la Beijing au circulat în presa occidentală şi la Seul de duminică până marţi.

Silvia ANDREI

Ce le mai promite Putin rușilor

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că va răsplăti încrederea acordată de alegători prin măsuri pentru crearea unor noi locuri de muncă, sporirea veniturilor, îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi construirea unei noi 61947494infrastructuri, relatează Cotidianul.md, citând Reuters.

După confirmarea oficială a victoriei sale, cu 76,69% din voturi, în alegerile prezidenţiale din 18 martie, şeful statului rus a afirmat, vineri, că ţara sa trebuie să se concentreze pe depăşirea dificultăţilor economice.

”Voi, cetăţenii Rusiei, aveţi dreptate când vorbiţi despre scăderea veniturilor, despre lacunele din sistemul de sănătate, despre utilităţi şi alte domenii”, a afirmat Putin într-un discurs televizat care a durat aproape 5 minute.

Mai bine din jumătate din discurs a fost centrat pe „susținerea fără precedent” pe care a primit-o din partea cetățenilor.

Ales prima dată preşedinte în anul 2000, Putin şi-a cultivat o reputaţie de garant al stabilităţii.

Silvia ANDREI