Arhive lunare: aprilie 2018

1 MAI Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România

În ultimii ani, 1 Mai a devenit sinonim cu distracțiile de la malul mării, mersul la munte sau ieșirea cu prietenii la un grătar. Puțini dinre noi mai cunosc originea și semnificația acestei zile pentru care s-a murit în urmă cu 129 de ani. La originea acestei zile  a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, fiind de atunci comemorată prin manifestatii muncitorești

image0031 MAI. Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, cand sute de protestatari au iesit in strada cerand reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, cativa muncitori s-au alaturat unui alt protest, alaturi de angajati ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucisi de politie si multe alte persoane au fost ranite mai mult sau mai putin grav din cauza fortelor de orgine.      In aceasi seara, o bomba a fost aruncata din multime spre coloane de politisti, 66 dintre acestia fiind raniti, dintre care 7 au decedat. Bineinteles, politia a ripostat, impuscand nu mai putin de doua sute de oameni, multi dintre ei fiind raniti mortal.  In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista. In perioada comunista, erau organizate manifestatii de amploare pe marile bulevarde, cand coloane de oameni ieseau in tinute festive si scandau lozinci in timp ce purtau pancarte.

Cum era relevată ziua de 1 Mai în publicațiile vremii

Ziua Muncii este sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul  domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicaţiile vremii, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz – ,,o sărbătoare tolerată” -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.

Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea”În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s’a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni”, scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.       Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.      Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.

ZIUA MUNCII, 1 Mai – o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică

image005Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre „Serbarea zilei de 1 Mai”, în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai.       Însă un subtitlu al materialului – ,,1 Mai zi «tolerată»” – relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă „Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative”: „Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (…) Ar fi de dorit ca (…) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (…)”.

1 Mai şi ,,cenzura preventivă”

Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura.      Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină „1 Maiu şi Cenzura preventivă”, lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. „Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a’şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (…)”, se spunea în Adevărul din 1 mai 1920.       Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul „Serbarea zilei de 1 Maiu”, precizându-se că „Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (…).

Sărbătoarea muncii, sărbătorită ,,prin muncă”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Ediţia din 30 aprilie 1944 a ziarului Acţiunea dedică un material pe prima pagină „Sărbătorii Muncii”, care este însă introdus printre articole dedicate războiului, precum „Cronica Răsboiului, Ofensiva minelor, un preludiu al invaziei?”, „Normalizarea relaţiilor ruso-elveţiene”, „Lupte locale în Crimeea şi Tighina”.

În materialul dedicat „Sărbătorii Muncii” se spune: „Ziua de 1 Mai va fi sărbătorită anul acesta prin muncă. În toate întreprinderile, serviciul se va executa în orele de program obişnuite”.

1 Mai a fost marcat de manifestări propagandistice în perioada comunismului

image007În Scînteia din 1975  se regăsesc articole scurte publicate sub genericul „1 Mai”, cu titluri precum „Cuvinte înscrise cu mîndrie în cronica întrecerii socialiste” (3 aprilie), „Angajamentele muncitoreşti se îndeplinesc cu cinste” (4 aprilie), „Angajamente de onoare, fapte de onoare” (11 aprilie), „Fapte de cinste în cronica bogată a întrecerii” (13 aprilie), „Succese de prestigiu îmbogăţesc cronica întrecerii” (20 aprilie), „Avîntul întrecerii creşte pretutindeni. Zi de zi se obţin remarcabile succese” (25 aprilie) şi „Realizări în întrecerea socialistă. Cum s-au cîştigat 8 luni şi 20 de zile în înfăptuirea cincinalului”.                                   Ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină „Trăiască 1 Mai Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!” şi publica un articol „Sub conducerea partidului, uniţi, încrezători, puternici„. ,,Ridicăm pentru a treizeci şi una oară spre cerul liber al patriei, mâinile noastre cu ramurile în floare şi drapele. Cu trei decenii în urmă, ţara se pregătea prin jertfă de sânge – în lupta pentru înfrângerea definitivă a fascismului – pentru adevărata ei primăvară. (…) Tot atâtea motive de angajare cu trup şi suflet într-o unitate indestructibilă pentru exemplara înfăptuire a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, spre binele şi gloria patriei socialiste. Ne însufleţeşte şi ne cheamă spre noi şi noi izbânzi, consacrate înfloririi României, Programul istoric al partidului”.

Mesele ,,tovărăşeşti”, omagii aduse muncii şi ,,entuziastele” adunări populare ,,distractive” ale tovarăşului Ceauşescu

În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publica un material „Sărbătorirea Zilei de 1 Mai”, prezentând ,,manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară (care) au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului”. De asemenea, numărul prezintă „cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, la masa „tovărăşească” oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.                                                                                                                               Scînteia şi-a păstrat obiceiul şi în anul 1989, când scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul ,,În întâmpinarea Zilei de 1 Mai”. Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum „Oameni ai marilor performanţe” (5 aprilie), „Rînduri, rînduri, muncitori” (6 aprilie), „Faptele noastre de muncă – mândria noastră” (9 aprilie), ,,Măsura hărniciei muncitoreşti” (19 aprilie), ,,Angajare revoluţionară, soluţii eficiente, de largă perspectivă pentru realizarea integrală a planului” (25 aprilie) şi ,,Tehnologiile avansate – larg extinse în acţiunea de modernizare” (27 aprilie 1989).

Sloganuri  pentru slăvirea ,,conducătorului iubit”, în 1989

image004Scînteia, din 30 aprilie 1989, a titrat „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”. În articolul ,,Aleasă cinstire muncii eroice a poporului condus de partid, remarcabilei activătăţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauseşcu„, autorul materialului a suprins adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai, unde au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. ,,Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe mare bărbat din fruntea ţării. În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială”.    

Poezia a fost şi ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua ,,tovarăşului Ceauşescu”. ,,De ziua muncii”, publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: „E ziua muncii ‘nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datina străbună/ Cu pâine albă, bună, şi cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept cea mai tricoloră moştenire/ A fost ce-a fost pe-acest pământ erou/ Şi este încă şi va fi şti să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/
Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datină străbună/ Cu pîine albă, bună, şi cu sare”, poezie scrisă de Teofil Balaj.      Nu au lipsit în acel an nici ,,serile cultural-distractive dedicate fruntaşilor din întreprinderi”. ,,Bogate şi variate au fost, totodată, în această primă zi, de mai, şi demonstraţiile şi activităţile sportive: astfel, în cadrul manifestării inaugurale «Festivalul cultural-sportiv Buftea», ediţia a V-a au putut fi urmărite evoluţii al cros, viteză, handbal, volei, demonstraţii de aeromodele, karting, tenis de masă etc.”.     

După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.     În ultimii ani, sărbătoarea de 1 mai şi-a pierdut din ,,profunzimea” iniţială, fiind mai mult un prilej de bucurie pentru salariaţii din sectorul public care beneficiază de zile declarate libere de către Guvern

1 MAI. ZIUA MUNCII. Povestea uitată a acestei sărbători. Când şi cum a apărut în România

1 MAI. ZIUA MUNCII. Dintr-o sărbătoare a muncii, cu o tradiţie de mai bine de un secol şi cu origini americane, 1 Mai a devenit o sărbătoare micilor şi a petrecerilor câmpeneşti, pentru majoritatea românilor. Puţini sunt cei care încalcă regula şi la fel de puţini sunt şi cei care îşi mai amintesc cum în vremurile comuniste erau siliţi să participe la paradele închinate ,,bravilor conducători”. Ziua Internaţională a Muncii este sărbătorită în majoritatea ţărilor lumii.

 1.mai_Pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul. Trei ziele mai târziu, în Piata Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti aveau să poarte adevărate lupte cu poliţiştii. În urma vilenţelor de stradă au rezultat mai multe victime. 17 ani mai târziu, în 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat data de 1 mai drept Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. De atunci, ziua de 1 Mai este sărbătorită în fiecare an.

1 MAI. ZIUA MUNCII. În România, sărbătoarea muncii a fost „adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă. Atmosfera festivă în care se mulţumea ,,bravilor conducători” pentru liniştea şi bunăstarea oferită era creată de oameni de la sate şi din oraşe, scoşi cu forţa din case pentru a-şi manifesta ,,recunoştinţa” faţă de ,,marele erou” reprezentat, pe rând, de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.

Coloanele de muncitori, în ţinute festive, scandau lozinci şi purtau pancarte uriaşe. După evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide precum PSM şi PRM.

Col(r)dr farm Silvia ANDREI

Eroii români care au luptat pentru Basarabia au fost comemoraţi în Republica Moldova

Ostaşii români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost comemoraţi joi în sudul Republicii Moldova, la Cimitirul de onoare al ostașilor români de la Țiganca, potrivit rgnpress.ro.

La eveniment, ce a marcat Ziua Veteranilor de Război, au participat reprezenţi ai autorităţilor de stat de la Bucureşti şi Chişinău.

Slujba de pomenire, oficiată de IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, în memoria soldaţilor căzuţi, a fost precedată de o ceremonie militară.

Cei prezenţi au depus flori la cele peste o mie de morminte ale eroilor căzuţi în iunie 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre eroii căzuţi la datorie nu au fost identificaţi nici până în prezent.

În cadrul acestor manifestări, elevii din localitate au susţinut un program artistic.

Ziua Veteranilor de Război este marcată anual în 29 aprilie şi celebrează meritele acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale a României.

Cimitirul românesc din apropierea localităţii Ţiganca a fost reconstruit în anul 2006.

Silvia ANDREI

Cei pe care îi socotim păcătoși pot fi mai vrednici de mântuire decât noi

Dacă am vedea chiar cu ochii noştri pe cei care greşesc, să nu-i osândim. Că zece paşi depărtându-se cineva de la faţa noastră, nu ştim ce a făcut faţă de Dumnezeu sau de este Dumnezeu cu dânsul. Că Iuda vânzătorul, când se lumina spre joi, împreună cu Hristos era şi cu ucenicii Lui, iar tâlharul era între tâlhari şi între ucigaşii de oameni. Iar, după ce a venit ziua de vineri, Iuda s-a dus întru întunericul cel din afară, iar tâlharul, împreună cu Hristos, în Rai s-a sălăşluit. Pentru aceea nu se cade să osândim pe omul care greşeşte, de vreme ce Domnul îl va judeca.

duhovnic-spovedanie-foto-viorel-catusanuSă ne aducem aminte, fraţilor, de Domnul Care zice: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!”. Şi iarăşi, de Apostolul care ne învaţă zicând: „Cel ce pare că stă să se păzească, să nu cadă”. Şi iarăşi: „Păzeşte-te pe tine ca nu cumva să fii ispitit şi tu”. Că mulţi la arătare au greşit, dar în taină s-au pocăit şi iertare au dobândit şi pe Sfântul Duh L-au primit. Deci, cei care ni se par nouă că sunt păcătoşi, la Dumnezeu sunt drepţi, pentru că păcatele lor le vedem, dar pocăinţa lor n-o vedem. Că şi Filimon acela, măscăriciul din Egipt, numai un lucru mare de pocăinţă a făcut şi a ajuns la măsura Sfântului Macarie, pustnicul.

De aceea, de am vedea chiar cu ochii noştri pe cei care greşesc, să nu-i osândim. Că zece paşi depărtându-se cineva de la faţa noastră, nu ştim ce a făcut faţă de Dumnezeu sau de este Dumnezeu cu dânsul. Că Iuda vânzătorul, când se lumina spre joi, împreună cu Hristos era şi cu ucenicii Lui, iar tâlharul era între tâlhari şi între ucigaşii de oameni. Iar, după ce a venit ziua de vineri, Iuda s-a dus întru întunericul cel din afară, iar tâlharul, împreună cu Hristos, în Rai s-a sălăşluit. Pentru aceea nu se cade să osândim pe omul care greşeşte, de vreme ce Domnul îl va judeca. Iar toată judecata Tatăl a dat-o Fiului.

Drept aceea, acela care judecă pe cei ce greşesc îşi răpeşte pentru sine dregătoria lui Hristos. Şi unul ca acela este un antihrist, adică potrivnic al lui Hristos. Dar cine ar fi ştiut milostivirea cea multă a lui Dumnezeu, de n-ar fi arătat-o El singur oamenilor, primind pe păcătoşii care se pocăiesc, precum pe desfrânata, pe vameşul sau pe Manase cel spurcat, care 52 de ani a slujit idolilor, iar după aceea într-un ceas pocăindu-se a dobândit iertare? Că fiind închis într-o cuşcă de aramă în Babilon şi înăuntru cântându-şi cântarea sa, îngerul Domnului a spart arama şi îndată l-a scos şi l-a dus în Ierusalim şi cealaltă vreme a petrecut-o întru pocăinţă.

Florin CREŞTINUL

Cernobîl la 32 de ani de la cel mai mai dezastru nuclear

Cernobîl, Ucraina, sâmbătă, 26 aprilie 1986, ora 01.23. Un experiment ratat s-a transformat într-un dezastru nuclear. Este vorba despre explozia nucleară care a omorât mii de oameni și a ras un întreg oraș de pe fața pământului. Unele întrebări și-au găsit răspunsul, altele încă le mai caută, după 32 de ani.

Cernobîl-2-1170x644 Este tabloul dezolant rămas în urma exploziei de la Cernobîl. Vina a fost a unui muncitor care a redus la minimum nivelul de producere al energiei electrice. Învelișul de grafit al radiatorului a luat foc și 31 de oameni au murit pe loc. Explozia a fost egală cu 500 de bombe nucleare.

Numărul total al deceselor la scară globală, înregistrate până în anul 2004, a depășit câteva mii. De 32 de ani încoace, reactorul 4 al centralei a devenit practic un enorm depozit de deşeuri radioactive, un pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani.

După explozie, întregul oraş a svvv_50973600fost înconjurat cu garduri de sârmă ghimpată, timp de 14 ani. Subsolul spitalului este considerat și acum cel mai contaminat loc din oraș, pentru că acolo au fost aduse primele victime.

Deşi sunt încă multe deșeuri contaminate, specialiştii spun că foarte multe animale sălbatice s-au adaptat în această arie.

În mod neașteptat, zona este deschisă turiştilor încă din anul 2010, numai că nu foarte mulți au curajul să fie întâmpinați de tăcerea asurzitoare care stăpânește locul.

Silvia ANDREI

95% dintre români cred în Dumnezeu – Infografic

95% dintre cetăţenii României cred în Dumnezeu, 21% afirmă că merg săptămânal la biserică, iar 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, relevă un infografic realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, notează Agerpres.

95-dintre-români-cred-în-Dumnezeu-Infografic-890x445.x71918Infograficul redă faptul că aproape toţi românii cred în Dumnezeu şi/sau se auto-consideră religioşi (89%), 44% afirmă că se roagă zilnic, iar 33% se auto consideră „religioşi practicanţi”.

79% sunt de acord cu afirmaţia că „este necesar să crezi în Dumnezeu pentru a fi moral şi pentru a avea valori corecte”, iar 67% sunt de acord cu afirmaţia „homosexualitatea trebuie descurajată de societate”.

În schimb, doar 21% spun că merg la biserică săptămânal, 27% consideră necesar sau foarte necesar referendumul cu privire la definirea căsătoriei ca fiind permisă exclusiv între persoane de sex opus, în timp ce ponderea celor care cred că guvernul ar trebui să sprijine răspândirea valorilor religioase este de 46%.

Florin NAHORNIAC

Adevărata față a Armatei Roșii în 1941

Organismul militar a fost înființat de către Vladimir Ilici Lenin și Lev Troțki pentru a face față opoziției ce se manifesta în vastele spații rusești, temuta poliție politică, chiar dotată cu armament automat și trenuri blindate, fiind incapabilă să reziste în lupte cu unități militare.

Armata Roșie s-a dovedit a fi capabilă să înfrângă rezistența poporului rus, dar n-a reușit să ducă flamurile roșii peste hotare. Condusă slab și dominată de ideea că se poate organiza totul după principii egalitariste, a suferit un eșec categoric în fața trupelor poloneze.

646x404-6-1Iosif Vissarionovici Stalin a observat cauzele dezastrului și a trecut la o politică de industrializare masivă, programul de ridicare rapidă a fabricilor fiind prezentat de propaganda de partid drept o luptă pentru creșterea nivelului de trai. Cumpărând tehnologie din statele capitaliste, Moscova a pus bazele unei uriașe producții de armament, greu de acceptat chiar și de către experții militari contemporani.

Armata Roșie era în 1941 singurul mecanism militar dotat corespunzător cu guri de foc și cu muniția necesară unor campanii îndelungate. Aruncătoarele de mine erau considerate artileria săracului prin simplitatea constructivă. Folosirea unor cantități mici de substanțe propulsive ducea la încărcarea bombelor cu mai mult exploziv în comparație cu proiectilele tunurilor. Tirul curb permitea lovirea infanteriei inamice adăpostite în tranșee, dar se putea executa și foc de baraj asupra soldaților trimiși la asalt. Cadența era ridicată și țevile se încingeau greu în raport cu obuzierele.

Cele mai mici, ușor de transportat de către infanteriști, aveau calibrul 50 mm și erau în număr de 36.300 de unități. Comandanții militari nu erau mulțumiți de forța de distrugere a proiectilului de 0,85 kg și au fost livrate trupelor piese de calibrul 82 mm, „numai” 14.500 de arme nou-nouțe. Era o îmbunătățire vizibilă prin încărcătura de luptă de 3,1 kg, dar se putea și mai bine. Neutralizarea unor adăposturi consolidate nu se putea face decât cu ajutorul unor guri de foc mai grele și au fost produse 1.307 de calibrul 107 mm.

Masa bombei a crescut la 8 kg, net superioară celor de tun de calibrul 76,2 mm. A fost o soluție intermediară până la descoperirea modelului ideal de calibrul 120 mm. Intrase în producția de serie și infanteria sovietică dispunea deja de 3.617 în iunie 1941. Bomba era uimitoare prin cele 15,9 kg de metal și exploziv. Militarii români de pe linia frontului au putut să constate că nu existau restricții în ceea ce privește numărul de proiectile consumate într-o zi de luptă. Aici nu exista rație precum în alimentație.

Autoritățile române au fost impresionate de forța de nimicire a aruncătorului greu și s-a ordonat copierea armei, dar a fost pierdut timp prețios până când a dat randament și trupa s-a obișnuit cu mânuirea noilor tipuri de bombe.

Armata Roșie avea un număr impresionant de arme cu traiectorie curbă, ceea ce înseamnă că în 1941 strategii de la Moscova se gândeau să scoată din ascunzători forțele inamice. Evoluția rapidă a conflictului, pătrunderea diviziilor germane de tancuri pe teritoriul sovietic, a dus la pierderea unui număr mare de guri de foc greu de deplasat pentru a se evita învăluirea. Nici muniția nu putea să fie urnită din regiunile de graniță. Rezervele au fost pierdute și au fost folosite de forțele inamice.

Industria sovietică a reușit să înlocuiască armamentul abandonat și chiar să asigure o superioritate copleșitoare în anii următori. Aruncătoarele de mine  erau sprijinite și de cele de calibrul 160 mm, infanteria sovietică fiind cea mai dotată la acest capitol al armelor de însoțire. Teoriile despre slaba dotare a trupelor comuniste în 1941 trebuie să dispară din studiile serioase de istorie.

Eleonora SMARANDACHE

De 1 mai, grătarele românilor vor avea carne de oaie

Mai mulți fermieri și un cunoscut lanț de hypermarketuri au inițiat campania „Alege Oaia”, alături de Ministerul Agriculturii, prin care carnea și produsele din carne de oaie autohtonă vor fi mai ușor de găsit. Fermierii spun că astfel exista garanția unui produs 100% românesc.

Începând de astăzi 12 articole din carne de oaie autentic românească, marca Țara Mea, vor fi disponibile la vânzare în magazinele Kaufland România. Este pentru prima oară când românii vor avea acces la acest tip de produse 724592-JPfhgh0zevQ0roovg1XQFLRWY7Oitnz3refrigerate. Toate cele trei federații de oieri din România și 10 asociații au semnat parteneriatul cu Coooperativa Țara Mea, reprezentând 93% din producția românească de carne de oaie. Cooperativa Țara Mea își propune să livreze, pe parcursul unui an, carne de oaie în valoare de 9 milioane de euro.
Țara Mea va fi coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, ocupându-se de tot procesul de sacrificare, tranșare, ambalare și livrare către hypermarketuri.  Și pe segmentul – nou pentru România – de carne de oaie, brandul „Țara Mea” va reprezenta garanția calității și a produsului 100% românesc. Primul hypermarket care a intrat cu entuziasm în acest program este Kaufland România. 78 de magazine Kaufland găzduiesc deja 12 articole din carne de oaie marca Țara Mea, dintre care 9 piese tranșate și 3 preparate din carne de oaie, în vitrina cu autoservire.
«Acțiunea acesta reprezintă un pas important în campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”. Am demarat această campanie anul trecut, în octombrie, în cadrul târgului INDAGRA și iată că încep să se vadă primele rezultate. Salut proiectul Cooperativei Agricole„Țara mea” destinat susținerii micilor producători, prin vânzarea produselor acestora în magazinele partenere. Iată că, de astăzi, consumatorii vor găsi în magazinecarne de oaie autohtonă, prezentată atractiv, fiind mai aproape de unul dintre obiectivele propuse prin intermediul Campaniei ”Alege Oaia!” și anume acela de creștere a consumuluide carne de oaie, sprijinind în acest fel crescătorii autohtoni de ovine și contribuind totodată la păstrarea tradițiilor locale.» (Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
„Sunt mândru că „Țara Mea” va coordona acest proiect. Este important să înțelegem cât de mult s-a muncit până să reușim să lansăm astăzi aceste 12 produse. Toate părțile implicate în acest proiect au participat la analize de piață, au stat nopți întregi în abatoare, au măsurat, cântărit și analizat. Misiunea „Țara Mea”, aceea de a susține fermierii români și produsele autohtone, bifează astăzi un nou domeniu: carnea de oaie praspătă, românească, de calitate. Și, deși știm cu toții că deocamdată nu suntem o țară cu tradiție în consumul regulat de carne de oaie, am certitudinea că acest detaliu se va modifica în timp, pe masura ce cumparatorii vor primi mai multe informatii. De aceea, îndrăznesc să fac astăzi  o previzune: pentru primul an al Alege Oaia, am certitudinea că vom avea livrări de peste 2500 de tone.” (Florin Burculescu, Președinte Cooperativa „Țara Mea”)
,,Ne-am asumat un angajament de a susține producătorii locali și agricultura românească și iată că la doar câteva zile după lansarea „Raftului Românesc” în magazine, ca parte a primului program național pentru carne de porc românească, venim cu noi demersuri pentru susținerea accesului la carnea de oaie românească. Am extins sortimentul local de preparate din carne de oaie disponibil în magazine, ajungând la 12 variante de produse care provin de la fermierii din Cooperativa Agricolă „Țara Mea”
Vrem să demonstrăm că se poate să avem produse românești, de calitate, pe rafturile hipermarketurilor, iar fermierii locali sunt parteneri cu care putem găsi soluții. Aceasta este o misiune permanentă pentru noi, cu atât mai mult cu cât politica de achiziții a companiei Kaufland din orice țară este de a colabora cu prioritate cu producători locali”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.
Prima unire mioritică
Este pentru prima oară în România când reușim să unim toate asociațiile de oieri într-un program comun. Acesta va presupune mai multă carne sanatoasă românească, provenită de la animale crescute în libertate, în munti și pe campii românesti. „Ne-am bucurat foarte tare și am intrat în acest program cu tot entuziasmul. Oieritul este parte integrantă din țara noastră. E păcat să se piardă această meserie nobilă pentru că nu reușim să obținem venituri decente. Țara Mea și-a dovedit deja competența pe acest segment și sunt sigură că va fi un parteneriat de succes. ” (Constanța Ștefan, președinte Asociatia Agricolă Țara Loviștei).
„Până astăzi, oile cele mai bune și mai proaspete românești au mers către export. Dar exportul astăzi este, mâine nu este și nu ne oferă siguranță. În plus, există mai multe pericole la export, pericole pe care le evităm lucrând organizat și sacrificând toți în aceleași locuri. Trasabilitatea va putea fi urmarită în orice moment. Intrăm în parteneriatul cu „Țara Mea” cu toată încrederea.” (Ion Branga, Președinte Asociația Miorița)
Cooperativa agricolă „Ţara mea” activează astăzi cu aproximativ 500 de fermieri o serie de activităţi de la cultivarea legumelor , la procesarea lactatelor și a cărnii de porc şi pasăre. Scopul Cooperativei este, pe de o parte, să crească producția și consumul de produse românești, autohtone și sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import, și pe de altă parte, să susțină o creștere economică sănătoasă atât pentru producătorii români cât și pentru economia țării. Astăzi, Kaufland  România este principala „piață de desfacere” a cooperativei.

Maria ANGHELACHE

Moment istoric. Kim Jong-un a trecut pe jos granița dintre cele două Corei

Sarah Sanders, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a publicat, joi, primele imagini de la întâlnirea dintre Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, şi liderul regimului de la Phenian, Kim Jong-un.Într-un mesaj postat pe Twitter cu ocazia confirmării lui Mike Pompeo în funcţia de secreatar de Stat al SUA, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a publicat primele imagini de la întâlnirea secretă dintre Pompeo şi Kim Jong-un ce a avut loc în urmă cu aproximativ o lună.724508-KxvOM93kQsQJ2Nfw9FGQ0mInxrdsw18XLiderul nord-coreean, Kim Jong Un, şi preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, au încheiat vineri prima rundă de convorbiri la Panmunjon, în zona demilitarizată de la frontiera dintre cele două Corei. Kim a revenit pe teritoriul Coreei de Nord într-o limuzină neagră, înconjurată de bodyguarzi.

Discuţiile au durat aproape două ore, după ceremoniile iniţiale şi declaraţiile optimiste făcute în faţa presei de cei doi oficiali. Programul primului summit inter-coreean după mai bine de un deceniu continuă cu prânzul, pe care Kim şi Moon nu îl iau împreună. Ei se vor întâlni din nou după-amiază şi vor relua dialogul, după ce vor planta un copac la frontieră.

În momentul efectuării vizitei secrete în Coreea de Nord, Pompeo era directorul în exerciţiu al CIA şi nominalizarea preşedintelui Donald Trump pentru funcţia de secretar de Stat. În cadrul vizitei, Pompeo a avut o întrevedere la Phenian cu Kim Jong-un pentru a discuta despre viitoarea întâlnire a liderului suprem al Coreei de Nord cu preşedintele Statelor Unite, dar şi despre programul nuclear al Coreei de Nord.Trump a precizat anterior că întâlnirea dintre Pompeo şi Kim Jong-un a decurs foarte bine şi că între cele două părţi ”s-a format o relaţie foarte bună”.Ultima întâlnire directă dintre oficiali ai SUA şi Coreei de Nord a avut loc în anul 2000, când secretarul american de Stat Madeleine Albright s-a întâlnit cu Kim Jong Il.

Silvia ANDREI

Igor Dodon vrea să schimbe drapelul Republicii Moldova

Dodon a anunțat că, în perspectiva Zilei Drapelului de Stat, 27 aprilie, președinția va trimite primăriilor din țară câte un drapel de stat și unul „al lui Ștefan cel Mare” și că va începe cu localitățile care s-au remarcat prin poziții anti-unioniste.

dodon-steag-republica-moldova-281892Nu este, însă, sigur că ceea ce șeful statului a numit „drapelul lui Ștefan cel Mare” e chiar al lui Ștefan cel Mare, informează Radio Europa Liberă. Drapelul pretins a fi al lui Ştefan cel Mare a fost fluturat întâi de comunişti, ulterior de socialişti la proteste.

Președintele de la Chișinău optează pentru recunoașterea drept simbol național a ceea ce experții din anturajul său numesc drapel istoric purtat de Ștefan cel Mare, pentru a „spori interesul societății față de istoria și cultura Moldovei.

Drapelul la care face trimitere șeful statului este steagul din pânză roșie cu cap de bour auriu pe mijloc, pe care l-au arborat la mai multe mitinguri comuniștii, apoi socialiști și „patrioții Moldovei”.
Istoricul Vlad Mischevca, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, atrage atenția că pe teritoriul cuprins de fosta Ţară a Moldovei nu a existat doar un singur drapel, ci o multitudine de steaguri, diferite ca formă, culoare și simboluri. Vlad Mischevca a votat împotriva recunoașterii acestui drapel ca fiind unul istoric, al lui Ștefan cel Mare. Potrivit lui, nu există informații istorice precise care ar justifica inițiativa instituționalizării oficiale.
Însă, pentru ca acest steag să dețină acest statut trebuie ca proiectul să fie votat de parlamentarii de la Chișinău.

Florin NAHORNIAC

1 Mai muncitoresc în Epoca de Aur

Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de proteste ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la opt ore. În memoria românilor de astăzi ea este un simbol „împins“ între două amintiri:mitingurile lui Ceauşescu şi prima baie în mare. adevarul.ro vă propune o scurtă plimbare prin istoria recentă, când 1 Mai Muncitoresc era „obligatoriu“.

hqdefaultZiua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de protest ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la 8 ore. În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa „Heymarket“. În urma represiunii poliţiei, au rezultat 11 morţi şi aproape 200 de răniţi. Evenimentul a devenit, în timp, o bornă şi o unealtă de a uni mişcările socialiste din toată lumea care militau pentru drepturile muncitorilor.

A Doua Internaţională Socialistă a decis să cinstească memoria celor împuşcaţi în Piaţa „Haymarket“ prin organizarea, de 1 mai 1890, a celui mai mare protest împotriva exploatării prin muncă. Aşa a devenit 1 mai ceea ce este astăzi.

În secolul XX, pe măsură ce ideologia comunistă a câştigat teren, ziua de 1 mai a fost asociată cu victoria muncitorilor asupra exploatatorilor. Şi mişcarea nazistă a încercat să revendice sărbătoarea de 1 mai, Adolf Hitler promiţând, într-unul din discursurile sale, construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Ca o coincidenţă, moartea lui Hitler a fost anunţată chiar într-o zi de 1 mai, în anul 1945. 66 de ani mai târziu, un alt mare inamic al omenirii, Osama bin Laden, şi-a găsit sfârşitul. La 1 mai 2011, Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a anunţat uciderea liderului Al-Qaeda.

În România, ziua de 1 mai s-a sărbătorit prima dată în anul 1890. A fost numită „Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii“. Totuşi, sărbătoarea a devenit un eveniment de amploare abia după instaurarea regimului bolşevic, cu ajutorul Armatei Roşii. Fototeca online a comunismului românesc păstrează imagini memorabile de la comemorările zilei de 1 Mai în anii stalinismului atroce, când România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar şi în epoca Ceauşescu.

Defilările muncitorilor paralizau oraşele. Pancartele acestora dădeau de veste despre depăşirea graficelor de producţie. Oamenii muncii scriau pe afişe că „vor da peste plan“ în anul care vine. În acest timp, protipendada petrecea la palatul Snagov. Într-o serie de fotografii din 1965, vedem cum familia Ceauşescu organiza mese festive cu sute de invitaţi, care prefigurau, parcă, Revelioanele de la Romexpo.

După 1990, sărbătoarea de 1 Mai a fost „aruncată la coşul de gunoi al istoriei“, laolaltă cu toate simbolurile care aminteau de jumătatea de secol sub comunism. 1 mai 1990 a însemnat o zi obişnuită de campanie în vederea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale care urmau să aibă loc la 20 mai 1990. A fost, totodată, o nouă zi din fenomenul „Piaţa Universităţii“. România era prea ocupată cu politica pentru a-şi mai aduce aminte că 1 mai este, de fapt, Ziua Muncii. Cu timpul, românii şi-au amintit de tradiţiile interbelice şi au făcut ca 1 mai să redevină ziua celei dintâi băi în mare.

Cum se distrau clujenii de 1 Mai

Amintirile despre sărbătoarea de 1 Mai dinainte de 1989 se împletesc cu regrete după vremea „în care fiecare fabrică avea ansablu folcloric şi echipă de sport“, „în care cu 100 de lei mâncai şi beai de n-aveai treabă“ şi în care „toată lumea avea serviciu“. Tiberiu Dimeni, fost dansator în ansamblul folcloric al Combinatului de Utilaj Greu, a povestit cum se distrau clujenii pe vremea aceea.

Cum sărbătoreau hunedorenii în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Arhivele combinatului din Hunedoara au păstrat o serie de fotografii rare din anii 1958 – 1960, în vremea în care liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej se afla la conducerea ţării. Imaginile prezintă modul în care se desfăşurau manifestaţiile dedicate „Zilei muncii” în centrul vechi al Hunedoarei. Arată faţa unei lumi uitate şi aproape imposibil de imaginat de tot mai mulţi dintre hunedorenii care nu au prins acele vremuri.

Drobet Turnu Severin:zi liberă şi prilej de bucurie

În perioada comunistă, şi în Drobeta-Turnu-Severin era sărbătorită oficial ziua de 1 Mai. Mulţi îşi amintesc de această sărbătoare care însemna zi liberă şi prilej de bucurie câmpenească. Angajaţii de la Şantierul Naval, de la Uzina de Vagoane, Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Combinatul de Celuloză şi Hârtie ş.a. cu toţii participau la acest eveniment. Se defila, se strigau lozinci cu Ceauşescu şi PCR, nu era grup să nu aibă câte un tablou cu Elena şi Nicolae Ceauşescu, cu cât mai mari, cu atât mai bine. Muncitorii erau identificaţi după salopete, fiecare avea culoarea sa proprie.

Bucureşti:nu avea voie să lipsească nimeni de la paradă

În perioada comunistă, pentru toţi bucureştenii, 1 Mai însemna lozinci de preamărire aduse lui Nicolae Ceauşescu, pancarte uriaşe înălţate şi ore în şir de stat în soare. Nu intra în discuţie o posibilă abatere de la regulă sau absenţa cuiva, pentru că ameninţările şi sancţiunile erau pe măsură. Totul în numele poporului român şi al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Aşa se desfăşura 1 Mai muncitoresc înainte de decembrie 1989.

“Nu avea rost să te plângi pentru că imediat erai considerat inamic al regimului”

Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. Nici Călăraşiul nu făcut excepţie de la această regulă. Oamenii muncii erau mobilizaţi până la ultimul pentru a participa la sărbătoare dirijată de cadrele de la Partid. “ Nu aveai voie să lipseşti pentru că imediat erai trecut pe lista “neagră”. Nu exista nicio scuză, toată lumea trebuia să fie prezentă. Defilările se pregăteau cu multă vreme înainte, se făceau repetiţii plictisitoare şi, uneori, ajungeam, să nu ne mai putem ţine pe picioare din cauza căldurii. Nu avea rost să te plângi pentru că imediat erai considerat inamic al regimului”, povesteşte Aurelia Popa(62 de ani), pensionară.

Sibiu:defilare cu care alegorice, mici la Dumbrava, prime pentru oamenii muncii

Nostalgicii Epocii de Aur îşi amintesc şi acum de grandioasele defilări de 1 mai organizate la Sibiu în perioada comunistă. Carele alegorice ale intreprinderilor defilau prin faţa tribunei oficiale amplasate în faţa hotelului Bulevard, iar la finalul defilării toată lumea se îndrepta spre Dumbrava pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.

Arad:oamenii muncii nu lipseau de la defilări

Ziua Internaţională a Muncii era sărbătorită înainte de 1989, atât de oamenii din judeţ, cât şi din municipiu. Nu exista angajat care să nu fie prezent pe străzi, la defilare în ziua de 1 Mai. Mai marii judeţului stăteau pe o scenă special amenajată şi priveau cum zecile de mii de oameni treceau prin faţa lor cântând şi scandând lozinci. Oamenii îşi amintesc că defilările erau pregătite în Arad cu câteva săptămâni înainte.

Tulcea:tablouri cu marii conducători în mână

Sărbătoarea comunistă scotea muncitorii în stradă, la defilare prin faţa şefilor regimului comunist. Cu tablouri ale membrilor Comitetului Central în baloane colorate sau cu câte un drapel mai mic sau mai mare în mână, muncitorii din Tulcea ieşeau la defilare în centrul municipiului, pe strada Isaccei. De pe o scenă situată la înălţime, muncitorii care aveau onoarea să defileze erau salutaţi de oamenii „importanţi“ ai oraşului:secretarii de partid, directori, şefi de instituţii.

Focşani:sărbătoare cu mult fast, aşteptată de tot poporul

În vremea regimului comunist, Ziua de 1 Mai era una aşteptată cu sufletul la gură de tot poporul, mai ales că era considerată o zi a sărbătorii marcată prin mult fast. Propagandistic, sărbătoarea era pregătită cu mult timp în presa locală, care prezenta pe largi coloane, în cinstea Zilei de 1 Mai, un „însufleţitor raport muncitoresc”. Paradele prin care era ovaţionat mult iubitul conducător, spectacolele artiştilor amatori şi ieşirile la iarbă verde cu familia erau principalele distracţii din acea perioadă.

Braşov:copiii care îi dădeau flori lui Ceauşescu, duşi la analize pentru a nu-l îmbolnăvi

Vizita lui Nicolae Ceauşescu din 1967 de la Braşov a fost o manifestare grandioasă. Muncitorii de la Steagu Roşu şi Tractorul au defilat cu tractoarele şi camioanele prin tot oraşul. Zeci de mii de oameni au fost instruiţi pentru ca vizita conducătorului să fie una de succes. Sunt braşoveni care şi acum îşi amintesc pregătirile de defilare. Oamenilor li s-a spus cum să se îmbrace, iar muncitorii au fost duşi la frizerie ca să arată bine la defilare. Copiii care îi dădeau flori lui Ceauşescu erau supuşi mai multor analize pentru a nu-l îmbolnăvi.

Ploieşti:trezirea pe cântece revoluţionare, defilare, mici la Păuleşti şi Bucov

În anii de glorie ai regimului, când restricţiile erau „îndulcite“ de alimentarele încă pline, ziua de 1 Mai era o sărbătoare grandioasă la Ploieşti. Trezirea se dădea la radio şi tv pe versurile celebrului „1 Mai muncitoresc“. Ziua de 1 Mai a cunoscut două perioade distincte la Ploieşti, în Epoca de Aur. Până în 1970, serbările erau grandioase, cu defilări pe bulevard şi parade la care participau mii de oameni. Mai târziu, în ultimii ani ai regimului, ploieştenii primeau doar două zile libere pe care o petreceau la pădure, cu mici şi bere. Fondul sonor, în ambele cazuri, era „1 Mai muncitoresc“, un cântec rulat obsesiv, întreaga zi, la radio.

Timişoara:cum a fost primul ”1 Mai Muncitoresc”

Primul „1 mai muncitoresc” din Banat s-a desfăşurat într-un loc preferat şi acum de timişoreni pentru ieşiri la iarbă verde. „La Timişoara, ziua oamenilor muncii de pretutindeni a fost sărbătorită pentru prima oară la 1 mai 1890, pe terenul de iarbă din faţa Muzeului Satului. Au fost discursuri, întreceri sportive, oamenii au venit la picnic cu familiile. Unii patroni au decis chiar să ofere bonusuri angajaţilor”, a spus istoricul Ioan Haţegan. Cu mult înainte de preluarea sărbătorii de către regimul comunist şi transformarea acesteia în vehicul de propagandă, oamenii muncii din Timişoara organizau evenimente şi ieşeau la picnic pentru a-şi sărbători ziua.

Constanţa:1 Mai, sărbătorit tovărăşeşte prin muncă

Pancarte, lozinci însufleţitoare, bannere, steaguri tricolore, steaguri roşii PCR cu secera şi ciocanul, tablouri uriaşe cu Tovarăşul şi Tovarăşa – toate făceau parte din arsenalul de la defilarea la care trebuia să participe românii, „entuziaşti“, în fiecare oraş. Întâiul Mai muncitoresc era o sărbătoare populară pe care comuniştii o încorsetarseră în cadrul oficial. Pentru ziua oamenilor muncii, chiar oamenii muncii erau dislocaţi de la serviciu pentru a participa la pregătirea marelui eveniment.

Florin NAHORNIAC

Moscovici: Bulgaria va fi viitorul membru al zonei euro, nu am nici un dubiu

Statul balcanic, care deţine preşedinţia rotativă a blocului comunitar în perioada ianuarie-iunie 2018, îşi accelerează eforturile de adoptare a monedei unice iar premierul bulgar Boiko Borisov afirmă că Bulgaria va adera în următoarele 12 luni la ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro.

Moscovici participă la Sofia la o reuniune neoficială a miniştrilor de Finanţe ai UE şi a declarat că statul balcanic ar trebui „să-şi păstreze sângele rece” şi să lucreze la criteriile privind accesul la zona euro.u al zonei euro, nu am nici un dubiu în legătură cu asta. Dar trebuie să pregătim asta cu metodă şi o putem face fără să ne grăbim, deoarece altfel aderarea la euro ar putea să nu fie perfectă”, le-a declarat jurnaliştilor Pierre Moscovici.

Acesta a adăugat că Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, ar trebui să ia măsuri pentru ca economia să ajungă din urmă ţările mai bogate din Europa Occidentală, deoarece aderarea la euro ar trebui să fie „un beneficiu şi nu un şoc”.

pierre-moscoviciÎntr-o recentă analiză realizată de Bloomberg se arată că aderarea Bulgariei la euro ar putea fi afectată de turbulenţele din Letonia iar Banca Centrală Europeană (BCE) are acum motive să analizeze amănunţit procesul de aderare, din cauza problemelor cu care s-a confruntat sistemul bancar al ţării.

Într-o perioadă în care instituţia financiară cu sediul la Frankfurt încearcă să-şi revină după revelaţiile privind sistemul financiar leton şi reţinerea guvernatorului Băncii Centrale a ţării, unii oficiali încearcă să se pregătească pentru perspectiva cererii de aderare a Bulgariei la zona euro.

Intenţia autorităţilor de la Sofia de a adera la euro face parte dintr-un plan mai amplu destinat adâncirii integrării cu zona centrală a blocului comunitar şi evitării rămânerii la periferie într-un moment în care se discută despre o Europă cu mai multe viteze.

Deşi Bulgaria îndeplineşte în linii mari criteriile de convergenţă, băncile sale reprezintă slăbiciunea cheie în perspectiva aderării la zona euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

BCE are un rol oficial în deciziile privind expansiunea iar responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât acum supervizează băncile din întreaga zonă euro.

„Cu siguranţă Bulgaria trebuie să depună mai multe eforturi cu sistemul bancar decât alte state membre UE din est. Dar, din experienţa mea, odată ce o ţară îndeplineşte criteriile nominale, cererea sa nu este respinsă”, a afirmat Raffaella Tenconi, economist la ADA Economics Ltd. în Londra.

Problemele din Letonia, implicând acuzaţii de mită la adresa guvernatorul Băncii Naţionale, Ilmars Rimsevics, pe care acesta le-a dezminţit, şi închiderea ABLV Bank, al treilea grup bancar din Letonia, care se confruntă cu acuzaţii de spălare de bani, au amintit de criza bancară din 2014, în Bulgaria.

Turbulenţele au fost provocate de falimentul Corporate Commercial Bank AD, al patrulea grup bancar al ţării. Ulterior, doi foşti guvernatori ai Băncii Centrale a Bulgariei au fost acuzaţi că nu au supervizat corespunzător sistemul bancar.

Nu există nici o legătură între evenimentele din Letonia şi cererea de aderare la ERM II, se arată într-un mail al Băncii Centrale a Bulgariei. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze perspectivele Bulgariei de a intra în zona euro.

Pe de altă parte, FMI a lăudat Bulgaria pentru progrese semnificative înregistrate, apreciind că sistemul bancar este rezistent dar două bănci încă au nevoie de mai mult capital.

În timp ce indicele de adecvare Tier 1 al sistemului bancar bulgar, de aproximativ 20%, este de patru ori mai mare decât cerinţele minime, Comisia Europeană şi FMI sunt îngrijorate de nivelul creditelor neperformante (NPL). Procentul NPL din totalul împrumuturilor a scăzut la 10,2% anul trecut, de la 12,8% în 2016, dar tot este dublu faţă de media din UE.

Şi guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, a afirmat recent că ţara trebuie să menţină o creştere economică solidă şi prudenţa fiscală pentru o perioadă relativ lungă de timp, pentru a putea adopta moneda euro.

Potrivit Băncii Naţionale a Bulgariei, în ultimii trei ani ţara a înregistrat o creştere economică de peste 3,5% şi în acest an ar urma să înregistreze un avans de peste 4%.

Cu toate acestea, Dimitar Radev a subliniat că Bulgaria nu a pus la punct strategii economice specifice pentru aderarea la zona euro. „În cazul nostru reţeta este destul de simplă. Trebuie să continuăm să menţinem o creştere economică consistentă şi trebuie să facem acest lucru pentru o perioadă relativ lung de timp, iar în paralel trebuie să menţinem disciplina finanţelor publice”, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei.

La rândul său, ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, a reiterat că autorităţile de la Sofia fac eforturi serioase pentru a convinge BCE şi statele din zona euro că Bulgaria aparţine „clubului statelor europene disciplinate şi bogate din centrul Europei”.

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatorii macroeconomici stabili şi una din cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa. Cu toate acestea, potrivit criticilor, cea mai săracă ţară membră UE trebuie să îşi alinieze economia cu cea a statelor membre mai bogate din Occident şi să combată corupţia înainte de a putea adopta moneda euro.

Eleonora SMARANDACHE

România a participat la o operaţiune împotriva ISIS

România a participat la o operaţiune împotriva reţelei teroriste Stat Islamic/ Europol a coordonat o „razie multinaţională simultană”.

724681-n4PME6OJLKIcfMW5O4vyWgApnzxJmexnOficiul European de Poliţie (Europol) a anunţat vineri că mai multe state, inclusiv România, au participat la o operaţiune internaţională ce a vizat site-urile de propagandă ale organizaţiei teroriste Stat Islamic, relatează site-ul postului BBC, citat de Mediafax.

Specialişti în domeniul cibernetic din mai multe ţări europene, Canada şi Statele Unite au atacat mai multe site-uri ale organizaţiei Stat Islamic, inclusiv agenţia de ştiri Amaq.

Europol a coordonat o „razie multinaţională simultană” împotriva site-urilor grupului Stat Islamic, confiscând mai multe probe digitale şi servere. Printre statele membre UE, care au participal la operaţiunea desfăşurată pe 25 şi 26 aprilie, se numără şi România, alături de Belgia, Bulgaria, Franţa, Olanda şi Marea Britanie.

Membrii Stat Islamic ar putea fi identificaţi mai uşor în urma operaţiunii.

Agenţia Amaq, principalul furnizator de ştiri privind Stat Islamic, a fost vizată şi de operaţiuni anterioare.

Rob Wainwright, directorul executiv al Europol, a declarat că ultima operaţiune a afectat capabilitatea organizaţiei Stat Islamic de a disemina propagandă şi de a radicaliza tinerii.

La sfârşitul lunii martie, Europol a anunţat că peste 1.000 de militanţi din statele membre ale Uniunii Europene luptă pentru organizaţia teroristă Stat Islamic, iar 800 dintre aceştia provin din Balcani.

Georgeta AMBERT

Ucraina, pregătită să furnizeze NATO avioane de transport militar

Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat vineri că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică.

”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane 1524741145-2616-752x440necesară”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al companiei, citează Agerpres.

Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.

NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”.

Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.

Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.

Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.

Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent

Maria ANGHELACHE

Guvernul sesizează CCR în cazul Kovesi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat după întâlnirea cu premierul, că i-a prezentat Vioricăi Dăncilă proiectul de sesizare a CCR, aceasta a fost de acord, l-a semnat, urmând ca în cursul zilei de luni, sesizarea să ajungă la Curtea Constituţională.

 Anunţul vine în contextul în care luni, la Palatul Victoria, ministrul Justiţiei a avut o discuţie de aproximativ 30 de minute cu premierul Viorica Dăncilă pe tema sesizării Curţii Constituţionale cu privire la refuzul preşedintelui Klaus Iohannis să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi.

kovesi-sri-610x300,,M-am întâlnit cu doamna premier, i-am prezentat proiectul de sesizare a CCR, argumentele, conţinutul acelui proiect, domnia sa a fost de acord. L-a semnat în prezenţa mea. În cursul zilei de astăzi, sesizarea ajunge la CCR”, a declarat Tudorel Toader, luni, la sediul ministerului Justiţiei.

Şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, anunţând că motivele invocate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă. Imediat după ce preşedintele României şi-a anunţat decizia, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională.

,,Am dat o formă, un draft al sesizării, pe care o vom modifica, preluând o parte şi din raportul preşedintelui României. În funcţie de ce voi discuta cu doamna premier, dacă va fi cazul, vom prelua eventualele noi propuneri, sugestii. Nu este nemulţumirea mea pentru că eu nu am acţionat şi nu acţionez în nume personal, să am nemulţumiri personale. Cât priveşte conţinutul sesizării, cred că sunteţi convinse că nu pot să relatez în acest moment”, a declarat ministrul Justiţiei.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat pe 10 aprilie, întrebat dacă va fi sesizată Curtea Constituţională, în cazul în care şeful statului va refuza revocarea Laurei Codruţa Kovesi, că rolul ar reveni Guvernului şi premierul trebuie să îşi asume această poziţie.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, pe 11 aprilie, că aşteaptă mai întâi să vadă ce va face preşedintele Klaus Iohannis în privinţa revocării din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, apoi va lua o decizie, dar a dat asigurări că ”îl va susţine pe ministrul Justiţiei”.

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.

Florin NAHORNIAC

Iohannis: Dacă PSD nu-i convine, eu sunt preşedintele Republicii

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, că o va întreba pe premierul Viorica Dăncilă la întâlnirea pe care o va avea cu aceasta despre vizita în Israel, subliniind că este preşedintele Republicii şi răspunde de politica externă.

 ,,Fiţi asiguraţi că o să o întreb pe doamna Dăncilă cu ce ocazie a plecat în Israel în vizită bilaterală fără să sufle o vorbă, fără măcar din politeţe să mă sune sau să treacă pe la mine, fiindcă, totuşi, dacă PSD-ului nu-i convine, eu sunt preşedintele Republicii şi eu răspund de politica externă”, a declarat Iohannis la Bacău.

dragnea-iohannis-465x390El a afimat că în declaraţia sa anterioară nu a folosit noţiuni peiorative şi şi-a cerut scuze dacă “cineva s-a simţit ofensat”.

“Acum, să fiu eu acuzat de antisemitism mi se pare deplasat, caraghios. Eu am fost lăudat şi laureat de mai multe asociaţii evreieşti şi toată lumea ştie că relaţii bilaterale între România şi Israel sunt excelente de la fondarea statului Israel modern. Nu ştiu pe ce se bazează aceste critici (…). În afirmaţia mea nu am folosit noţiuni peiorative, dar dacă totuşi cineva s-a simţit ofensat de declaraţia mea, îmi cer scuze faţă de aceştia, iar declaraţia nu a fost o declaraţie, ci a fost o întrebare retorică. (…) Eu m-am întrebat când s-a lăudat preşedintele Camerei Deputaţilor la televizor că a rezolvat problema ambasadei în ce calitate a rezolvat această chestiune şi cum s-a gândit să intre în această dezbatere tocmai de aceea şi fiindcă vizita aceluiaşi personaj nu a fost mediatizată deloc, nu a fost anunţată, mi-am pus şi eu întrebarea, cum probabil şi alţi politicieni şi-au pus întrebarea: Ok, dacă s-a dus acolo şi nu ştim nimic ce înţelegeri vor putea să facă? În absolut niciun caz acea întrebare retorică nu a fost cu iz de a jigni comunităţile evreieşti sau Statul Israel cu care avem relaţii dintre cele mai bune. Întrebarea mi-am pus-o fiindcă o persoană din România, recte preşedintele Camerei Deputaţilor, s-a deplasat acolo pentru nu ştim ce, se întâlneşte cu nu ştim cu cine şi nici nu ştim ce înţelegeri vor face, că dacă ar fi mers într-un mod transparent, dacă ar fi existat declaraţii politice înainte să înţelegem şi noi ce face acolo, atunci cu siguranţă am şti mai bine şi înţelegerile nu ar mai fi secrete”, a afirmat Iohannis.

El a subliniat că nu există o problemă bilaterală între România şi Israel şi a spus că unii politicieni, precum Liviu Dragnea, încearcă să folosească astfel de teme pentru a câştiga recunoaştere internaţională.

“Nu avem o problemă bilaterală, dar politicieni de la noi, care doresc să se profileze în politica internă, cum este de exemplu domnul Dragnea, încearcă să folosească astfel de teme false, inoportune, pentru a câştiga, nu ştiu, capital electoral, recunoaştere internaţională”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a afirmat că nu simte o presiune, afirmând că în ultimul timp PSD lansează iniţiative tot mai discutabile.

“Asta nu o spun în sens pozitiv”, a arătat preşedintele Iohannis.

El a fost întrebat cum vede faptul că preşedintele Cehiei a anunţat că ţara sa este pregătită să mute ambasada la Ierusalim.

“Acolo se vede că problema este invers ca la noi. Acolo vrea preşedintele şi Guvernul este reticent. La noi nu ştiu dacă vrea Guvernul, dar înţeleg că domnul Dragnea i-a convins (…), dar preşedintele nu prea vrea. E o chestiune care la un moment dat trebuie să ne preocupe pe toţi, fiindcă nu este normal ca o astfel de chestiune să producă zâzanie între politicienii europeni”, a afirmat şeful statului.

Florin NAHORNIAC

„Pământul din România n-are cum să dispară”

„Lucerna de pe pământ poate să meargă oriunde fermierul își găsește un debușeu pentru valorificare și are un câștig. Deci, produsle circulă liber, însă pământul este aici, al României”, a declarat Petre Daea, legat de posibila vânzare a Insulei Mari a Brăilei către arabi.

L724646-5YHHm3SriG8Jl5PYE7LnPEEUEIZhRM3jucerna de pe pământ poate să meargă oriunde fermierul își găsește un debușeu pentru valorificare și are un câștig. Deci, produsle circulă liber, însă pământul este aici, al României”, a declarat Petre Daea.
 
Insula Mare a Brăilei va deveni cea mai mare fermă de lucernă din lume. Tranzacţia prin care compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite va deveni proprietara Agricost – administratorul exploataţiei – va fi semnată în următoarele zile.
Sursele citate au precizat că o parte din managementul local al companiei va fi păstrat.
 
Creşterea animalelor este o activitate intensă în Emirate, iar cele 3-4 recolte de lucernă pe an ce pot fi obţinute în IMB vor alimenta fermele arabilor.
 
Conform unor surse citate de Ziarul Financiar la sfârşitul lunii martie, valoarea tranzacţiei s-ar ridica la peste 200 de milioane de euro.
 
Agricost este cea mai mare fermă de cereale din România şi operează în sistem de arendă aproape 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei. Terenul este arendat de la Agenţia Domeniilor Statului, în conformitate cu contractul de concesiune nr. 9 din 3 august 2012, potrivit datelor transmise anterior de companie.
 
Al Dahra face parte din holdingul Al Ain, fondat de Alteţa Sa Şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan. Al Dahra are activităţi în agricultură – cultivarea cerealelor, producţia şi tradingul acestora, având două divizii, de hrană pentru animale şi de alimente pentru oameni, mai exact producţia de orez, făină, fructe şi legume. 

″În ultimii ani au renunţat la culturile de răpiță şi au pus lucernă, la cererea arabilor. Este cea mai mare exploataţie agricolă din Europa”, a spus Traian Cișmaș, director Direcția Agricolă Brăila.

Între arabi şi firma românească încă se poartă negocieri. Odată ce vor parafa tranzacţia, străinii din Emirate vor plăti la Agenţia Domeniile Statului o sumă pentru arendare. Acum, taxa este echivantul în lei a 600 de kilograme de grâu pe hectarul de teren agricol.

“Nu ne-a parvenit niciun document legat de Insula Mare a Brăilei, că ar dori să vândă, că schimbă acţionariatul, că schimbă asociaţii, absolut niciun document nu ne-a venit la registratură. Am auzit şi eu pe piaţa diferite zvonuri”, spune Cătălin Bologa, director general ADS.

Firma care lucrează pământul din Insula Mare a Brăilei este controlată de omul de afaceri Constantin Duluţe.

Afacerea, evaluată acum doi ani la aproape 90 de milioane de euro, a fost preluată de la Culiță Tărâță.

Într un reportaj în emisiunea România te iubesc, Duluțe vorbea despre valoarea pământului.

“Este un bun care nu ia foc, nu ţi-l fură, îţi produce în fiecare an şi îţi dă o singuranță şi viitorul trebuie să mâncăm. Populaţia creşte şi trebuie să găsim soluţii să creştem producţia pe suprafaţa pe care o avem. Şi eu zic că pământul e cea mai bună investiție”, spunea omul de afaceri Constantin Duluțe.

Interesul arabilor pentru a dezvolta afaceri la noi a crescut în ultima vreme. Delegaţi de rang înalt din Emiratele Arabe au avut întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, şeful PSD, Liviu Dragnea, şi ministrul de externe Theodor Melescanu.

“Intre statul Emiratelor şi România exista o relaţie istorică, această relaţie poate fi considerată un model de urmat. Dorim să ridicăm relaţia bilaterală la un nivel superior”, a declarat Sultan Al Jaber, ministrul pentru Afaceri Economice al EAU.

Firma care poartă negocieri pentru a lucra pământului din Insula Mare a Brăilei a fost fondată de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, actualul emir al Abu Dhabi şi primar al regiunii.

Silvia ANDREI

Summit inter-coreean

Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, şi preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, au încheiat vineri prima rundă de convorbiri la Panmunjon, în zona demilitarizată de la frontiera dintre cele două Corei, transmit Reuters şi Yohnap. Kim a revenit pe teritoriul Coreei de Nord într-o limuzină neagră, înconjurată de bodyguarzi.

Discuţiile au durat circa două ore, după ceremoniile iniţiale şi declaraţiile optimiste făcute în faţa presei de cei doi oficiali.

South Korean President Moon Jae-in and North Korean leader Kim Jong Un attend a welcoming ceremony in the truce village of Panmunjom inside the demilitarized zone separating the two Koreas, South Korea, April 27, 2018.     Korea Summit Press Pool/Pool via Reuters

South Korean President Moon Jae-in and North Korean leader Kim Jong Un attend a welcoming ceremony in the truce village of Panmunjom inside the demilitarized zone separating the two Koreas, South Korea, April 27, 2018. Korea Summit Press Pool/Pool via Reuters

Programul primului summit inter-coreean după mai bine de un deceniu continuă cu prânzul, pe care Kim şi Moon nu îl iau împreună. Ei se vor întâlni din nou după-masă (ora locală) şi vor relua dialogul după ce vor planta un copac la frontieră.

După ceremoniile iniţiale, cei doi s-au aşezat faţă în faţă la o masă ovală din Casa Păcii şi au rostit primele alocuţiuni televizate în direct.

Moon şi-a exprimat speranţa că “în peninsula coreeană s-ar putea să fi venit primăvara” şi a apreciat gestul curajos al lui Kim de a trece pentru prima dată frontiera cu Coreea de Sud ca pe un “simbol al păcii”. “În momentul când preşedintele Kim a trecut linia de demarcaţie militară, Panmunjom a devenit un simbol al păcii, nu al diviziunii”. “Vreau să îmi exprim din nou respectul pentru decizia preşedintelui Kim Kong Un de a face posibile convorbirile de astăzi”, a insistat el.

Yonhap notează că titlul de preşedinte, cu care Moon s-a referit la liderul nord-coreean, se referă la funcţia acestuia la conducerea comisiei pentru probleme de stat de la Phenian. Oficial, şeful de stat al Republicii Populare Democrate Coreene este Kim Yong Nam, aflat în delegaţia care îl însoţeşte pe Kim Jong Un.

La rândul său, Kim a vorbit despre “recuperarea timpului pierdut”. “Declar în faţa preşedintelui Moon şi a mulţimii de jurnalişti de aici că voi purta discuţii bune cu preşedintele Moon, cu o atitudine deschisă, sinceră şi cinstită şi voi obţine un rezultat bun”.

Ambii lideri s-au arătat încrezători în posibilitatea ca primul dialog inter-coreean la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu să producă rezultate pozitive, în urma unor “decizii curajoase”, după cum s-a exprimat preşedintele Moon.

După prima strângere de mână dintre liderul de la Phenian, Kim Jong Un, şi preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, au urmat momente ceremoniale. Unul dintre acestea a constat în semnăturile în cartea de onoare din Casa Păcii, locul unde se desfăşoară întâlnirea. “Acum începe o nouă istorie. O eră a păcii, începând de la originea istoriei”, a scris Kim.

Din delegaţia oficială nord-coreeană fac parte încă nouă persoane, printre care Kim Yong Nam, şeful de stat oficial al Coreei de Nord, şi sora lui Kim Jong Un, Kim Yo Jong, care a asistat în februarie la Jocurile Olimpice de iarnă de la Pyeongchang, din Coreea de Sud.

Silvia ANDREI