Arhive zilnice: 11 iulie 2018

Mii de credincioși au venit să se închine la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la Mănăstirea Putna

Mii de credincioși din toată țara au participat luni, 2 iulie, la sărbătoarea ctitorului și ocrotitorului spiritual al Mănăstirii Putna, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, la 26 ani de la canonizarea lui în Biserica Ortodoxă Română. Anul acesta s-au împlinit și 514 ani de la mutarea la Domnul a Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare.

151664Sărbătoarea a fost instituită ca cel de-al doilea hram al așezământului, după hramul istoric Adormirea Maicii Domnului, în anul 2010, scrie Basilica.ro

Cu acest prilej, moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și ale Sfinților Putneni, Cuvioșii Sila, Paisie, Natan au fost scoase spre închinarea miilor de credincioși sosiți la Putna.

Manifestările religioase  dedicate Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare. au debutat în seara zilei de 1 iulie 2018 cu sfințirea Crucii unității neamului românesc.

Slujba a fost oficiată de Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, împreună cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Crucea, amplasată în fața intrării mănăstirii, este o cruce votivă, o rugăciune înălțată lui Dumnezeu pentru întregul popor român, fiind dăruită mănăstirii de Orașul Soroca din Basarabia, unde se află vechea cetatea Soroca a Moldovei, pe malul Nistrului.

„Ștefan cel Mare a biruit cu post, rugăciune și Sfânta Cruce și așa vom birui și noi dacă vom păstra credința strămoșească și dragostea de neam și de pământul nostru strămoșesc”, a spus Arhiepiscopul Pimen la sfințirea Crucii unității neamului românesc.                                             

 Florin BUCOVINEANUL

La Timişoara a fost demarat un proiect de restaurare a optsprezece biserici din Eparhie

Arhiepiscopia Timişoarei a demarat împreună cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timişoara un proiect de restaurare a optsprezece biserici din Banat, majoritatea de patrimoniu.

Prezentarea proiectului a avut loc la Centrul eparhial din Timișoara la începutul acestei săptămâni, informează site-ul oficial al Mitropoliei Banatului.

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, prof. univ. dr. ing. Viorel Șerban, rectorul Politehnica Timișoara, prof. univ. dr. ing. Marius Moșoarcă, preodecanul Facultății de  Arhitectură şi Urbanism din Timișoara, şi a studenţilor implicaţi în acest proiect.

DSC_7250-Medium-768x508.x71918 DSC_7217-Medium-768x508.x71918Mitropolitul Banatului le-a vorbit celor prezenţi despre importanța protejării bisericilor din eparhie, multe din ele biserici de patrimoniu, și a apreciat dragostea și râvna studenților pentru salvarea acestor lăcașuri de cult.

Această acțiune se încadrează în demersul inițiat de către Arhiepiscopia Timișoarei de a conserva  patrimoniul bisericesc din Banat.

De-a lungul anilor au fost desfășurat ateliere interdisciplinare, care au avut în centrul preocupărilor biserica și toposul sacru din mai multe perspective: releveu tradițional, fotogrametric și fișe pentru fiecare element din lemn al bisericii, studierea arhivelor, studii de parament și ale stratului pictural, expertiza biologică și structurală, analiza dendro-cronologică, interviuri în comunitate, etc.

Au fost fotografiate, fișate și analizate bisericile din Belinț, Pesac, Cerneteaz, Bazoșul Vechi, Duboz, Foeni, Mănăstirea Partoș, Gaiu Mic, Chizătău, Murani ș.a.

Cauzele acestor avarii provin din infiltrarea apei din capilaritate, cauze biologice, deteriorări provocate de factorii de mediu.

Profesorii și studenții implicați în proiect au propus mai multe metode de restaurare reversibile în conformitate Chartei de la Veneția.

Proiectul de diagnoză a degradărilor și de propunere a unor metode de restaurare a lăcaşurilor de cult este în curs de realizare în cadrul disciplinei de Metode și Tehnici de Restaurare al Facultății de Arhitectură și Urbanism și se va finaliza în parteneriat cu Arhiepiscopia Timișoarei.

Florin NAHORNIAC

Cronica unei revocări aşteptate

Exact în ziua în care alianța PSD-ALDE urma să anunțe declanșarea procedurilor de suspendare a lui Klaus Iohannis, pe motiv că nu a pus în executare decizia CCR privitoare la demiterea Laurei Codruța Kovesi, președintele le-a luat „obiectul muncii“ și a anunțat demiterea șefei DNA. 

 După 33 de zile în cursul cărora s-a lăudat că se ocupă cu „lectura“ deciziei emise de Curtea Constituţională, președintele Iohannis nu a catadicsit să ne anunțe personal decizia pe care a luat-o, ci a trimis-o „la înaintare“ pe Mădălina Dobrovolschi, purtătorul său de cuvânt.

„România nu poate face pași înapoi…“

Vorbind impersonal, la persoana a treia, purtătorul de cuvânt al Președinției a citit un mesaj prin care a anunțt opinia publică despre decizia luată la Palatul Cotroceni:

iohannis-kovesi-t91zfg8ure-76352400-04301100„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant că respectă Constituţia şi legile ţării şi a acţionat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupţiei nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice şi blocarea luptei anticorupţie se traduce prin lipsa de spitale, şcoli, autostrăzi, administraţie publică eficientă“. Subliniindu-se faptul că indiferent care este  numele procurorului-şef al DNA, instituția are obligaţia să-şi continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanţă. „Klaus Iohannis consideră că România nu poate face paşi înapoi de la statutul de ţară în care domneşte legea şi în care supremaţia Constituţiei este respectată. În România, lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că România este şi trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca şi democraţia autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia şi alegerea fiecărui cetăţean de a respecta, mai presus de orice, Constituţia şi legile acestei ţări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură şi o diminuare a statului de drept.“  Potrivit preşedintelui, judecătorilor constituţionali le revine „responsabilitatea uriaşă ca, în asigurarea supremaţiei Constituţiei, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradiţiile democratice ale poporului român şi pe idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989.“ În același timp, Președinția consideră că hotărârile Curţii Constituţionale trebuie respectate şi aplicate nu numai de către preşedintele României, ci şi de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept.

Kovesi: „Nu, nu este o înfrângere…“

La scurt timp după anunțul privitor la demiterea sa, Laura Codruța Kovesi a oferit o amplă declarație, în care a făcut un inventar al activității sale profesionale. Aflată chiar la sediul sediul DNA și avându-i în spate pe foștii ei subordonați, ea a anunțat:

„Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror“. În continuare. ea a mai afirmat că, în acest moment, Justiţia trece printr-un moment dificil, mai ales din cauza modificărilor legilor Justiţiei în Parlament:

„DNA a demonstrat că legea este egală pentru toţi şi nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din faţa legii. Procurorii independenţi au făcut investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcţia lor, de statut sau de averea pe care au deţinut-o. Am contribuit prin anchete la conştientizarea societăţii cu privire la fenomenul corupţiei. Ceea ce am reuşit să demonstrăm a fost să arătăm că instituţiile publice din România sunt eficiente, că lucrează egal, dar mai ales, da, corupţia poate fi înfrântă. Nu, episodul de astăzi nu este o înfrângere. Modul brutal în care se forţează modificarea legilor penale ne arată că vor protecţie pentru trecut, pentru prezent şi pentru viitor“. Cu toate acestea fosta șefă a DNA a mai menționat că sistemul judiciar din România trece printr-un moment dificil: „După 6 ani la conducerea Parchetului General şi 5 ani, o lună şi 24 de zile în funcţia de procuror-şef DNA, vă spun: nimic nu poate fi pus în balanţă faţă de continuarea acestei lupte. Căci această luptă este una pentru apărarea societăţii faţă de infractori pericoluşi. Da, sistemul judiciar trece printr-un moment dificil. Toţi ştim asta căci am văzut cu toţii ce mai rămâne din legile penale. Am văzut cu toţii forma adoptată în Parlament în ceea ce priveşte Codul Penal şi Codul de Procedură penală. Am făcut şi noi observaţii, a făcut şi ÎCCJ, CSM şi PÎCCJ. Este de bun simţ să observăm că voinţa politică în acest moment nu este pentru o justiţie eficientă, ci este pentru blocarea anchetelor şi pentru blocarea justiţiei. Noi, procurorii, nu putem duce o luptă politică. Ne interzice legea. Pledoaria noastră este însă pentru o legislaţie stabilă, pledoaria noastră este pentru o legislaţie în care procurorii să fie independenţi. Independenţa procurorilor este o valoare incoruptibilă. DNA este o instituţie matură, profesionistă, care a demonstrat că îşi îndeplineşte atribuţiile indiferent de provocări. Aşa că, dragi colegi, nu abandonaţi, continuaţi să vă faceţi treaba şi nu abandonaţi.“ La finalul declarației sale, Kovesi s-a adresat și foștilor săi subordonați: „Vă mulţumesc pentru ceea ce am făcut împreună (…) Pentru rezistenţă şi dârzenia de care aţi dat dovadă în lupta cu infracţionalitatea. Vă mulţumesc că aţi mers înainte, indiferent cât de atacaţi, umiliţi am fost în faţa societăţii şi a familiilor, târâţi în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra. Am putut doar să sesizăm CSM pentru apărarea adevărului.“

Reacții contradictorii

Decizia de revocare a Laurei Codruța Kovesi a stârnit un val de reacții contradictorii.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a declarat că președintele a făcut ceea ce trebuia să facă, pentru că nu putea să nu respecte decizia CCR, în privința revocării procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi: „Nici el nu ar fi vrut să facă asta, dar decizia este definitivă, este obligatorie, nu putea să nu respecte decizia Curții. (…) Nu cred că se va opri aici lupta anticorupție, instituția este mare, este puternică, are legislație suficientă pentru a-și face treaba în continuare. Cine se bucură de îndepărtarea doamnei procuror de acolo, se bucură prea devreme și degeaba pentru că, sigur, se va găsi un procuror care să-i țină locul și care să ducă treaba mai departe.“

O altă reacția rapidă a venit chiar din partea reprezentanților alianței PSD-ALDE. Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare pentru legile Justiției, a fost de părere că președintelui Klaus Iohannis „i-a luat cam mult timp să citească“, dar a catalogat această decizie drept un „semn de normalitate“: „Nu a avut un dialog cu noi. I-a luat cam mult președintelui să citească, dar e un semn de normalitate faptul că președintele, care e garantul respectării Constituției, a respectat această decizie a Curții Constituționale“.

În schimb, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a declarat, după anunțul privind revocarea lui Kovesi de la șefia DNA, că „sentimental președintele nu ar fi vrut să ia această decizie niciodată, dar că nu a acționat dl. Klaus Iohannis, ci președintele.“ Din partea PNL o primă reacție a venit de la senatorul Marcel Vela, fost  primar al orașului Caransebeș dar și actual lider al liberalilor în Caraș-Severin, care a afirmat în presa locală de acolo: „Președintele țării, domnul Klaus Iohannis, respectă statul de drept și respectă Constituția. A semnat decretul în termenul legal de răspuns pentru orice document administrativ.“

Nicușor Dan, actualmente deputat independent, a afirmat că el personal așteaptă de la președintele Iohannis cu mult mai mult decât ceea ce s-a petrecut până acum: „Preşedintele a dat impresia că va amâna mai mult această decizie. Aşteptarea mea de la preşedinte este pentru o soluţie de ansamblu pentru întreg sistemul de justiţie, care este sub asediu în momentul acesta.“ Cu toate acestea, deputatul a afirmat că „Decizia Curţii Constituţionale de acum câteva săptămâni este injustă, ea contrazice decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care vorbesc de rolul preşedintelui şi pe chestiunea numirii procurorilor, dă atribuţii mai mari ministrului Justiţiei faţă de preşedinte, care are o legitimitate mult mai mare, fiind  votat în mod direct de cetăţenii României. Deci decizia Curţii Constituţionale este injustă. (…) Acum sunt două mize mari. Prima miză este ca DNA-ul să funcţioneze în continuare şi să se ocupe de marea corupţie aşa cum a făcut-o, dacă se poate fără acele derapaje pe care presa le-a semnalat şi uneori le-a dat o importanţă mult mai mare decât contextul macro, şi preşedintele care are legitimitatea dată de votul cetăţenilor să vină în faţa acestora şi să spună care este soluţia pentru aceste atacuri sistematice care se dau la sistemul de Justiţie, dacă soluţia aceasta este un referendum sau care este soluţia pe care omul care are cea mai mare legitimitate în urma votului trebuie să o propună cetăţenilor.“

Varujan Vosganian, cel care în urmă se ungea cu mir sfințit în barbă atunci când ar fi urmat să fie anchetat de justiție, a afirmat, acum, că preşedintele Klaus Iohannis nu avea de ales: „ALDE consideră că decretul de revocare este o consecinţă firească a deciziei Curţii Constituţionale. Preşedintele Klaus Iohannis nu avea de ales, pentru că, în ciuda tuturor ezitărilor şi tergiversărilor sale, ştia că nerespectarea unei decizii a Curţii Constituţionale nu ar fi fost privită cu ochi buni de nicio instanţă juridică sau politică din ţară sau din străinătate. Din acest motiv, considerăm că această decizie de revocare trebuia luată imediat după pronunţarea deciziei Curţii, pentru că asta ne-ar fi scutit de o perioadă de dispute şi de ipoteze care nu au avut alt rost decât să agite spiritele şi să irosească energiile politice ce pot fi canalizate în altă parte.“

Orban: România putea fi expusă riscului unor tulburări sociale

Ludovic Orban, președintele PNL, partidul din care provine actualul președinte, a afirmat că, în cazul în care decizia CCR nu ar fi fost pusă în practică, țara noastră ar fi putut fi expusă riscului unor evenimente care să creeze tulburări sociale: „PNL a luat act de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a pune în practică decizia CCR. Suntem convinşi că în spatele acestei decizii, preşedintele a analizat situaţia şi a avut motive puternice pentru a lua această decizie. Din punctul nostru de vedere, preşedintele a ales între interesul personal şi interesul României, a ales interesul României, pentru că în cazul în care nu ar fi pus în practică decizia CCR, România putea fi expusă riscului declanşării unor evenimente care să creeze tulburări sociale.“ În continuare, liderul liberal a mai afirmat că președintele a fost și este un luptător împotriva corupţiei, dar și că PNL va lupta în continuare cu „clanul Dragnea“: „Klaus Iohannis a fost, este şi va fi un susţinător al luptei împotriva corupţiei, al independenţei justiţiei, al democraţiei, al traiectoriei euroatlantice a României şi a susţinerii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români corecţi, cinstiţi, oneşti, care respectă legea. (…) PNL va continua lupta cu clanul Dragnea, cu majoritatea guvernamentală actuală, care vrea să îngroape România. (…) PNL se va bate pentru menţinerea fermă a României în familia naţiunilor dezvoltate, va milita ferm pentru menţinerea angajamentelor nostre ca stat al UE, NATO şi pentru punerea în pratică a Parteneriatului Strategic cu SUA.“

La rândul său, liberalul Alina Gorghiu a afirmat că președintele nu ar fi avut altceva de făcut, căci respectarea Deciziei CCR era impusă de regulile cuprinse în Constituţie: „Preşedintele a luat o decizie după ce a cumpănit atent toate nuanţele cuprinse în Decizia CCR. Cu siguranţă se sprijină pe o analiză făcută cu maximă atenţie a tuturor aspectelor juridice. Nu este în niciun caz o reacţie şi nici nu ar fi fost oportună o astfel de reacţie. Şi în niciun caz nu este o decizie politică, nu aşa funcţionează lucrurile la un astfel de nivel de responsabilitate. Cunoaştem integritatea preşedintelui Iohannis şi ştim că pentru el niciun calcul politic nu trece înaintea regulilor de funcţionare ale statului. S-a văzut că numai Preşedintele a arătat acum că este factorul absolut necesar de echilibru şi de stabilitate într-un mediu politic românesc extrem de agitat şi de imprevizibil. De aceea, nimic din ce au spus politicienii din partidele politice în ultimele săptămâni nu a avut importanţă. Ştim ce scopuri personale urmărea fiecare dintre ei.“ În plus, Gorghiu a mai afirmat că respectarea Deciziei CCR prin emiterea Decretului de demitere a lui Kovesi  era impusă de regulile cuprinse în Constituţie. Ar fi cea mai mare eroare politică ca de la nivelul opoziţiei să înceapă atacuri sau să fie voci care să exprime dezamăgire faţă de această decizie. Să nu uităm, pârghiile sale au fost amputate rând pe rând. Apoi s-a format o anumită majoritate în interiorul CCR“.

Prin intermediul paginei sale de Facebook, Raluca Turcan i-a luat apărarea președintelui despre care a susținut că nu a făcut nimic altceva decât și respecte Constituția: „Preşedintele României a respectat Constituţia. PSD o sfidează în continuare. PSD aplică deciziile Înaltei Curţi pe incompatibilităţile unor parlamentari de-ai lor? Preşedintele României a respectat Constituţia. PSD o sfidează în continuare. Mingea e acum la Dragnea 100%.“

Iar asta, pentru că, acum, este obligatoriu ca Liviu Dragnea să demisioneze, modificările la Codurile penale să fie respinse, dar și că este necesară formarea unei alte majorități parlamentare: „Cerinţe obligatorii: Demisia! Respingerea Codurilor! O nouă majoritate parlamentară care să respecte Constituţia. Şi un singur articol din Codul Penal dacă este neconstituţional, ar trebui să ducă la îndepărtarea lui Dragnea de pe scena politică. Această ţară, viitorul european al românilor nu stau în Liviu Dragnea, dublu condamnat, care de pe a treia funcţie în statul român va merge direct în puşcărie.“

Kelemen Hunor, de la UDMR, a afirmat un lucru știut de toată lumea: o instituție puternică funcționează indiferent de cine este condusă: „De câte ori am răspuns, am spus că sunt convins că preşedintele va respecta decizia Curţii Constituţionale. Indiferent dacă ne place sau nu ne place, dacă nu respectăm deciziile Curţii Constituţionale pornim cu paşi repezi spre anarhie. Deci, eu eram convins că va respecta această decizie, era o chestiune de timp. O instituţie puternică funcţionează aproape indiferent de cine este condusă, deci nu trebuie să personalizăm, să spunem că doar o singură persoană este capabilă să conducă o instituţie. DNA fiind o instituţie importantă, dacă regulile sunt clare, dacă legile sunt, dacă funcţional construcţia este foarte bine făcută, atunci nu am ce să zic, că se va întâmpla o mare tragedie. Deci, atât pot să vă spun, că a respectat decizia Curţii. Punct!“

 Codrin Ștefănescu: „Nu e decizia lui Iohanis…“

Codrin Ştefănescu, secretarul general adjunct al PSD, a susținut că dacă s-a luat abia astăzi decizia de revocare a şefei DNA, nu e decizia lui Iohannis, e decizia sistemului: „Decizia asta trebuia luată acum 31 de zile şi atunci era Constituţia respectată. Dacă s-a luat abia astăzi (luni – n.r.), nu e decizia lui Iohannis, e decizia sistemului, a celor care îi fac punctajul domnului Iohannis, iar aceştia, după un calcul, la fel cum ne-am făcut şi noi în coaliţie privind suspendarea, au calculat şi ei ce înseamnă suspendarea şi ce se poate întâmpla după cu ei. Au preferat să îi sacrifice un om de pe tabla de şah, urmând să îşi ia revanşa vizavi de coaliţie. Nu ştiu în ce constă această revanşă. Poate să fie dosarul de la DIICOT deschis pe numele Guvernului, poate să fie Codul penal. În orice caz, această pierdere a lor nu este făcută doar pentru respectarea Constituţiei, ci e făcută de nevoie într-un moment în care astrele nu erau favorabile pentru ei“.

„Îmi retrag like-ul“

Dezamăgit de această decizie a președintelui s-a arătat și deputatul USR Iulian Bulai, care a anunțat că că nu se simte reprezentat de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a şefei DNA: „Nu mă simt reprezentat de decizia preşedintelui de revocare a şefei DNA – Laura Kodruţa Kovesi. Domnule Iohannis, îmi retrag like-ul. Şi rămân dezamăgit“. Dar, în ciuda acestui „atac de natură informatică“, Bulai a mai afirmat că ,,prezența USR în Parlament îi dă speranțe, dar nu și preşedintele în acest moment.“

În schimb, fostul premier Dacian Cioloș a adoptat un ton cu mult mai „mobilizator“: „Ştiu că multora dintre voi vă vine în gând să vă luaţi câmpii, să plecaţi unde vedeţi cu ochii. Eu unul nu vreau să plec nicăieri cu fruntea plecată. Nu putem schimba situaţia de fapt, dar putem schimba ce va să vină dacă rămânem şi gândim şi lucrăm împreună. Dezamăgirea e cel mai nociv lucru. Încrederea că putem mai mult şi mai bine ne poate susţine. Haideţi să rămânem Împreună!“.

Suspendarea merge înainte! Așa vorbește un țigan de Teleorman

În ciuda „sacrificării“ fostei șefe a DNA, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a anuțat că  decizia lui Iohannis nu anulează discuţiile despre o eventuală suspendare din funcţie a președintelui: „Discuția despre suspendare nu era generată doar de această încălcare a Contituţiei, ci de un complex apare de factori. De exemplu, faptul că şi-a facut un obicei din a bloca orice inițiativă a parlamentului și aproape orice inițiativă a Guvernului. Discuția despre suspendare va continua în partid și vom discuta și în coaliție. Dacă vom lua această decizie, discutăm atunci. E o discuție pe care trebuie să o avem aşezat, pentru că e un demers foarte serios. Din păcate, președintele a arătat de mult că nu respectă Constituția, nu mai are puterea să fie un președinte deasupra partidelor, un președinte mediator între puterile statului și asta duce la foarte multe blocaje, amenințări ale premierului și multe alte gesturi“. Dar, cel puțin deocamdată, Călin Popescu-Tăriceanu,  liderul ALDE, nu s-a arătat deosebit de entuziasmat de continuarea acestor demersuri: a plecat în concediu.

Georgeta AMBERT

Dragnea, despre suspendarea lui Iohannis: discutăm în coaliţie, dacă mai aşteptăm sau nu

Dragnea spune că trebuie să discute în coaliţie dacă mai aşteaptă ca preşedintele să ia o decizie cu privire la revocarea procurorului-şef al DNA sau nu şi, de asemenea, dacă mai are rost să îl suspende din funcţie sau nu.

iohannis-a-promulgat-legea-lui-dragnea_52001 ,,Asta trebuie să discutăm în Coaliţie, dacă mai aşteptăm, dacă nu mai aşteptăm, dacă mai are rost, dacă nu mai are rost”, a spus Liviu Dragnea, citat de News.ro, chestionat cu privire la decizia Coaliţiei privind revocarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Întrebat dacă au primit un semnal de la Cotroceni cu privire la decizia preşedintelui în ceea ce o priveşte pe Laura Coduţa Kovesi, acesta a spus: “Noi nu primim semnale de acolo”.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat săptămâna trecută, răspunzând unei întrebări, că nu este exclusă declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, spunânând că acesata a întârziat nepermis de mult cu decizia privind revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.,,Nu este exclusă (suspendarea preşedintelui Iohannis – n.r.). A stat neconstituţional şi nepermis de mult cu decizia. Jocul ăsta cu este bătaie de joc la adresa Curţii Constituţionale”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a evitat să pronunţe un termen legat de anunţarea deciziei sale privind revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, iar întrebat despre declaraţiile făcute de Dragnea, potrivit cărora şeful statului a întârziat nepermis cu această decizie şi nu este exclusă suspendarea sa, Iohannis a spus: ,,Sincer, nu sunt extrem de interesat de părerea dumnealui”.

Florin NAHORNIAC

Oamenii au recunoscut glasul cerului în Sf. Ștefan cel Mare

În omilia sa prilejuită de slujba hramului mănăstirii Putna, Mitropolitul Teofan a spus despre Sfântul Voievod Ștefan cel Mare că „oamenii l-au urmat pentru că au recunoscut în el glasul Cerului și împreună cu el au mers” pe calea care duce spre Împărăția lui Dumnezeu.

Mii de credincioși din întreaga țară și din Republica Moldova au participat la slujba hramului luni, 2 iulie, la Mănăstirea Putna, pentru a-l cinsti pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul așezământului monahal.

hram-manastirea-putna_foto-tudorel-rusu-25_w1000_h662_q100-1.x71918Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Teofan al Moldovei împreună cu un sobor de ierarhi din care au făcut parte: Mitropolitul Mitrofan de Lugansk si Alchevsk – Ucraina, Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, Episcopul Macarie al Europei de Nord și Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.

Mitropolitul Teofan a evidențiat că dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și-a exercitat slujirea de domn „ținând cont în mod special de trei lucruri: credința în Dumnezeu, iubirea față de neamul său și atașamentul față de valorile familiei”.

Totodată, ierarhul l-a evocat pe sfântul voievod ca fiind un om al rugăciunii, al postului, al pocăinței și al spovedaniei.

În clipe de bucurie sau în momente de cumpănă alerga la chilia Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, se arunca în genunchi la picioarele lui, își mărturisea păcatele, primea dezlegare și prin aceasta ajutor de la Dumnezeu, a relatat Înaltpreasfinția Sa.

Mitropolitul Teofan l-a numit pe sfântul voievod „pildă și model a celui care are o responsabilitate mai mare sau mai mică în slujba Bisericii, a țării sau a lumii”

Luni, 2 iulie, s-au împlinit 514 ani de trecerea sfântului voievod la cele veşnice şi 561 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei.

La eveniment a fost prezente mai multe oficialități ale României și ale Republicii Moldova.

Secretarul de stat al Ministerului cultelor, Victor Opaschi, a mărturisit că este onorat să fie alături „la această adunare dedicată memoriei Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, icoană și simbol al identității românești”.

Victor Opaschi a subliniat este greu să vorbești despre Ștefan cel Mare și Sfânt despre care s-a vorbit și s-a scris atât de mult.

Pornind chiar de aici de la Putna, nu putem să nu observăm că identitatea acestor locuri este atât de strânsă de numele lui Ștefan, încât ziua pomenirii lui este și ziua sărbătorii locului.

Secretarul de stat al Ministerului cultelor a remarcat că Mănăstirea Putna este „un loc al spiritualității și al credinței, care prin activitățile ei reafirmă permanent importanța fundamentală a păstrării legăturii între educație credință și cultură”.

La finalul Sfintei Liturghii Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a adresat câteva cuvinte credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie.

Ierarhul a remarcat numărul mare de oameni veniți la slujbă și a spus că se adeveresc cuvintele lui Mihai Eminescu care își dorea ca ziua cinstirii Sfântului Ștefan cel Mare să devină sărbătoare națională.

Mi se dă încredințarea că treptat se împlinește dorința marelui poet Mihai Eminescu, care a spus să facem din ziua de cinstire a Sfântului voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie, sărbătoare națională. Prezența dumneavoastră într-adevăr reprezintă o sărbătoare națională, a mărturisit Înaltpreasfinția Sa.

Ierarhul a îndemnat credincioșii ca atunci când trec pragul Mănăstirii Putna, să se simtă „români și creștini”, deoarece „este izvorul, este taina, este hrana duhovnicească” prin care se păstrează identitatea”.

Totodată, Arhiepiscopul Pimen a adus aminte că poetul Mihai Eminescu numea mănăstirea unde a fost oficiată Sfânta Liturghie, Ierusalimul neamului românesc.

Slujba a fost transmisă live la Postul de televiziune Trinitas al Patriarhiei Române.

Silvia ANDREI

La Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”

La Putna a fost sfinţit luni, 2 iulie 2018, Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.

Slujba a fost prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Portal-Memorial-Golgota-Neamului-Fantana-Alba.x71918Alături de Mitropolitul Teofan au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Mitrofan, Mitropolit de Lugansk si Alchevsk – Ucraina, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpresfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Portalul este închinat jertfei românilor de pretutindeni pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, celor peste 2000 de români care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, în data de 1 aprilie 1941.

La eveniment au participat reprezentanți ai Guvernului României și ai Guvernului Republicii Moldova.

După slujba de sfinţire a avut loc un recital susţinut de Grupul Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni”.

Inaugurarea portalului a fost precedată de liturghia arhierească oficiată în altarul de vară al mănăstirii.

Golgota Neamului – Fântâna Albă

hram-2-iulie-manastirea-putna-foto-lucian-ducan-10.x71918Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși în masacru din 1941 şi o fântână.

Pe site-ul Mănăstirii Putna este prezentată explicaţia acestui portal: „Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor”.

Florin CREȘTINUL

Vom birui dacă vom păstra credinţa strămoşească şi dragostea de neam – Arhiepiscopul Pimen la sfinţirea Crucii unităţii neamului românesc

„Ştefan cel Mare a biruit cu post, rugăciune şi Sfânta Cruce şi aşa vom birui şi noi dacă vom păstra credinţa strămoşească şi dragostea de neam şi de pământul nostru strămoşesc”, a spus duminică Arhiepiscopul Pimen.

Sfintirea-ceucii-unitatii-neamului-romanesc-14.x71918La Mănăstirea Putna a fost sfinţită duminică Crucea unităţii neamului românesc, eveniment care a marcat deschiderea manifestărilor dedicate Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare.

Slujba a fost oficiată de Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Crucea este amplasată la intrarea mănăstirii. Este o cruce votivă, o rugăciune înălțată lui Dumnezeu pentru întregul popor român.

Pe față, crucea are înscrisă o rugăciune: „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, caută cu milostivire spre neamul românesc și îl păzește în dreapta credință, în demnitate, unitate și dragoste frățească”.

Sfintirea-ceucii-unitatii-neamului-romanesc-11.x71918Pe spatele crucii a fost însemnat: „Întru lauda lui Dumnezeu, a Maicii Domnului și a sfinților români, întru cinstirea strămoșilor care au trăit în credință și bună rânduială și spre ocrotirea românilor de pretutindeni și din toate timpurile”.

Crucea a fost dăruită mănăstirii de orașul Soroca din Basarabia, unde se află vechea cetate Soroca a Moldovei, pe malul Nistrului.

Cetatea Soroca este legată de Mănăstirea Putna prin cei doi mari ctitori ai mănăstirii. Primul pârcălab atestat documentar al Cetății Soroca este Coste, în 1499, numit de Sfântul Voievod Ștefan, întâiul ctitor al mănăstirii.

Elena TURCULEANU

În Republica Moldova vor răsuna clopotele pentru victimele deportărilor staliniste

În toate parohiile din Mitropolia Basarabiei vor fi oficiate în 6 iulie, de la ora 10:00, slujbe de pomenire şi vor răsuna clopotele pentru victimele celui de-al doilea val de deportări staliniste din Republica Moldova.

Totodată, rugăciunile se vor înălţa şi pentru toți cei care au trecut la Domnul în urma represaliilor comuniste, potrivit unei circulare a Mitropolitului Basarabiei.

deportari.x71918

Ziua de 6 iulie a fost declarată zi de doliu național de Guvernul Republicii Moldova. În toate localitățile din țară drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, iar la ora 10:00 se va păstra un moment de reculegere.

Valentina Sturza, președintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici, a declarat că numărul celor deportați depășește 94.700 persoane.

Dintre acestea, în Republica Moldova mai sunt în viață 7680 de foști deportați, cu 450 mai puțini ca anul trecut.

Sunt documentate trei valuri de deportări în masă: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951.

Florin NAHORNIAC

Senatul a adoptat modificarea Legii pentru alegerea preşedintelui României

Senatul a adoptat proiectul PSD care modifică Legea pentru alegerea preşedintelui României, schimbările constând în posibilitatea unui alegător de a semna pentru susţinerea mai multor candidaturi şi dublarea amenzilor.

senat-605xIniţiativa legislativă a social-democraţilor a fost adoptată de Senat, primă cameră sesizată, cu 70 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” şi 12 abţineri. Camera Deputaţilor va da vot asupra proiectul, în calitate de for decizional, transmite Mediafax.

Potrivit articolului 4, alineatul (2) al proiectul de lege care propune modificarea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, depus la Senat pe 2 mai, în procedură de urgenţă, „candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente, pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”.

Forma actuală a legii prevede că „un alegător poate susţine un singur candidat”.

O altă modificare prevede mărirea cuantumului amenzilor în cazul încălcării Legii, astfel încât, potrivit art 54, „contravenţiile prevăzute la art. 53 alin (1) se sancţionează cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei, cele de la alin (2) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele de la alin (3) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei”. În prezent, legea prevede sancţiuni de la 1.000 lei la 10.000 lei.

În iniţiativa legislativă a PSD, se aplică amendă de la 2.500 la 5.000 lei pentru „neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări. Tipărirea fără drept de buletine de vot. Refuzul de a permite accesul în secţia de votare a candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor electorale şi al reprezentanţilor AEP să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale. Refuzul de a se conforma dipoziţiilor emise în condiţiile legii de preşedintele biroului electoral al secţie de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi. Distribuirea materialelor de propagandă în sediile secţiilor de votare. Reţinerea actului de identitate sau a documentului de identitate, după caz, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare. Purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală”.

Proiectul prevede amenzi de la 5.000 lei la 10.000 lei aplicate de către biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, pentru faptele prevăzute la Art 53 alin (2): „Folosirea de către o formaţiune politică a însemnului electoral al altei formaţiuni politice sau a imaginii candidaţilor altei formaţiuni politice. Refuzul preşedintelui biroului electoral al secţie de votare sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi. Încălcarea de către asociaţii, fundaţii, instituţii mass-media româneşti a condiţiilor prevăute de lege pentru desemnarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media. Înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi ştampilei de votare. Întocmirea de către birourilor electorale ale secţiilor de votare a proceselor verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi.”

Alte amenzi din proiect variază de la 10.000 lei la 20.000 lei , aplicate de către „preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia sau de personalul tehnic auxiliar, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora pentru fapte prevăzute la art. 53 alin (3) – a) refuzul de a primi şi înregiastra o sesizare, întâmpinare, contestaţie sau plângere scrisă privind procesul electoral; b) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri.”

Potrivit iniţiativei, se menţine numărul de semnături de susţinere pentru un candidat la alegerile prezidenţiale, 200.000, dar se precizează că ”un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”.

Proiectul iniţial permitea desfăşurarea campaniei electorale şi în şcoli, dar conform raportului comisiei de specialitate s-a revenit printr-un amendament.

Astfel, potrivit art 37 alin (4) „În unităţile militare, în unităţile şi instituţiile de învăţământ, în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, în sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, secţiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise”.

Iniţiativa PSD prevede monitorizare audio-video la urnele de vot: „cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de votare şi în raza mijloacelor de înregistrare audio-video”. De asemenea, alin (6) modificat prevede că “pe durata votării, accesul alegătorilor la urnele de vot este monitorizat audio-video în condiţiile stabilite prin hotărâre.

Iosif VARGA

Administrația Trump anulează „acțiunea afirmativă” introdusă de Obama în școli și universități

Administrația Donald Trump a pus capăt ieri politicilor instituite în mandatele Obama, care încurajau admiterea preferențială în colegii și universități pe criterii de rasă, scrie Wall Street Journal și va încuraja administratorii instituțiilor de învățământ să adopte standarde de admitere nediferențiate, din acest punct de vedere.

Procurorul general (cu rol de ministru al Justiției în guvernul federal) Jeff Sessions a făcut anunțul oficial marți.

Administratia-Trump-a-fost-data-in-judecata-pentru-ca-a-verificat-fara-mandat-telefoanele-mobile-la-graniteDecizia vine pe fondul unei investigații realizate de ministerul Justiției cu privire la posibila discriminare a Universității Harvard contra studenților de origine asiatică, ale căror standarde de admitere în prestigioasa universitate ar fi mai ridicate din cauza faptului că acest grup etnic are, statistic, cele mai bune performanțe școlare. Ministerul a revitalizat ancheta, după ce fosta administrație a respins plângerea.

Deși decizia nu schimbă deocamdată legislația federală privind acțiunea afirmativă, ea face lumină cu privire la poziția administrației Trump asupra subiectului și anunță o posibilă revizuire a acestuia odată cu înlocuirea judecătorului Anthony Kennedy din Curtea Supremă.

Ce este „acțiunea afirmativă” și ce critici i se aduc?„Acțiunea afirmativă” a fost introdusă de președintele american Lyndon Johnson (Democrat, mandat 1963-1969) și conform acesteia toate instituțiile de stat sau care primesc susținere financiară federală „trebuie să se abțină de la discriminări rasiale, sexuale, religioase și să aplice tratament egal angajaților indiferent de rasă, sex, religie”.

Astăzi însă acțiunea afirmativă a ajuns să desemneze o politică instituțională menită să deschidă domenii tradițional dominate de anumite grupuri altor grupuri sociale excluse anterior (de exemplu femeilor pentru domeniile dominate de bărbați).

Acțiunea afirmativă este un pilon al politicilor sociale de Stânga „egalitariste” și pretinde ca:

  1. Proporția angajaților (admișilor) într-o instituție să fie echivalentă cu proporția candidaților în funcție de sex;
  2. La competență egală, între femei și bărbați să fie preferate femeile;
  3. Segregarea pe sexe a locurilor de muncă și publicitatea acestora să fie interzisă (de exemplu: „angajăm femei de serviciu”) etc.

Principalele critici aduse acțiunii afirmative rezidă în aceea că:

  1. Favorizarea unui grup în numele unei discriminări din trecut înseamnă nedreptățirea prezentă a altuia. Așadar, acțiunea afirmativă este o formă de discriminare și deci este condamnabilă.
  2. A.a. încalcă mecanismele pieței și, acolo unde se aplică în mediul privat, ale inițiativei private, care trebuie lăsate să acționeze nestingherit. Spre exemplu, faptul că femeile tind să se concentreze pe anumite sectoare care sunt mai prost plătite sau că unele preferă să fie „casnice” rezultă din alegerea lor personală și nu trebuie intervenit pentru o „corectare” artificială.

În România un exemplu de acțiune afirmativă este obligativitatea „cotelor de gen” în politică, o măsură votată cu entuziasm și de partidele „de dreapta” precum PNL, dovadă a confuziei ideologice ce domină scena politică românească.

„Noi reguli pentru acțiunea afirmativă, băieți: Trebuie să angajați niște somalezi!

Îndrumările emise de ministerele de Justiției și al Educației din mandatul Obama recomandau școlilor și universităților să stabilească criterii de admitere în care rasa să fie folosită pentru a „promova diversitatea”. Așa-numita acțiune afirmativă este de fapt o metodă de a oferi locuri preferențial anumitor grupuri rasiale în defavoarea altora. Conform WSJ, oficialii administrației Trump vor argumenta că aceste documente, în vigoare din 2011 și 2016, trec dincolo de precedentul stabilit printr-o decizie a Curții Supreme și induc în eroare instituțiile de învățământ.

Deloc surprinzător, foștii oficiali din guvernul Obama care au implementat aceste politici nu sunt de acord. Anurima Bargava, fostul responsabil pentru drepturile civile în instituțiile de educație, afirmă că documentele acum contestate ofereau simple îndrumări și că anularea lor dovedește că actuala administrație nu favorizează diversitatea rasială și comite un „atac pur politic” care nu aduce beneficii nimănui.

Din câte se pare însă, aceste „simple îndrumări” nu erau chiar inocente, după cum rezultă dintr-un proces intentat în 2014 Universității Harvard de către un grup intitulat „Students for Fair Admissions” (Studenți pentru Admitere Corectă). Conform plângerii, Harvard discriminează intenționat candidații de origine asiatică (așa-numiții Asian-Americans) limitând artificial numărul celor admiși. Conform cu website-ul organizațieirasa nu poate constitui un element de favorizare sau defavorizare a unui candidat la învățământul superior. Procesul se va judeca la o curte federală începând cu luna noiembrie.

Măsura contra acțiunii afirmative vine într-un moment politic favorabil pentru Trump, a dar câteva zile după ce Anthony Kennedy și-a anunțat pensionarea de la Curtea Supremă, un eveniment politic a cărui miză este uriașă și depășește cu mult limitele temporale ale unui mandat prezidențial.

Silvia ANDREI

Hunor neagă că UDMR ţine în viaţă Guvernul

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, că este o „minciună generală” faptul că Uniunea ar ţine în viaţă actualul guvern, deoarece coaliţia are majoritate cu sau fără această formaţiune.

646x404 (1)„Noi am ales să ieşim din sală deoarece această moţiune nu vorbeşte despre viitor (…) Am decis aşa la moţiune, fiindcă ei (coaliţia PSD-ALDE – n.r.) oricum aveau majoritate. Este o minciună generală care se spune în mass-media, în cârciumi sau pe Facebook că de fapt noi ţinem în viaţă acest guvern. Nu puteam vota moţiunea de cenzură fiindcă nimeni nu a venit cu niciun fel de propunere, nici măcar nu ştiam cine va fi candidatul la premier, nu ştiam nici măcar programul de guvernare, iar un politician responsabil nu poate vota moţiunea de cenzură. Din acest motiv am ales aşa, fiindcă am văzut că acesta este un război pentru putere, nu vorbeşte despre lucrurile esenţiale ale societăţii, despre viitorul ţării şi din acest motiv rămânem pe dinafara acestei politici, în afara acestui război”, a arătat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Liderul UDMR a spus că moţiunea de cenzură nu vorbea despre problemele societăţii, despre politicile publice. „Dacă despre asta se va discuta în Parlament, atunci se poate conta pe noi”, adăugat Kelemen, potrivit agerpres.ro.

El susţine că, în România, nimeni nu are o idee clară despre ce va fi cu ţara peste 20 de ani şi se vorbeşte doar despre lupta împotriva corupţiei.
„Aşa am încercat să ne diferenţiem de ceilalţi, de ambele tabere (…) Trăim această situaţie: dacă politicienilor români nu le iese ceva, UDMR e de vină. Dacă ceva nu merge bine în ţară, UDMR e de vină. Nu pot să stigmatizezi oameni şi să declanşezi ură. Azi, în România, nimeni nu are o idee hotărâtă despre ceea ce va fi cu această ţară peste 20 de ani. Nimeni nu vorbeşte altceva decât despre lupta împotriva corupţiei. Nu negăm că nu e importantă lupta împotriva corupţiei, dar nimeni nu vorbeşte despre politici fiscale, probleme sociale, despre sănătate şi infrastructură. Toate sunt formulate în sloganuri”, a punctat Kelemen Hunor.

Acesta a adăugat că puterea şi opoziţia se bat „până la sânge şi nu pot să cadă de acord nici măcar asupra unei autostrăzi” şi că UDMR poate sprijini orice construcţie care vorbeşte despre viitor. Kelemen Hunor a participat, sâmbătă, la cea de a doua ediţie a taberei politice organizată de UDMR şi Conferinţa Tinerilor Maghiari din România (MIERT). Evenimentul are loc, de joi până duminică, în satul Subcetate, comuna Zetea, şi este destinat angajaţilor din structurile Uniunii, liderilor organizaţiilor de tineret şi celor interesaţi de politică.

Maria ANGHELACHE

Surpriză de proporții: Halep, ELIMINATĂ

Simona Halep a ratat calificarea în optimile turneului de la Wimbledon, fiind învinsă dramatic sâmbătă de taiwaneza Su-Wei Hsieh, numărul 48 mondial, în turul al treilea, scor 6-3, 4-6, 5-7.

Halep a fost eliminată după ce a condus cu 5-2 în decisiv şi a ratat o minge de meci la 5-4.

simona_halep_eliminata_45243300“Este prima mea victorie în faţa numărului 1. Este extraordinar să fiu aici şi să lupt cu emoţiile. La 2-5 în ultimul set, am avut multă susţinere din partea publicului. Ei m-au făcut să lupt. Simona a jucat atât de bine… Dacă nu lupt, nu reuşesc”, a spus Hsieh după meci.
Înainte de această partidă, cele două jucătoare se mai întâlniseră o singură dată. Halep a câştigat meciul disputat cu Hsieh, în 2013, în turul I al turneului de la Cincinnati, cu scorul de 6-7 (5), 6-1, 6-2.

Odată cu eliminarea Simonei, în competiția britanică a mai rămas o singură jucătoare din Top 10: Karolina Pliskova.

Begu și Buzărnescu, în optimile probei de dublu

Perechea Irina Begu/Mihaela Buzărnescu, cap de serie numărul 15, a eliminat, sâmbătă, cuplul Ana Bogdan/Kaitlyn Christian (România/SUA), în turul doi al probei de dublu feminin de la Wimbledon.

Begu şi Buzărnescu s-au impus, într-o oră şi trei minute, cu scorul de 6-2, 6-2.

Silvia ANDREI

Guvernul german, în boală cronică la 100 de zile

Fisurile apărute în UE odată cu venirea unor guverne populiste și antiimigrație sunt pe cale să producă un cutremur de proporții în Germania.

Lovitura de grație nu a venit pentru cancelarul Angela Merkel nici din partea Italiei, nici din Polonia sau Ungaria, așa

Germany's Chancellor Angela Merkel (L) and Britain's Prime Minister Theresa May (R) take part in a press conference during the Western Balkans Summit 2018 at Lancaster House in London, on July 10, 2018. (Photo by Tolga AKMEN / AFP)        (Photo credit should read TOLGA AKMEN/AFP/Getty Images)

Germany’s Chancellor Angela Merkel (L) and Britain’s Prime Minister Theresa May (R) take part in a press conference during the Western Balkans Summit 2018 at Lancaster House in London, on July 10, 2018. (Photo by Tolga AKMEN / AFP) (Photo credit should read TOLGA AKMEN/AFP/Getty Images)

cum ar fi fost de așteptat, ci din interior, din cadrul propriei sale alianțe. Cei care amenință acum să rupă coaliția la care s-a ajuns cu greu, după luni întregi de negocieri și concesii, sunt chiar partenerii de guvernare ai CDU din 1949 încoace: conservatorii bavarezi (CSU). Liderul CSU, Horst Seehofer, a fost cel care a declanșat revolta și i-a dat ultimatum cancelarului până la summit-ul european din weekend să vină cu un consens european care să rezolve problema imigrației. Seehofer amenințase că, în lipsa unei înțelegeri cu europenii, își va folosi atribuțiile locale și federale (este și ministru de Interne) și va acționa unilateral: va începe să întoarcă imigranții de la granițele landului său. Explicația nu trebuie căutată prea departe: în trei luni vor fi alegeri în Bavaria. CSU, care are majoritate absolută acolo de la război încoace, riscă, pentru prima dată, să piardă supremația în fața AfD (Alternativa pentru Germania), partid cu vederi radicale bătând spre extremă dreapta, în special în ce privește imigrația.

Totuși, poziția lui Seehofer este un nonsens din toate punctele de vedere. Nu doar că, în caz de insubordonare, va fi concediat din funcția de ministru de Interne și că va rupe o alianță ce a funcționat mai bine de jumătate de secol și că va lăsa Germania fără guvern și expusă populiștilor. Dar sondajele arată că, dacă va concura contra CDU-ului Angelei Merkel, va scinda voturile, iar rezultatul nu îi este favorabil: bavarezii sunt mai mulțumiți de politicile cancelarului decât de cele ale liderului CSU. Este o eroare de judecată și pentru că politica ușilor deschise (aplicată pentru foarte scurt timp de Angela Merkel în 2015, din rațiuni umanitare) s-a terminat de mult, iar rezultatul la care a ajuns zilele trecute Merkel cu restul europenilor este aproximativ același cu ce dorește să aplice Seehofer. Este același Seehofer care, în 2015, o avertiza pe șefa guvernului că „nu va putea pune dopul înapoi în sticlă“, cu alte cuvinte, că unda de șoc se va tot propaga în anii următori. A avut dreptate: partidul de guvernare a pierdut puncte extrem de importante în alegerile federale și în cele de landuri și era cât pe ce să piardă un nou mandat, lăsând în același timp un culoar important pentru populiști.

Și totuși, e greu ce spus ce calcule logice face liderul CSU prin întreg acest teatru public, destul de neobișuit pentru politica germană. Dincolo de toate acestea, chiar dacă Germania a dus în ultimii trei ani greul imigrației (a preluat, statistic, cei mai mulți imigranți), iar Bavaria a fost punctul de sosire pentru cei mai mulți refugiați, cifrele Frontex și cele prezentate în Consiliul European arată că, față de 2015, numărul imigranților sosiți în Europa a scăzut cu peste 90%!

Ce s-a întâmplat însă la Consiliul European de săptămâna trecută? Piesa de rezistență a acordului (pe care Merkel totuși s-a ferit să îl prezinte ca pe vreun mare succes) este promisiunea vagă și cu multe asteriscuri ca mai multe state UE să deschidă „centre închise“ de control unde să țină imigranții intrați ilegal în Europa și să le proceseze cererile de azil. După aceea, imigranții acceptați vor fi distribuiți către statele UE, în timp ce aceia cărora le vor fi respinse cererile vor fi trimiși înapoi. Numai că totul este pe bază de voluntariat – or, niciun stat UE nu a dat semne că ar dori să primească mai mulți imigranți pe solul său. Chiar din contră – ne amintim doar cazul Ungariei (care și-a ridicat garduri la frontieră și a refuzat să primească chiar și cotele de imigranți alocate de UE) sau pe cel al Italiei (care a promis deportări în masă). Costul politic al unei poziții favorabile primirii de refugiați este uriaș. La urne sunt premiate pozițiile cele mai radicale (cum s-a întâmplat în Austria, Ungaria, Italia). Or, nucleul dur al UE – Germania, Franța, Italia, Austria – a spus răspicat că nu are nicio intenție să deschidă centre suplimentare. În căutare de soluții, UE încearcă să facă pași mărunți – să încheie acord cu acord cu țările sursă sau cu țările aflate pe rutele de tranzit – în special cele din Balcanii de Vest. Acestea din urmă și-au primit deja promisiunea recompensei: la ultimul Consiliu li s-a promis că vor deschide negocierile de aderare peste un an. E adevărat, oficialii europeni au insistat că nu e vorba aici de un quid pro quo. Totuși, în Albania au apărut de luni bune acuzații la adresa puterii că imigranții ar fi moneda de schimb pentru perspectiva europeană. Cert este că soluția externalizării taberelor de refugiați (îndelung criticată de ONG-uri, care avertizează că va fi vorba mai degrabă de închisori și că aceștia vor fi trimiși înapoi la moarte sigură în unele cazuri) ar conveni tuturor – atât statelor membre, cât și structurilor europene. Imigrația este de mai bine de trei ani cartoful fierbinte aruncat de la unii la ceilalți, tema care demolează guverne și grăbește prăbușirea partidelor tradiționale. Iar Germania este pe cale să treacă prin exact același coșmar.

Pe cât de nebuloase au fost concluziile reuniunii, Merkel a reușit să încheie, dincolo de ele, 14 acorduri bilaterale cu alte state europene, prin care acestea se angajau să preia imigranții intrați prima dată pe teritoriul lor și ulterior ajunși în Germania. La nici câteva ore după ce cancelarul detalia acordurile la televiziunea germană, patru dintre ele și-au retras promisiunea. Așadar, în ciuda baletului diplomatic făcut de cancelarul german la summitul european, nimic nu a mers cum trebuia după aceea.

În Germania, Seehofer este însă departe de a vrea un început de soluție: decizia europeană nu e nici pe departe suficientă, insistă el, pentru că din concluziile reuniunii nu reiese clar dacă un stat UE poate acționa unilateral și dacă poate să își închidă granițele în fața imigranților. O soluție respinsă de la bun început de Merkel și pe drept cuvânt, întrucât ar pune în pericol Convenția de la Geneva și chiar zona de liberă circulație – Schengen. După discuțiile tensionate de duminică dintre CDU și CSU, Seehofer a amenințat că își dă demisia. Că o va face sau nu până la urmă, guvernul german va avea probleme mari de aici înainte și, pentru a supraviețui, va trebui probabil să preia măcar în parte pozițiile dure antiimigrație ale oponenților săi și, mai nou, pe cele ale aliaților săi. Semințele revoltei, „plantate“ în ultimele zile de conservatorii bavarezi, se vor transforma la un moment dat într-o veritabilă furtună.

Maria ANGHELACHE

Dragnea, salvat de gașcă. Unde-i capătul?

Dragnea și ai lui trăiesc într-o bulă a cărei rezistență la realitate trece toate testele.

Printr-o scamatorie propagandistică de neegalat în ultimii 29 de ani, condamnatul a devenit primul abuzat al țării, magistrații, stâlpii corupției, statul paralel, eșafodul pe care sunt trași pe roată nevinovații, iar inflația, izvor de bunăstare. Lumea din bulă e una întoarsă cu susul în jos, în care sărăcimea e scut uman pentru îmbuibați și 598fd0c7721d1ee961ab36d498262e89jecmănitori, tinerii care protestează sunt noii dușmani ai poporului, plătiți de oculta soroșistă, și partenerii occidentali care le mai dau din când în când peste degetele hoațe, „niște ziduri“ pe care pesedimea de lux scrie măscări agramate.

În perioada de după condamnare, Dragnea și ai lui s-au suit din mers în trenul care nu mai oprește în stații „până la capăt“. Adică, până la capătul tunelului în care i-a băgat justiția și unde martirii partidului își vor găsi izbăvirea de dosare, condamnări, confiscări extinse și abuzurile în serviciul mafiei. Ei n-au aflat că pământul e rotund și că istoria nu se repetă de la un ciclu electoral la altul, oricât ai rescrie la ea. Merg înainte ca orbii lui Bruegel cel Bătrân, ținându-se unul de altul, conduși de orbul șef, care deja s-a prăbușit în șanțul în care vor sfârși cu toții. O teribilă solidarizare în orbire. Sunt tot mai grăbiți, mai anxioși și mai agresivi. Lovesc cu toiegele în oricine încearcă să-i oprească, să le explice că șanțul e adânc și acolo s-ar putea să-i mănânce „șobolanii“.

După răzgândeala cu Ordonanța de Urgență pentru codurile penale, provocată strategic de camaradul Tăriceanu, belicoșenia lui Dragnea s-a transformat deja în fapte. Sub înaltul patronaj al trinomului Iordache-Nicolicea-Nicolae, legislația penală devine de nerecunoscut chiar și pentru infractori, care își văd așteptările depășite de avântul „reformist“ al aleșilor neamului pesedist. Confiscările extinse devin o piatră de încercare de care procurorii vor da cu capul până se vor învăța minte, eliberarea condiționată va fi un binemeritat și gratuit bilet de vacanță după scurtul popas după gratii, iar grupul infracțional organizat, o adunare de sfinți.

Abuzul în serviciu, miza întregii tărășenii, s-a tranșat la ruleta lui Dragnea. A picat pe roșu și a fost dezincriminat „parțial“ și șmecherește, să scape toți de o grijă. Tudorel, viclean copil de casă, a propus ca pragul abuzului să fie jos, la nivelul salariului minim pe economie, știind că etalonul e sus la partid și se numește Dragnea. Astfel, abuz în serviciu va fi doar atunci când funcționarul public se află în timpul programului și „obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv un folos material necuvenit“. Deși „terții“, printre care și partidul, nu mai intră la socoteală, pentru ca Dragnea să nu mai fie deranjat de nicio furnicătură a fost redus și termenul de prescriere la doar 5 ani. O altă manevră cu arie mai largă este cea prin care „urma scapă turma“: dacă unul dintre inculpați plătește prejudiciul într-un dosar de corupție, scapă toți cu pedeapsa la jumătate. Bombonica fie a picat de fraieră, fie își ia parandărătul. Vestea proastă e că Dragnea va spune bye-bye completului de 5 judecători doar după ce codurile penale pesediste vor fi publicate în Monitorul Oficial. Or, până atunci se pot întâmpla multe. Lucrurile alea înfricoșătoare pe care Dragnea și ai lui le visează noaptea.

Tocmai pentru ca ele nu cumva să se dezîntrupeze din statul paralel, să prindă viață și să dea cu ciocănelul, vor fi de neclintit. Se vor bate până la capăt ca dosarele să le fie închise, procesele revizuite și infractorii să scape de stres. Nu e greu de ghicit la cine s-a gândit Tăriceanu când a propus un proiect de lege prin care să fie declasificată Hotărârea CSAT din 2005, pe când, culmea!, el era premier, deci membru CSAT, privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor. Proiect care se încheie cu o recomandare pentru toți năpăstuiții de justiția cea abuzivă: „persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit“. Să nu uităm că prezența corupției în securitatea națională a fost declarată neconstituțională, deci ilegală, de mințile luminate și caracterele întunecate ale judecătorilor CCR. Așa că, în viziunea drăgnisto-tăricenistă, toți corupții deja condamnați, bieți martiri ai statului paralel, vor putea deschide acțiuni în revizuire și cere daune plătite de restul fraierilor.

În bula lui Dragnea, cine nu e cu noi și nu susține binefacerile „reformelor“ e dușman și trebuie pedepsit. Cum ar fi Ambasada Americii, căreia trioul Dragnea-Tăriceanu-Dăncilă i-a transmis un mitocănesc flit la recepția de Ziua Națională. Absența lor a detensionat însă atmosfera – lumea se aștepta ca Viorica să dea încă un recital gramatical sau să-și șteargă degetele pe fața de masă, iar Dragnea să-și ia gorilele cu el -, așa că a fost marcată prin discursuri despre justiție, stat de drept, guvern profesionist și viitor luminos. Unul în care bula lor se va face țăndări sub presiunea votului.     Deocamdată.Dragnea a fost salvat de gașcă cu prețul aruncării în aer a justiției. E acesta  capătul?

Maria ANGHELACHE

 

Fifor, ministrul Apărării: Nu trece nicio zi fără o provocare din partea Rusiei

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat într-un interviu pentru The Associated Press că România se confruntă zilnic cu agresiuni din partea Rusiei şi este nevoită să se apere de un val de atacuri cibernetice.

fifor.z1ub82ym3x-1-1000x600 „Nu cred că trece o zi fără o provocare” din partea Rusiei în spaţiul aerian sau în apele teritoriale ale României, a declarat Fifor, adăugând că guvernul lucrează „pentru a descuraja astfel de acţiuni pe cât posibil şi cât de eficient poate”.

Totuşi, Fifor a declarat că România doreşte să fie principalul stâlp de securitate al NATO în sud-estul Europei.

Rusia îşi creşte capacităţile militare în peninsula Crimeea practic în fiecare zi; este vorba de noi capacităţi navale, noi fregate, noi submarine”, a afirmat el. Fifor a precizat şi că România plănuieşte să îşi crească bugetul alocat securităţii până la 2% din Produsul Intern Brut şi să demonstreze că este „un bastion al stabilităţii şi securităţii”.

Astfel, România ar putea trimite mai mult de 700 de soldaţi, câţi trimite în prezent, pentru misiunea NATO din Afganistan. Fifor a propus creşterea numărului până la 900.

Fifor a adăugat că România se confruntă şi cu „un amestec al Rusiei în zona politică şi cu minorităţile … şi cu un război economic”, care include opoziţia faţă de construirea unui gazoduct care ar reduce dependenţa de gazul rusesc.

Gazoductul, care s-ar întinde din Bulgaria până în Austria, trecând prin România şi Ungaria, ar putea face din România un exportator important de gaz prin conectarea rezervelor din largul Mării Negre, comentează AP.

Florin NAHORNIAC

Ziua când Dragnea i-a năucit pe șefii marilor companii petroliere

Ziua de luni, 9 iulie, s-a votat în Camera Deputaților actul normativ cu cea mai mare miză din istoria Parlamentului. Este vorba de legea offshore, care reglementează activitatea de explorare si exploatare a resurselor de gaze și petrol de pe platoul continental românesc al Mării Negre. Ceea ce s-a întâmplat la Cameră în cea de-a doua parte a zilei este demn de un scenariu de film adevărat, cu ambuscade, cu induceri în eroare și cu surprize colosale, iar în rol principal au fost Liviu Dragnea, șeful comisiei de Industrii, Iulian Iancu, și șefii a trei dintre companiile petroliere direct implicate în operațiunile de pe Marea Neagră: Christina Verchere (OMV Petrom), Richard Tasker (ExxonMobil), Mark Beacom (Black Sea Oil and Gas, adică The Carlyle).

media-152484279233225200În jurul orelor 15, aveau să debuteze lucările ședinței comune a comisiilor reunite de buget, industrii și administrație pe marginea Legii 33/2018. Actul normativ a fost votat deja în Senat „după chipul și asemănarea” companiilor petroliere, adică nu s-a inclus niciun impozit pe veniturile suplimentare iar valoarea redevențelor a fost menținută, adică la un nivel scăzut. După aceea au apărut în spațiul public tot felul de informații cum că în Camera Deputaților, camera decizională, vor fi introduse amendamente care vor corecta „eroarea” de la Senat și anume că pe mare vor fi aplicate cotele de impozit de pe uscat, și anume 80% impozit pentru tot ce trece de prețul de 85 lei/MWh. Concesionarii amintiți, adunați într-o asociație, au contestat îndelung această variantă, iar „patronii” lor politici, precum Departamentul de Stat a făcut lobby puternic pentru renunțarea la ea. Luni, prima oră de ședință, prezidată de Iulian Iancu, a decurs liniștit, multe dintre doleanțele companiilor fiind rezolvate, inclusiv renunțarea la obligația de a avea autorizație de construcție pentru o conductă trecută pe tarlaua cuiva. Se construiește conducta (se presupune subteran) pe proprietatea omului, apoi se merge la Primăria locală și se ia autorizație.

După o oră de discuții, începe rumoarea în sală. Se aude că Liviu Dragnea, șeful PSD, a anunțat ceva foarte important. Pe telefoanele celor din sală încep să apară capturi după planșele prezentate de liderul pesedist într-o conferință ținută la grupul PSD din Cameră și care prezintă propunerea partidului pentru taxarea operațiunilor offshore (pe mare). Pe planșa din stânga, se prezintă varianta votată de Senat (adică „așa nu”), care stipula înghețarea fiscalității pe parcursul exploatărilor, impozit zero pe veniturile suplimentare (exact cum au cerut petroliștii), vânzarea 100% a gazelor prin contracte bilaterale (asta putea să ducă la vânzarea completă a acestora în străinătate), și redevențele nemodificate. Pe planșa de alături, sunt trecute o serie de procente, praguri, sume de miliarde, totul complicat, dar rezumate de Dragnea ca fiind ceea ce PSD intenționează să introducă prin lege, chiar în seara de luni, în plenul Camerei. În varianta sa, nu se mai impozitează cu 80% venitul suplimentar de peste 85 lei/MWh ci cu mai puțin. Se coboară pragul până la 45,71 lei/MWh și se introduce un impozit de 30% pe diferențele dintre 85 lei/MWh și 45 lei/MWh. Apoi se adaugă câteva praguri și procente pentru veniturile suplimentare pentru ce sare de 85 lei/MWh. În plus, șeful PSD a prezentat și impactul financiar al variantei sale de lege: 17,8 miliarde de dolari pe care România îi va primi ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră. Planșele lui Dragnea au apărut și pe smartphonurile celor care participau la ședința reunită a comisiilor. Șefii companiilor petroliere, nefiind români, n-au înțeles ințial nimic. Consilierii români ai acestora au început să dea telefoane în stânga și în dreapta telefoane să priceapă prezentarea lui Dragnea. Pe măsură ce se prindeau de respectiva variantă, ei le comunicau celor trei șefi. Jurnaliștii prezenți în sală au surprins schimbarea la față a acestora, de la starea de liniște de la început la cea de panică. Pe acest fond, vine amendamentul suprem, cel adus de Iulian Iancu, adică exact cifrele lui Dragnea. Nu a fost impozit de 80% pentru tot ce sare de prețul de 85 lei/MWh ci mai mic. Dar nu zero, așa cum au sperat petroliștii. “După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiție”, a declarat Verchere. OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat că au găsit resurese considerabile în apele adânci ale Mării Negre dar nu au luat decizia exploatării acestora, așteptând legea offshire. Comisiile au votat aceste schimbări și actul normativ a mers seara în plen unde, la ora 21.38, 175 de deputați de la PSD, ALDE, UDMR și trei de la minorități au votat pentru. S-au abținut 17 liberali, 12 reprezentanți ai USR și un deputat de la minoritățile naționale. Au fost 30 de voturi contra, de la PNL, USR și PMP.

Opoziția a acuzat lipsa de transparență la o lege cu un asemenea mare impact. Cei de la USR au invocat cu jumătate de gură nivelul ridicat al impozitului pe veniturile suplimentare. Însă, varianta lui Dragnea este atât de complicată și greu de cuantificat acum. Dacă unele concesii făcute companiilor petroliere făcute la începutul dezbaterii comsiilor reunite, precum cea cu autorizația de construcții, seamănă cu lumea a treia, pragurile și procentele lui Dragnea par a fi opera unor țări avansate din punct de vedere fiscal. De altfel, Guvernul României lucrează îndeaproape cu marile firme de audit, așa numitele Big Four, în chestiuni de fiscalitate etc. Una dintre aceste companii, Deloitte, a prezentat recent un studiu, făcut la cererea petroliștilor implicați în operațiunile din Marea Neagră, prin care se arată câștigurile pe care le-ar obține România dacă taxarea va fi prietenoasă cu cei care scot gaze din adâncul mării. Deloitte deține informații despre zăcăminte, producții, investiții etc chiar de la companii. Evident, că a fost vorba de operațiune de lobby pusă la cale de concesionari. Toată această construcție a căzut luni când de la așteptarea pentru un zero impozit pe veniturile suplimentare s-a ajuns la niveluri de 30% în sus. Din acest punct de vedere, cei trei șefi de companii au eșuat în demersul lor de a scoate maxim din România și probabil că vor avea de dat niște răspunsuri companiilor mamă și acționarilor acestora.

La prima vedere, pragurile de impozit votate de Camera Deputaților elimină suprataxa de 80% ceea ce înseamnă mai puțini bani când cotația barilului de țiței, de care ține cont piața mondială a gazului, este mare, dar mai mulți bani când este mai scăzută. De asemenea, pragurile lui Dragnea asigură faptul că nu se va extrage gaz în exces atunci când prețul e scăzut.

Eleonora SMARANDACHE

Dosarul Belina, detalii din rechizitoriu DNA

Procurorii DNA susţin că inculpatele Sevil Shhaideh şi Ionela Stoian, prima în calitate de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi a doua în calitate de director în cadrul aceluiaşi minister, nu au respectat cele dispuse de premier cu privire la HG 943/2013, potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul „Belina”.

sevil-shhaideh.nmz40ig1j6-1000x600„Inculpatele (…) nu au respectat cele dispuse de premierul României (…): ‘Aprobat. Trebuie să includă toate observaţiile’ şi prin eludarea observaţiei: ‘ca Ministerul Justiţiei să se pronunţe asupra legalităţii transmiterii bunurilor imobile prin HG şi nu printr-un act normativ de acelaşi nivel cu cel prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act cu putere de lege’, au contribuit la adoptarea HG 943/2013, deşi transferul imobilelor nu trebuia să se efectueze printr-un HG, aşa cum arată art. 860 C Civ.: ‘Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului (…) potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice”, se precizează în rechizitoriu. Aceleiaşi surse, cele două inculpate au ignorat şi observaţiile primite de la Ministerul Justiţiei (MJ) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care, de altfel, au avizat negativ actul normativ.

„Faţă de modul cum s-au derulat lucrurile, rezultă că inculpata Sevil Shhaideh şi inculpata Ionela Stoian au insistat ca forma de proiect de HG finală să fie cât mai aproape de a servi, sub aparenţa legalităţii, interesele viitorilor beneficiari ai folosinţei imobilelor Braţul Pavel şi Insula Belina, încât, în ciuda observaţiilor pertinente ale MFP şi MJ, intenţia acestora într-un final s-a materializat, servind scopului propus. (…) Astfel, cu privire la forma actului normativ, observaţiile ministerelor au vizat în principal două aspecte: schimbarea administratorului ANAR nu poate fi făcută decât printr-un act normativ de acelaşi nivel cu Legea 107/1996 prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act normativ cu putere de lege; cele două bunuri imobile sunt bazine hidrografice, fapt ce rezultă şi din codul de clasificaţie, astfel încât regimul juridic al proprietăţii bunurilor în cauză este reglementat în mod expres prin Constituţia României şi Legea 213/1998, acestea făcând astfel obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului”, se arată în rechizitoriu.

De ce a fost trimisă în judecată Sevil Shhaideh

Potrivit DNA, Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. Pentru complicitate la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni a fost deferită justiţiei şi Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, acuzat de complicitate şi participaţie improprie la abuz în serviciu; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, acuzată de fals intelectual, dar şi Rodica Guşă, asistent registrator la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, pentru fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale).

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar, după doar câteva zile, cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal unei firme private, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Care a fost prejudiciul în acest dosar

Din anchetă a reieşit că, în urma faptelor săvârşite de Sevil Shhaideh, Adrian Gâdea şi Ionela Stoian, a fost cauzat statului român un prejudiciu de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul său, la care se adaugă 248.126,334 lei reprezentând echivalentul a 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere, care trebuia încasată de bugetul de stat în perioada 16 ianuarie 2014 – 23 aprilie 2018.

Procurorii au mai identificat un prejudiciu produs Administraţiei Naţionale ”Apele Române” în valoare de 248.126,334 lei, echivalent cu 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere care trebuia încasată de această instituţie în calitate de titular al dreptului de administrare a imobilelor.

Iosif VARGA

Dacă se scumpește pătrunjelul, urcă și prețul leului

De la jumătatea lunii septembrie 2017, de când inflația a reînceput să-și arate colții, după aproape trei ani de lâncezeală, a intrat și ROBOR-ul într-un proces acut de personificare.

Și iată cum un indicator economic oarecare, prin nimic mai cu moț față de alți indicatori, nu numai că a devenit personaj al scenei publice, dar a căpătat și notorietate. Iar multe alte personaje de pe această scenă – dintre cele reale, și nu ajunse la acest rang prin personificație –, care și-au asumat roluri de formatori de opinie, nu rezistă să nu-și facă publice propriile versiuni cu privire la ROBOR. Fie că înțeleg, fie că nu înțeleg fenomenul.

Din septembrie 2017 și până în prezent, ROBOR-ul, cu precădere, merge pe urmele inflației. Iar inflația a luat-o la deal, fiind împinsă la răscruce de șocuri când de tarifele reglementate la energie termică ori la electricitate, când de prețul internațional al petrolului, ce a scumpit combustibilul, când de prețul pătrunjelului și al altor roade ale pământului în care regăsim influențele scumpirii transporturilor, electricității și căldurii din solare. Banca Centrală, după fiecare dintre cele trei șocuri inflaționiste din octombrie 2017, ianuarie și aprilie 2018, a ridicat stăvilare și a redus simțitor forța inflației. Mai departe, a calmat ascensiunea ROBOR-ului!

În acest punct a intervenit o nedumerire: dacă BNR, în ședința de miercuri,  4 iulie, a Consiliului de Administrație, a menținut dobânda-cheie la 2,50 la sută, la jumătate deci din rata inflației, cum stăvilește  prețurile și apără ROBOR-ul de creșterea prețurilor? Răspunsul e simplu. ROBOR-ul a luat urma inflației. Și dacă prețurile bunurilor fizice și serviciilor au crescut de trei ori, tot de trei ori a urcat și ROBOR-ul! Iar cum inflația a urcat de numai trei ori și nu încă pe atâta, nivel ce ar fi fost atins dacă toate cele trei șocuri amintite ar fi fost lăsate să direcționeze creșterea prețurilor, nu numai că ROBOR-ul ar fi crescut tot de șase ori, dar și societatea întreagă ar fi avut de suferit. 

Într-adevăr, cărțile scriu – așa cum susțin și criticii Băncii Naționale – că inflația se combate cu dobânzi de politică monetară real-pozitive. Mai mari, deci, decât saltul inflației. După criza nu demult stinsă, însă, care a schimbat multe reguli, numeroase cărți urmează să fie rescrise. Și mai e ceva: contextul european! Cum să ieșim din acest context si să ducem dobânda de politică monetară la peste 5 la sută – dublă, așadar! ca să inhibăm – și creditarea,
și creșterea economică?!? Așa că, în ședința de politică monetară de miercuri, BNR a lăsat dobânda la 2,50 la sută. Mizând pe două cărți mari. Mai întâi,  pentru că în bătălia cu inflația, Banca Națională a pus la lucru întregul arsenal de care dispune, și nu doar dobânda-cheie. Apoi,  pentru că în condițiile în care, în a doua parte a acestui an, șocurile exogene provocatoare de creșteri de prețuri vor fi mai rare și de mai mică intensitate, făcând ca tendința curbei inflației către o rată anuală între 3,5-4 la sută să fie mai aproape de prognoză. Umblă însă vorba, purtată chiar de unii politicieni și formatori de opinie, că fiecare creștere zilnică a ROBOR-ului (rata la trei luni de marți a mai urcat un pic și miercuri, până la 3,34 la sută) scumpește creditul în fiecare zi. Dar nu e adevărat. Banca modifică suma de rambursat în raport cu rata ROBOR la sfârșit de trimestru, de semestru sau la diferite termene stabilite prin contract de la data acordării creditelor.  Și nici decum zilnic.

Un motiv serios ca să vadă zilnic încotro se duce ROBOR-ul îl au doar băncile, ai căror trezorieri, dacă rămân în pană de bani și au de făcut plăți, se văd nevoiți să se împrumute de la alte bănci. În timp ce aceste „alte bănci“, într-un număr mai mare, se bucură dacă ROBOR-ul crește, fiindcă randamentul plasamentelor pe care le fac la colegele lor în suferință va fi mai bun. Oare cei care fac toată această tevatură, din cauza saltului ROBOR-ului, știu că în realitate le poartă de grijă unor bănci ajunse din propria vină în situația de a se împrumuta de la alte bănci și  nu populației îndatorate? Probabil că s-a întors cumva roata istoriei.

Și încă un detaliu: Banca Națională nu numai că nu stabilește dobânda ROBOR, dar nici măcar n-o calculează. Piața interbancară, care e o realitate vie, funcționează bine și reflectă dinamica economiei românești, dictează mișcarea ROBOR-ului. Iar Banca Națională primește – de la Reuters, care calculează rata – rezultatul obținut. Și îl comunică zilnic la ora 1.

Silvia ANDREI

Comisia Veneția: deciziile CCR trebuie să fie conforme cu Constituția și pot fi criticate

Într-un stat democratic, deciziile CCR sunt obligatorii şi trebuie să fie implementate dar Curtea are „o înaltă responsabilitate” de a adopta hotărâri conforme cu Constituţia şi cu principiile sale, îi transmite lui Valer Dorneanu preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Gianni Buquicchio.

dz01ODAmaGFzaD0xMzBhMjc0NDU5MWJjOTc2NTgwN2ZiOGJmMDliMGQ4Mw==.thumbPe de altă parte, din răspunsul dat de șeful Comisiei Veneția lui Valer Dorneanu s-a mai devoalat o minciună: și anume că sesizarea Comisiei s-ar fi făcut de către CCR, cu unanimitatea votului judecătorilor. Adică exact minciuna devoalată de judecătorul Livia Stanciu la momentul respectiv. Când, de fapt, scrisoarea a fost făcută de șeful CCR, Valer Dorneanu, fostul deputat PSD Valer Dorneanu. 

Răspunsul dar de președintele Comisiei Veneția lui Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte Dorneanu,

Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 6 iunie 2018, prin care mă informați despre presiunea exercitată asupra Curții Constituționale din România.

După cum știți, în data de 11 iunie 2018, o delegație a Comisiei de la Veneția a făcut o vizită la București și, printre altele, a discutat aceste chestiuni cu Curtea Dvs.

Aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic, guvernat de statul de drept, criticarea deciziilor curții constituționale este permisă.

Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, dar deținătorii funcțiilor publice trebuie să se abțină în criticile lor. Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt inadmisibile.

Deciziile curților constituționale sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie implementate. Această poziție important a Curților Constituționale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curților de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituția și cu principiile sale.

La cea de-a 115-a sesiune plenară (n.n. 22-23 iunie 2018), Comisia de la Veneția a discutat despre reforma judiciară din România. În considerarea urgenței acestei chestiuni, Comisia a acordat un mandat raportorilor și Biroului Comisiei pentru a pregăti o opinie preliminară în luna iulie. Opinia preliminară se va referi cu siguranță la deciziile adoptate de Curtea Dvs.

Prin scrisoarea din 20 iunie 2018, m-ați informat, de asemenea, despre o discuție dintre dl judecător Lăzăroiu și consilierul prezidențial al Președintelui României pe marginea mandatului judecătorului Lăzăroiu. Am înțeles că respectivul consilier prezidențial și-a dat demisia din această poziție, între timp.

 Al Dvs,

Gianni Buquicchio

 CCR a anunţat, la începutul lunii iunie, că a hotărât, cu unanimitate de votul să sesizeze secretarul general al Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia şi preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu „atacurile virulente” ce ar fi fost declanşate împotriva Curţii, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare ar fi discreditat şi delegitimat autoritatea instituţiei.

Plenul Curţii Constituţionale a considerat că „aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale”, se spune în scrisoarea adresată de fapt de Valer Dorneanu Comisiei Veneția. Din răspunsul șefului Comisiei reiese clar că scrisoarea i-a fost de fapt adresată de Dorneanu. 

Ulterior, s-a aflat, prin reacția judecătorului Livia Stanciu, că nu a existat nicio unanimitate și că scrisoarea dezbătută de judecători era net diferită de cea trimisă Comisiei Veneția. 

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, pe 3 mai, un punct de vedere Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei legi adoptate de Parlament vizând Statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 26 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneţia cu privire la aceleaşi legi.

„Cele două solicitări vizează acte normative care nu au intrat în vigoare şi cuprind modificări cu un impact major asupra funcţionării sistemului judiciar şi independenţei Justiţiei din România”, menţiona Administraţia Prezidenţială.

În scrisoarea transmisă preşedintelui Comisiei de la Veneţia, şeful statului a arătat că versiunile finale ale celor trei legi ale Justiţiei nu sunt „compatibile nici cu cadrul constituţional din România, nici cu standardele europene privind independenţa Justiţiei”.

Livia Stanciu: sesizarea trimisă Comisiei de la Veneția diferă de ceea ce s-a discutat la CCR

Judecătorul CCR Livia Stanciu spune că sesizarea care a fost trimisă Comisiei de la Veneția diferă de ceea ce s-a discutat în ședința premergătoare trimiterii sesizării.

„Nu am semnat aceste adrese, având în vedere că ele au un conținut diferit față de ce s-a discutat în ședinta Curtii din 5 iunie”, a spus Livia Stanciu pentru Ziare.com 

CCR anunța în urmă cu o zi că a sesizat secretarul general al Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și pe președintele Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente la care e supusă și că decizia sesizării a fost luată în unanimitate.  

CCR se plânge Comisiei de la Veneția, CE și șefiei CCCE pentru că se simte atacată virulent

CCR a sesizat Secretarul General al Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și pe președintele Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente la care consideră că e supusă. 

Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului – garantul supremației Constituției – fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale – transmite un comunicat al CCR. 

Florin NAHORNIAC

Comisarul pentru Energie, despre gazul din Marea Neagră: E al vostru, voi setați condițiile!

Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu proiectul uniunii energetice, a efectuat, luni, o vizită la Bucureşti, pentru o serie de discuţii cu mai mulţi membri ai cabinetului Dăncilă şi cu decidenţi importanţi din domeniul energetic.

gaze_marea_neagra_56787654_02429900 Principalele subiecte s-au axat în jurul rolului pe care ţara noastră ar putea să îl joace în piaţa de gaze naturale din regiune, pe de-o parte ca ţară de tranzit pentru fluxurile de gaze dinspre Marea Caspică şi din porturile greceşti dar şi dinspre Centrul Europei spre Est şi, pe de altă parte, ca ţară furnizoare de securitate energetică pentru vecinii noştri.

În cadrul unui interviu acordat ziarului „Adevărul“, Maroš Šefčovič a explicat pentru publicul din România care sunt avantajele pentru piaţa internă cristalizate în jurul proiectelor de infrastructură energetică şi ce importanţă are pentru consumul intern exploatarea gazelor din Marea Neagră.

În perioada în care va deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, România va mai avea parte de o sarcină importantă, aceea de a gestiona discuţiile pe marginea celui de-Al Treilea Pachet Energetic, cel care va asigura cadrul tehnic şi legal la care se vor raporta toate conductele care vor intra pe teritoriul UE din ţări non-UE, aşa cum este cazul lui Nord Stream 2!

Principalele declaraţii ale vice-preşedintelui Maroš Šefčovič: 

  • „Există o speranţă foarte mare ca România să devină un actor important pe piaţa gazelor naturale în regiune ceea ce, desigur, ar însemna o veste bună nu numai pentru consumatorii români, ci ar fi o contribuţie importantă şi pentru securitatea energetică a Europei şi pentru diversificarea surselor.“  
  • „Am trecut prin perioade tensionate în ultimii ani din cauza diferitelor crize. Trebuie, pur şi simplu, să avem o Europă mai unită, mai puternică, iar aceasta ar fi cea mai bună contribuţie nu numai pentru viitorul Europei dar şi pentru această discuţie globală foarte complicată.“  
  • „Trebuie să avem cea mai bine pregătită forţă de muncă din lume. Avem universităţi bune, tineri talentaţi şi, aş vrea, bineînţeles, să rămână în Europa, nu să lucreze pentru noi inovaţii în Silicon Valley.“  
  • „Interconexiunile vor permite nu numai ca gazul din Marea Neagră să fie transportat spre Baumgarten dar, dacă România va deveni un hub şi un trader important, va putea aduce gaze din terminalele poloneze sau din cele baltice în reţelele româneşti.“  
  • „Odată ce eşti în postura de a avea o asemenea bogăţie naturală, întotdeauna ea va avea un impact pozitiv în ţară. Primii care vor avea de beneficiat sunt consumatorii români şi statul român, pentru că veţi deveni un jucător important pe piaţa gazelor şi un actor regional important dacă vom discuta despre securitatea energetică.“ 
  •   „Este gazul vostru, voi îl veţi vinde, voi veţi percepe costul de tranzit şi voi veţi seta condiţiile de pe piaţă.“

Florin NAHORNIAC