Arhive lunare: decembrie 2018

Mănăstirea PUTNA este necropola Marelui Domnitor al Moldovei, ŞTEFAN CEL MARE şi SFÂNT

Mănăstirea PUTNA necropola Marelui Domnitor a Moldovei, ŞTEFAN CEL MARE şi SFÂNT, a salvat prin mormântul său întreaga Moldovă de stăpânirea sovietică. Dacă acest mormânt nu se afla la Putna întreaga Moldova ar fi fost ocupată de hoardele sovietice!

aassGraphic1

,,…….această matcă a neamului care este Pstefan-cel-mare-350x315utna, mănăstirea unde-şi doarme somnul de veci Ştefan cel Mare şi Sfânt în care ,,poporul românesc îşi găsise cea mai curată icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite, şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al bucuriilor fru­moase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea şi de mai sus. Şi cu cât se vede această icoană mai limpede, cu cât se înţelege mai desăvârşit şi se iubeşte mai mult, cu atâta şi viitorul se vesteşte mai bun, căci atunci neamul merge pe drumul strămoşului cuminte” (lorga).

 

Un an de la moartea Regelui Mihai I. Cine a fost ultimul monarh al României

Miercuri, 5 decembrie, s-a împlinit un an de la trecerea la cele veșnice a Regelui Mihai I, fostul suveran al României. Ultimul monarh al României s-a stins din viață la vârsta de 96 de ani, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia).

regele-mihai_1-605x388După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. Radio România Cultural a realizat un portret al celui care a fost ultimul Rege al României1. “Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale. După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română”, povesteşte RRA. În decembrie 1940, la câteva săptămâni după a doua proclamare ca rege, Majestatea Sa a rostit, prin intermediul Societăţii Române de Radiodifuziune, primul său mesaj de Crăciun şi Anul Nou către naţiune.

“Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, însă nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului. La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali, fapt care se pare că a scurtat războiul şi a cruţat multe vieţi. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste”, se arată în material. În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat. Mihai I şi Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveţia, la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reşedinţa Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

“După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoţit de mai mulţi membri ai familiei regale, soseşte pe aeroportul Otopeni şi intră în ţară cu un paşaport diplomatic danez, obţinând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeş, unde intenţiona să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali şi să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeş, Regele şi însoţitorii săi sunt opriţi de un baraj al Poliţiei, sunt conduşi din nou la aeroport şi obligaţi să părăsească ţara.Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în ţară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paşti, Regele fiind întâmpinat de populaţie cu o simpatie deosebită – în Bucureşti peste un milion de persoane ieşind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul preşedintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” şi să nu se acordă viză „în frontieră”.

61920364În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către preşedintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetăţenia română şi i-a permis să îşi reviziteze propria ţară.Regele şi Regina s-au mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne. În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad. Din anul 2004 Regele Mihai şi Regina Ana au locuit alternativ la Aubonne, în Elveţia, la Castelul de la Săvârşin, sau la Palatul Elisabeta din Bucureşti. Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au lăsat în urma lor cinci fiice: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria. Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituţie democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieţi), în absenţa schimbării constituţiei, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, şeful acesteia, prinţul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziţie în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moştenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moştenitoare a României şi de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice şi dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” şi a renunţat la titlurile conferite lui şi familiei sale de către Casa princiară. În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleş şi Pelişor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din ţară, au revenit în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I”, arată RRA.

General de arm(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Mitropolitul Banatului se va ruga pentru toţi eroii frontului şi pentru unioniştii bănăţeni

lider-alde-mitropolitul-banatului-ioan-selejan-ar-trebui-sa-fie-presedintele-romaniei-417396Au jurat mai întâi credinţă lui Dumnezeu, s-au îngrijit de sufletele oamenilor din satele lor alături unde sfinţeau case, fântâni, gospodării, încreştinau prunci, legau în faţa altarului tinerii ce-şi întemeiau o familie, petreceau bătrânii spre veşnicie.

Războiul a răpit feciorii satelor, dar pentru că frontul răpea zilnic vieţi, era nevoie de ei, de preoţi, şi în câmpurile de bătălie, iar Biserica şi Armata au fost din nou împreună, pentru glie.

Unii dintre preoţii satelor bănăţene, care trăiau în mare sărăcie, s-au înrolat voluntar în armată; alţii au primit ordine de înrolare încă din 1914, devenind cu toţii preoţi militari, trupurile multora dintre ei fiind jerfă în îndeplinirea datoriei lor pe front, în tranşee, alături de ostaşi.

Între preoţii morţi în această conflagraţie îi regăsim pe: Armăşescu N., de la Reg. 2 Vânători; Bârlogeanu D., de la Reg. 51/52 Infanterie; Rătescu I., de la Brigada 11 Roşiori; Cerbulescu I., de la Spitalul evacuare nr. 1; Gibescu C., de la Ambulanţa Diviziei I-a. Între răniţi: preoţii Gârlănescu N., de la Brigada 4 Artilerie; Baculescu H., de la Brigada 1 Călăraşi; Grigorescu I. de la Brigada 8 Artilerie; Dicu P, de la Regimentul 45 Infanterie; Ionescu D., de la Reg. 28 Infanterie; Mironescu I. de la Regimentul 16 Infanterie. Dispăruţi (prizonieri etc.): preoţii Florescu I. Dâmboviţa, Popescu Belizarie, Dumitrescu Marin, Şerbănescu Justin, Popescu Lazăr (rămas în teritoriul ocupat), Mărculescu Em., Furnică V.N., Stoicescu A., Sadeanu C., Pârligras T., Popescu A., Jugureanu Gh., Popescu D., Ionescu Gh. V., Ionescu St., Roşoga Ilie, Blănariu Gh., Popa Marin.

Potrivit documentelor, în aprilie 1918 erau pe front 22 de preoţi militari din Consistoriul Arad. Printre aceştia găsim şi unii preoţi din parohiile bănăţene care ţineau de Episcopia Aradului, precum Gheorghe Rista din Ohaba Sârbească, Ştefan Opreanu din Cenadul Sârbesc, care au fost mobilizaţi încă de la începutul războiului, apoi Aurel Raica din Utvin, mobilizat în 10/23 noiembrie 1914. Pe parcursul anului 1915 au mai fost trimişi pe front preoţii Virgil Popovici din Giroda şi Dimitrie Ganea din Milova, în 1916 Pavel Ardelean din Timişoara şi Pavel Marcovici din Hodoş. Mobilizările au continuat şi în 1917, când au ajuns pe front Iuliu Hălmăgean din Valcani, Victor Filip din Lipova şi Ioan Blaga din Secusigiu.

Din parohia Pesac, raportările protopopului Comloşului, Mihai Păcăţean, arată că în 23 iulie/5 august cei doi preoţi, Victor Tizeşan şi Grigore Vermeşan, au fost chemaţi la miliţie şi au părăsit parohia, care a rămas a fi administrată de preotul Virgil Negru din Igriş. În 30 iulie/12 august protopopul revenea cu informaţii noi privind parohia din Pesac şi anunţa Episcopia arădeană că Grigore Vermeşan s-a întors de la miliţie, absolvit fiind deocamdată de a servi armata, iar Victor Tizeşan a fost mobilizat, fiind chemat la serviciul militar activ.

Din protopopiatul Timişoarei în toamna anului 1914 a ajuns pe front Aurel Raica din Utvin, administrarea parohiei fiind încredinţată capelanului Nicolae Maşcovescu din Sânicolaul Român. Mobilizările preoţilor, începute în 1914, au luat amploare în anii care au urmat. În 1915 din protopopiatele bănăţene aflate sub jurisdicţia Episcopiei Aradului au fost trimişi pe front mai mulţi preoţi (Virgil Popovici din Giroda şi Dimitrie Ganea din Milova).

Frontul cel mare s-a închis, a urmat Unirea de la Alba Iulia, unde regăsim, din nou, figuri de preoţi bănăţeni care au fost prezenţi printre delegaţii Adunării.

Delegaţia bănăţenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale şi principalele organizaţii politice, sociale şi culturale bănăţene. Pe lângă aceştia au participat un număr mare de români bănăţeni de pe întreg cuprinsul Banatului, numărul total ajungând la circa 1.000 de participanţi bănăţeni.

Pentru toţi aceştia, eroi şi unionişti care îşi trăiesc veşnicia, ÎPS Ioan Mitropolitul Banatului, va oficia duminică slujbă de pomenire, dar se va ruga pentru ei şi în sfânta liturghie.

Florin NAHORNIAC

Mitropolitul Banatului l-a pus pe şeful CJ Arad să jure la slujba că va reabilita două case

Reprezentantii autoritatilor locale din Arad au fost puse in biserica sa promita ca vor reabilita doua cladiri emblematice din oras.

IPS-Selejan-4La finalul slujbei de sfintire a picturii din Catedrala Arhiepiscopala „Sfanta Treime”, mitropolitul Banatului i-a chemat in fata pe reprezentantii autoritatilor locale si i-a pus sa promita ca vor repara cladirile, arata TVR.

– „Va legati astazi sa rezolvam cele doua case, domnule presedinte?”, i-a spus mitropolitul Banatului presedintelui Consiliului Judetean Arad, Iustin-Marinel Cionca-Arghir.
– „Ne legam”, a raspuns acesta.

IPS Ioan Selejan a facut referire la casa in care s-a nascut Vasile Goldis, aflata in satul cu acelasi nume, din comuna Beliu, si la casa lui Stefan Cicio Pop, situata in centrul orasului Arad.

Promisiunea a fost facuta in fata a mii de enoriasi prezenti la slujba.

Catedrala din centrul Aradului este prima construita in tara noastra dupa 1989, iar pictarea peretilor a durat opt ani.

Florin NAHORNIAC

Mitropolitul Ioan al Banatului a vizitat un centru pentru persoane cu dizabilități

Mitropolitul Ioan al Banatului a efectuat în ziua de 3 decembrie 2018, aniversată la nivel global ca Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități, o vizită la sediul Fundației „Pentru Voi” din Timișoara.

mitropolitul-ioan-al-banatului-la-centrul-pentru-voi-1.x71918Înaltpreasfinția Sa a adus daruri persoanelor cu dizabilități, beneficiare ale centrului, constând în articole de îmbrăcăminte și produse alimentare, informează Mitropolia Banatului.

Mitropolitul Ioan a vizitat atelierele de creație în care persoanele cu dizabilități creează lucruri făcute manual. Aceștia reușesc sub îndrumarea personalului specializat să confecționeze articole de print, felicitări, afișe, ornamente specifice sărbătorilor de iarnă, primăvară, precum și alte obiecte hand made.

La final, ierarhul a luat masa împreună cu beneficiarii Centrului de zi și a semnat în cartea de onoare a fundației, unde a specificat că acești oameni, deși au grave deficiențe intelectuale, sunt frații noștri întru Hristos.

În prezent, Fundaţia „Pentru Voi” oferă servicii sociale pentru 200 de adulţi cu dizabilităţi intelectuale şi familiile acestora.

Fundaţia „Pentru Voi” a fost înfiinţată în anul 1996, având ca fondatori Asociația Română ”Speranța” din Timișoara și o fundație olandeză.

Florin CREŞTINUL

11 decembrie în istorie: Cuza anunță formarea națiunii române. Iliescu e ales președinte pentru a treia oară

La 11 decembrie 1861, Alexandru Ioan Cuza anunță formarea națiunii române. În 1901 se transmite primul semnal radio transatlantic. În 1946 se înființează UNICEF. Iar în 2000, Ion Iliescu e reales președinte al României. Să ne închinăm tuturor eroilor care s-au jertfit pentru România și întregul popor drepmăritor creștin ortodox.

General(r)dr ec Mihai NAHORNIAC