Arhive lunare: mai 2019

Vizita Papei Francisc la Palatul Patriarhiei și la Catedrala Națională (31 mai 2019)

La invitația Președintelui României, a autorităților statului și a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o vizită în țară noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

Programul vizitei Papei Francisc la Patriarhia Română cuprinde o întrevedere în Palatul Patriarhiei cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și cu membrii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, vineri, 31 mai 2019, de la ora 15.45.

51191889_823027364711042_2217978883259498496_nAceastă întrevedere va fi urmată de vizita Papei Francisc la Catedrala Națională, unde va fi primit, la ora 17.00, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care va rosti un cuvânt de salut pascal, urmat de un cuvânt de răspuns al Sanctității Sale.

În continuare, programul vizitei din Catedrala Națională cuprinde rostirea rugăciunii Tatăl nostru, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii Tatăl nostru, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe. Programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se folosește acelaşi lăcaș de cult.

La ieșirea din Catedrală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Papa Francisc vor saluta credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”.

Cei care doresc să asiste la eveniment sunt așteptați pe esplanada Catedralei Naționale, începând cu ora 14.00.

Televiziunea Trinitas TV a Patriarhiei Române va transmite integral și în direct evenimentul.

După vizită, Catedrala Națională va rămâne închisă accesului public, deoarece vor fi reluate lucrările de finisare a construcției. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Florin CREȘTINUL

Papa Francisc: ”Să mergem împreună!”

La 20 de ani de când a fost prima țară ortodoxă vizitată vreodată de un Suveran Pontif, România se pregătește pentru turneul pastoral al Papei Francisc.

„Unul dintre părinți stătea în camera de la stradă cu radioul dat tare, ca nu cumva cineva de afară să audă ce se întâmplă în camerele din spate. Acolo”, povestește părintele Andrei Mărcuș amintindu-și de primele sale întâlniri cu creștinătatea greco-catolică, „preoți clandestini oficiau, în mare taină, câte o liturghie sau botezul vreunui verișor”. Aproape o jumătate de veac, biserica transilvăneană unită cu Roma – sau catolică de rit bizantin – a supraviețuit ascunsă, după ce statul de tip sovietic a interzis-o, începând cu anul 1948.

48619766_303La începutul anilor 1700, o parte din ortodoxia ardeleană a acceptat suveranitatea papală din interese de emancipare națională: în imperiul controlat de la Viena și Budapesta, românii transilvăneni nu fuseseră recunoscuți ca națiune și nici nu au avut drepturi civice sau politice înainte. Trecerea unei părți din clerul și mirenii ortodocși sub oblăduirea Vaticanului s-a făcut cu păstrarea limbii și ritului liturgic tradițional. Dictatura stalinistă, oricum ostilă religiilor, nu a suportat ideea că una dintre bisericile din România se sustrage controlului Securității și Partidului și nu este supusă conducerii autocefale a bisericii naționale, ortodoxe, ci depinde de episcopul Romei. De Papă. Astfel că Biserica unită a fost interzisă, iar mare parte din clerul greco-catolic a fost aruncat în închisorile comuniste și a sfârșit acolo.

Patru decenii a durat prigoana

Șapte dintre episcopii martiri ai Bisericii Unite cu Roma vor fi beatificați, la sfârșitul acestei săptămâni, cu ocazia vizitei pe care Papa Francisc o va face în România. Mai puțin cunoscuți la ei acasă, aceștia primesc și aduc totodată din partea Vaticanului recuoașterea dramei românilor răpuși în spatele Cortinei de Fier pentru că nu au renunțat la credință.

Actualul Suveran Pontif este al doilea lider de la Vatican care ajunge în România. În urmă cu două decenii și aproape o lună, Ioan Paul al II-lea venea la București într-o incursiune istorică în prima țară ortodoxă vreodată vizitată de un papă. O mulțime peste așteptări de pelerini catolici cât și de curioși au venit atunci să-l vadă pe unul dintre oamenii care au contribuit decisiv la căderea comunismului.

„În 1999, Papa nu a fost lăsat să își vadă frații și surorile din Moldova și Transilvania”, rememorează prof. pr. Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică din București. ”Exista un soi de frică și într-un fel putem să ne explicăm asta. Așa că îi mulțumim lui Dumnezeu că a fost și așa.”

Acasă la enoriași

De data aceasta, călătoria pontificală este diferită și are caracter pastoral: Papa va fi cel care va merge „acasă” la enoriași. Vizita începe vineri, 31 mai, la București, unde Papa Francisc se va întâlni cu autoritățile statului român și cu Sinodul restrâns al Bisericii Ortodoxe naționale și va sluji în principalul lăcaș de cult catolic din Capitală. A doua zi, Sanctitatea Sa va ajunge la Șumuleu Ciuc, pentru a se adresa în special catolicilor din Transilvania, predominant maghiari.

Au existat temeri că aceasă vizită ar putea irita majoritatea română și ortodoxă. Șumuleu Ciuc se află chiar în inima secuimii, regiune locuită preponderent de minoritatea maghiară și care reclamă o autonomie lărgită. În mediul online s-au făcut auzite unele voci care au criticat fie direct vizita „ereticului” de la Vatican în estul Transilvaniei, fie faptul că Papa va fi întâmpinat acolo de oficiali ai învecinatei Ungarii, țară în care încă se mai aud marginale pretenții revizioniste de anexare a Transilvaniei.

„Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Romano-Catolică sunt absolut elegante, fundamentate pe un dialog ecumenic care a făcut deja istorie”, dă asigurări Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. „Nu au existat tensiuni între cele două instituții. Vorbim despre insituții, nu de voci singulare, într-o tabără sau în alta. În spațiul catolic pot exista voci critice față de ortodocși sau invers. Dar aceste voci sunt singulare și niciodată nu angajează punctul de vedere al instituțiilor”, a comentat pentru Deutsche Welle reprezentantul BOR.

Opinia este confirmată și de unul dintre organizatorii vizitei la Șumuleu, Veres Csaba, de la Primăria Miercurea Ciuc: „La întrebarea dacă am simțit vreo ostilitate din partea non-catolicilor, pot să vă răspund că NU, nu am întâmpinat asemenea atitudine. Avem o colaborare excelentă cu toți, fie persoane juridice ale statului sau persoane fizice”.

De la Șumuleu Ciuc, Papa va merge la Iași, unde are programată o întâlnire cu tinerii și familiile din Moldova, fie ei catolici de diverse etnii, fie pur și simplu dornici să-i fie aproape.

Ultima zi a vizitei se petrece la Blaj, în inima Transilvaniei, acasă la școala Ardeleană care a pregătit Marea Unire, în sânul comunității greco-catolice. Supranumit „Mica Romă”, orășelul din județul Alba va fi gazda slujbei de beatificare a episcopilor martiri.

Florin CREȘTINUL

Papa Francisc la București: Măsuri de securitate de grad zero pe traseul Suveranului Pontif

Papa Francisc sosește vineri în România, fiind a doua vizită a unui Suveran Pontif în țara noastră, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, primul papă care a venit într-o țară majoritar ortodoxă. 

Aeronava cu care călătorește Papa Francisc va ateriza la Otopeni la ora programată 11.30, prima oprire a Suveranului Pontif fiind la Palatul Cotroceni unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă și cu reprezentanți ai autorităților, societății civile și corpului Diplomatic.

papa-francisc-epaÎncepând cu ora 15:45, Papa Francisc va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel, iar la ora 17.00 se va afla la Catedrala Mântuirii Neamului unde se va rosti „Tatăl Nostru”.

Începând cu ora 18.10, Suveranul Pontif se va afla la Catedrala „Sfântul Iosif” unde va fi oficială Sfânta Liturghie.

Aici, Papa Francisc va sosi cu papamobilul care este o Dacia Duster modificată. De asemenea, papamobilul va fi folosit și la plecare, pe strada Berthelot și pe Calea Victoriei în zona Ateneului și Palatului Regal, unde sunt amenajate zonele pentru pelerini.

Măsuri drastice de securitate și reguli stricte pentru pelerini

Pe tot traseul Papei Francisc, în București, s-au luat măsuri drastice de securitate. Toate gurile de canal au fost sigilate, coșurile de gunoi au fost demontate, iar cei care locuiesc în clădirile de pe traseu au fost rugați să informeze dacă primesc vizitatori sau observă obiecte suspecte.

Ofițeri SPP vor asigura protecţia Papei pe toată durata vizitei în România. Ei au fost selectaţi dintre ofiţerii cu experienţă, care au participat la misiuni ale SPP în teatrele de operaţii.

Reguli stricte sunt și pentru pelerini.

Arhidieceza Romano-Catolică de București (ARCB) a amenajat două zone pentru pelerinajul organizat pentru Sfânta Liturghie prezidată de Papa Francisc în Catedrala Sf. Iosif, vineri Prima zonă se află în fața Catedralei Sfântul Iosif, a doua în fața Ateneului

Accesul în aceste zone este permis doar celor care s-au înscris în prealabil pe platforma online papalabucuresti.ro, fiecare primind în format electronic sau tipărit un bilet cu un cod de bare.

Fiecare bilet este nominal, are un cod unic de bare și poate fi prezentat atât în formă tipărită, cât și electronică. Fiecare bilet emis are specificate informații personalizate cu privire la zona de pelerinaj alocată, precum și despre punctele de acces și intervalul orar în care fiecare pelerin trebuie să se prezinte pentru a putea intra în zona delimitată.

Puncte de acces sunt amenajate în următoarele zone:

  • strada Banului colț cu Calea Victoriei
  • Calea Victoriei colț cu str. Berthelot
  • strada Lutherană colț cu str. Enescu
  • strada Theodor Aman colț cu Berthelot
  • strada Lutherană colț cu str. Știrbei Vodă
  • strada Stirbei Vodă colț cu Calea Victoriei
  • strada B Franklin colț cu str. Nicolae Golescu
  • strada Dem I Dobrescu colț cu Calea Victoriei
  • strada Walter Mărăcineanu colț cu Calea Victoriei

Deoarece zonele amenajate nu comunică între ele, este foarte important ca fiecare pelerin să respecte întocmai instrucțiunile de pe biletul propriu și să se prezinte la punctul de acces indicat. La punctul de acces se poate intra numai în intervalul orar specificat pe bilet, interval care a fost stabilit în funcție de restricționarea traficului din zona respectivă. Pelerinii sunt încurajați să folosească mijloacele de transport în comun, întrucât în zonă nu vor exista locuri de parcare disponibile.

Pentru Catedrala Mântuirii Neamului, accesul pelerinilor în incintă se face doar pe bază de invitații, a declarat pentru HotNews.ro purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.

În curtea Catedralei este acces liber începând cu ora 14,00 iar întregul eveniment va putea fi urmărit pe ecranele montate în exterior.

Restricțiile de trafic din Capitală:
 

Începând de joi, de la ora 18.00, se vor interzice opririle și staționările vehiculelor, în următoarele zone:

  • zona Fântâna Miorița, alveolele Kiseleff din zona Monumentului Infanteristului, Piata Victoriei, parcarea TNT, Calea Victoriei, între Piața Victoriei și Bd. Regina Elisabeta;
  • Bd. Regina Elisabeta (inclusiv alveolele destinate parcărilor), Piața Mihail Kogălniceanu, Bd. Eroilor, Bd. Eroii Sanitari, Bd. Marinescu, între Șos. Cotroceni și Piața Eroilor;
  • Bd. Știrbei Vodă, între Calea Plevnei și str. Berzei (banda I către str. Luterană), str. Constantin Stahi (începând cu data de 30 mai, ora 08.00, pană la data de 2 iunie, ora 10.00), Piața Papa Ioan Paul al II-lea,
  • Bd. Schitu Măgureanu (stânga/dreapta), Splaiul Independenței între Pod Izvor și Pod Șerban Vodă, str. Vasile Parvan, str. Berzei între Calea Plevnei și str. Știrbei Vodă, str. Știrbei Vodă, între str. Berzei și Calea Victoriei.
Pentru evenimentul de la Palatul Cotroceni:
  • între orele 11.30 – 13.30, se vor aplica restricții de trafic pe Bd. Marinescu, între Șos. Cotroceni și Piața Eroilor;
  • începând de joi, de la ora 20.00, se va interzice oprirea și staționarea autovehiculelor pe Bd. Marinescu, Șos. Geniului, parcarea adiacentă Palatului Cotroceni și Platoul Academiei Militare (Piața Eroilor).
Nunțiatura Apostolică:
  • În perioada 30 mai – 2 iunie, se vor aplica restricții de trafic auto pe str. Pictor Stahi, Piațeta Papa Ioan Paul al II-lea. Va fi interzisă staționarea vehiculelor pe Bd. Schitu Măgureanu între Constantin Stahi și str. Știrbei Vodă. În perioada 30 mai, ora 18.00 – 31 mai 2019, ora 21.00, pe Bd. Schitu Măgureanu între Splaiul Independenței și str. Știrbei Vodă, precum și pe str. Știrbei Vodă între str. Popa Tatu și str. Luterană, se va interzice oprirea și staționarea autovehiculelor.
  • Începând cu 30 mai, ora 20.00, până în 2 iunie, ora 12.00, se va interzice oprirea și staționarea vehiculelor pe Intrarea Aurora.

Pentru evenimentul de la Catedrala Patriarhală:

  • În 29 mai, începând cu ora 22.00, se interzic opririle și staționările vehiculelor pe Aleea Colina Bucuriei, Str. Bibescu Vodă, Splaiul Unirii – zona Horoscop, Bd. Unirii și Piața Unirii;
  • vor fi restricționate opririle și staționările pe Bd. Unirii, între Bd. Regina Maria și Piața Constituției, ambele sensuri;
  • în Piața Constituției, inclusiv cele două bretele; Bd. Libertății între Bd. Națiunile Unite și rondul George Coșbuc; Bd. Națiunile Unite între Bd. Libertății și str. Izvor; Calea 13 Septembrie, între Bd. Libertății și str. Tudor Vladimirescu/Panduri; Piața Arsenalului; str. Izvor; str. Hașdeu; cele două bretele de acces către sediul Academiei Române de pe Calea 13 Septembrie; str. Dr. Staicovici și Dr. Vitzu pe o porțiune de 50 de metri de la intersecțiile cu str. Izvor.

Pentru Catedrala Mântuirii Neamului:

  • În perioada 30 mai, ora 20.00 – 31 mai, ora 21.00, se interzice oprirea și staționarea autovehiculelor în Piața Arsenalului, str. Izvor, Bd. Națiunile Unite.

Catedrala Sfântul Iosif:

  • Începând de marți, 28 mai, de la ora 20.00, vor fi interzise opririle și staționările în scuarul situat la intersecția str. Berthelot cu str. Luterană.
  • În perioada 30 mai, ora 08.00 – 31 mai, ora 22.00, vor fi interzise opririle și staționările vehiculelor pe str. Banului între Budișteanu și Calea Victoriei, totodată se va restricționa traficul rutier pe str. Banului, începând cu ora 20.00 până pe 31 mai 2019, ora 22.00.
  • Începând de miercuri, 29 mai, ora 20.00, se vor interzice opririle și staționările pe str. Luterană, între str. Berthelot și str. Știrbei Vodă; str. Berthelot între Spiru Haret și Calea Victoriei, str. General Budișteanu între str. Berthelot și str. Calea Griviței, str. Teodor Aman, str. Spiru Haret, intrarea Sfântul Sava.
  • Începând de joi, ora 20.00, parcarea situată pe str. George Enescu cu Calea Victoriei doar în zona locurilor publice de parcare, precum și parcarea situată în dreptul Palatului Știrbei Vodă în zona intersecției cu Calea Griviței vor fi eliberate.
  • Începând de joi, ora 19.00, se va interzice oprirea și staționarea vehiculelor în parcarea Sălii Palatului precum și pe breteaua Kretzulescu precum și pe breteaua Știrbei (Auditorium); pe str. Ion Câmpineanu între str.Luterană și str. Walter Mărăcineanu.

Pentru Piața George Enescu:

  • Începând cu data de 30 mai 2019, ora 07.00, vor fi eliberate următoarele parcări:
  • parcările de pe str. Benjamin Franklin între Calea Victoriei și str. Nicolae Golescu;
  • breteaua care face legătura între str. Benjamin Franklin și str. Episcopiei, pe str. Constantin Esercu;
  • parcarea din zona Episcopiei cu str. George Clemenceau precum și pe str. Episcopiei până pe Calea Victoriei, str. Valter Mărăcineanu (Aleea Biserica Kretzulescu) de la Calea Victoriei până pe Ion Câmpineanu, str. Știrbei Vodă breteaua adiacentă de la intersecția Lutherană până pe Calea Victoriei;
  • parcarea aferentă Sălii Palatului, str. Dem I. Dobrescu între str. Boteanu și Calea Victoriei (aceasta va fi eliberată începând cu data de 28 mai 2019, ora 20.00);
  • parcarea de pe str. Academiei între Ion Câmpineanu și Dem I. Dobrescu adiacent Monumentului Renașterii.

Mihai Florin NAHORNIAC

Portretul Papei Francisc: Promotor al milostivirii și curajului

Jorge Mario Bergoglio, fost tehnician chimist, profesor de filozofie şi literatură, de şase ani Suveran Pontif, se va afla timp de trei zile România, a treia ţară majoritar ortodoxă din estul Europei pe care Papa Francisc o vizitează. Apreciat deopotrivă de conservatori şi reformişti, este primul latino-american care conduce Biserica Catolică şi, de asemenea, primul iezuit, scrie news.ro.

Vizita în România va fi a 30-a călătorie apostolică internaţională a Papei Francisc, cel de-a 266-lea Suveran Pontif.

Papa Francisc are licență de tehnician chimist și filozof

NTFkMWU3MzVmM2NiZGFjNGQ3NzJjOTkwOWViMjFmOWM=.thumbNăscut pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio a obţinut licenţa ca tehnician chimist, apoi a ales calea preoţiei, intrând în seminarul diecezan.

Şi-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, şi-a susţinut licenţa în filozofie la Colegiul San José din San Miguel.

Între anii 1964 şi 1965, a fost profesor de literatură şi psihologie la colegiul „Inmaculada” din Santa Fé, iar în 1966 a predat aceleaşi discipline la Colegiul „del Salvador” din Buenos Aires. Din 1967 până în 1970 a studiat teologia şi a susţinut licenţa la Colegiul San José.

Suveranul Pontif a fost hirotonit preot acum 50 de ani

A fost hirotonit preot în 1969. A fost episcop între anii 1992 – 2001, şi cardinal, creat de Papa Ioan Paul II, din 2001 până în 2013.

A fost ales Suveran Pontif al Bisericii Catolice pe 13 martie 2013.

A ales numele Francisc în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, cunoscut pentru acţiuni de caritate şi dragostea pentru animale.

Papa Francisc este primul latino-american care conduce Biserica Catolică şi, de asemenea, primul iezuit. Fostul cardinal din Buenos Aires a fost, iniţial, considerat o alegere nepotrivită pentru acest rol, când a fost propus să ocupe locul lui Benedict al XVI, care s-a retras din funcţie în 2013.

Iezuit înseamnă, în primul rând, un călugăr din ordinul religios catolic Societatea lui Isus (în latină, Societas Jesu), întemeiat de Sfântul Ignaţiu de Loyola, în anul 1540. Cartea „Exerciţiilor spirituale”, opera principală a Sfântului Ignaţiu, reprezintă atât fundamentul Ordinului iezuit, cât şi liniile directoare ale spiritualităţii distincte prin care Societatea lui Isus a dat lumii sfinţi, martiri, misionari, savanţi, cercetători, autori spirituali şi îndrumători de suflete.

Considerat ortodox în chestiuni legate de sex şi avort, dar liberal privind dreptatea socială, învestirea sa a fost bine primită deopotrivă de conservatori şi de reformişti.

Papa Francisc – personalitatea TIME a anului, în 2013

În 2013, Papa Francisc a fost desemnat de revista Time drept personalitatea anului.

La o întâlnire cu jurnaliştii, în martie 2013, Sanctitatea Sa a spus: „Cât mi-ar plăcea o Biserică săracă şi pentru săraci!”.

„Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, a afirmat odată pentru a explica alegerea sa de a locui într-un apartament şi de a-şi pregăti singur cina. Preoţilor săi le-a vorbit mereu despre milostivire, curaj în apostolat şi uşi deschise pentru toţi. Lucrul cel mai rău care ar putea să se întâmple în Biserică, a explicat el în unele circumstanţe, „este ceea ce de Lubac numeşte mondenitate spirituală”, care înseamnă „să te pui în centru pe tine însuţi”.

Papa Francisc a rămas implicat în era modernă şi vorbeşte deschis despre evenimentele din lume şi problemele curente.

Este mai popular decât orice alt lider al lumii și membru de onoare al Academiei Române

În 2016, potrivit unui sondaj de opinie realizat de WIN/Gallup International, era mai popular decât orice alt lider al lumii, inclusiv în România, unde Suveranul Pontif beneficiază de un capital de simpatie declarat de peste 65% dintre cetăţeni.

Contul lui de Instagram, lansat pe 19 martie 2016, dată care marca trei ani de la prima slujbă susţinută în calitatea sa de pontif (19 martie 2013), are în prezent peste 6,1 de urmăritori. Cel de Twitter, lansat în 2012, când Benedict XVI era papă, are puţin peste 18 milioane de urmăritori.

„Fiecare creatură are o funcţie, niciuna nu este inutilă. Întreg universul vorbeşte limba dragostei lui Dumnezeu, a afecţiunii Lui fără margini: sol, apă, munţi, totul este grija lui Dumnezeu”, este unul dintre mesajele Papei Francisc.

Cineastul german Wim Wenders a lansat în 2018 „Pope Francis: A Man of His Word”, o călătorie personală, şi mai puţin un documentar, evidenţiind cuvintele Sanctităţii Sale adresate celor în nevoie.

În 2017, a acceptat să devină membru de onoare al Academiei Române.

În luna noiembrie a anului următor, i-a primit pe episcopii romano-catolici şi greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum.

Călătorii apostolice în 42 de ţări

În şase ani de pontificat, a făcut 28 de călătorii apostolice în 42 de ţări. A convocat trei sinoade (despre familie şi tineri) şi o întâlnire sinodală pe tema protecţia minorilor, potrivit site-ului papalabuucresti.ro.

A scris două scrisori enciclice…:

  • Lumen Fidei („Lumina credinţei”, 2013) – despre credinţă;
  • Laudato Si’ („Fii lăudat”, 2015) – despre grija faţă de Pământ, casa noastră comună.

… și patru exortaţii apostolice:

  • Evangelii gaudium („Bucuria Evangheliei”, 2014) – despre vestirea Evangheliei în lumea actuală;
  • Amoris laetitia („Bucuria iubirii”, 2017) – despre iubirea în familie;
  • Gaudete et exsultate („Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie”, 2018) – despre chemarea la sfinţenie în lumea contemporană;
  • Christus vivit („Cristos este viu”, 2019) – despre tineri, credinţă şi discernământ vocaţional.

În iulie 2013, a întreprins prima vizită în calitate de papă – în insula Lampedusa (Italia), unde s-a rugat pentru imigranţii ilegal care s-au înecat în încercarea de a ajunge în Europa.

Papa Francisc a ajuns între altele, în Brazilia (2013), vizită în timpul căreia a ţinut o slujbă pe plaja Copacabana, la care au participat peste 3,5 milioane de persoane, în Israel, Palestina şi Iordania, în 2014,  în Coreea de Sud şi Turcia, în acelaşi an, în Filipine, Bosnia şi Herţegovina, SUA, Kenya, Uganda şi republica Centrafricană, în 2015, în Grecia, în 2016, în Egipt, Myanmar şi Bangladesh, în 2017, iar în 2019 a fost în Emiratele Arabe Unite şi în Marcoc.

Vizita întreprinsă, la începutul lunii mai, în Bulgaria şi Macedonia de Nord a fost a 28-a pentru Sfântul Părinte şi a 11-a în Europa.

România este a treia ţară majoritar ortodoxă din estul Europei pe care Papa Francisc o vizitează.

Potrivit ultimelor estimări ale Vaticanului, comunitatea greco-catolică din ţara noastră însumează 500.000 de persoane.

Anul acesta Suveranul Pontif urmează să ajungă în Mozambic, Madagascar şi Mauritius, apoi, în Japonia.

Mihai Florin NAHORNIAC

La 6 iunie sărbătorim Înălţarea Domnului – ultimul act al lui Iisus în lume! Înălţarea Domnului, biruitor, la ceruri, a fost la fel de miraculoasă ca şi coborârea Sa din ceruri

Născut în mod miraculos din Sfânta Fecioară şi puterea lui Dumnezeu, El S-a înălţat în mod miraculos la ceruri, prin puterea Sa Divină, în faţa Sfintei Sale Maici şi a ucenicilor Săi. Înălţarea Sa a fost şi raţională, şi mărturisită. 

inaltareaÎnălţarea Domnului, biruitor, la ceruri, a fost la fel de miraculoasă ca şi coborârea Sa din ceruri. Născut în mod miraculos din Sfânta Fecioară şi puterea lui Dumnezeu, El S-a înălţat în mod miraculos la ceruri, prin puterea Sa Divină, în faţa Sfintei Sale Maici şi a ucenicilor Săi. Înălţarea Sa a fost şi raţională, şi mărturisită. A fost logică, bazându-se pe cea mai înaltă raţiune – cea cerească; şi a fost mărturisită de martori oculari ce au trecut de bunăvoie prin suferinţe pentru mărturia lor.

De asememea, în această zi, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă.   Potrivit Înaltpreasfinţiei Sale Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înălţarea este penultimul moment al mântuirii noastre, pentru că cel din urmă este trimiterea şi coborârea Sfântului Duh pe pământ.      ,,În a 40-a zi după Paşti, Mântuitorul i-a luat pe ucenicii Săi şi a mers pe Muntele Măslinilor unde a vorbit cu ei şi le-a cerut să mănânce cu El.  Le-a dat ultimele învăţături şi, în timp ce îi binecuvânta, s-a înălţat la cer învăluit de un nor cu lumină. Deşi, ucenicii îl aşteptau să se întoarcă, în locul Lui, s-au făcut văzuţi doi îngeri, care le-au spus să aştepte pogorârea Sfântului Duh”, a explicat un înalt ierarh.      Înălţarea a fost ultimul act al lui Isus în lume, însă El este prezent şi lucrează prin Sfântul Duh.         Ridicat mai sus de îngeri, Iisus Hristos, Mantuitorul lumii s-a aşezat în dreapta Tatălui, pregătind acest loc pentru oameni.

MAI 2 cu 1 IMAGINE CU INALTAREA SI OUA.jpg 2

În popor există credinţa că, odată cu Înălţarea Domnului, se înalţă şi sufletele celor adormiţi de la Săptămâna Luminată încoace.        Tradiţia spune că, în această zi se practicau ritualuri magice de apărare şi erau date de pomană bucate pentru morţi.
(Sfântul Nicolae VelimiroviciCredinţa poporului lui Dumnezeu, traducere de Diana Potlog, Editura Sophia, Bucureşti, 2001, p. 31)

Florin CREȘTINUL

Ziua Eroilor, marcată de Ziua Înălţării Domnului

                                                 H R I S T O S  S-A  Î N Ă LŢ A T!

De Ziua Înălţării Domnului (mare sărbătoare creştină, care comemorează Înălţarea la cer a lui Iisus din Nazaret, la 40 de zile după Înviere) este celebrată Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.    În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostaşi căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicat   e acestora.

ziua-eroilor_66778800În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului XX aproape un milion de militari şi civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.        Un rol important în omagierea eroilor căzuţi la datorie l-a avut Societatea ‘Mormintele Eroilor Căzuţi în Război’ (înfiinţată în 1919) şi transformată ulterior, în 1927, în Societatea ‘Cultul Eroilor’. Datorită acestei organizaţii, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 a fost inaugurat Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din    Regina Maria’, a avut o activitate prodigioasă, manifestată inclusiv prin construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în aproape toate localităţile ţării.

Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative a menţinut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului.       La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia ziua Înălţării Domnului a fost declarată ‘Ziua Eroilor’, pentru a omagia jertfa celor căzuţi în luptă pentru libertate şi independenţa poporului român.   Ziua Înălţării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălţării Domnului drept Sărbătoare Naţională a poporului român.

GLORIE VEŞNICĂ EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC, SFÂNTULUI POPOR ROMÂN, TUTUROR CELOR CARE S-AU JERTFIT SPRE GLORIA  SFINTEI  NOASTRE  PATRII STRĂBUNE,  A CREDINŢEI NOASTRE STRĂMOŞEŞTI – ORTODOXIA –  ŞI GLORIA POPORULUI  ROMÂN  ÎN  VEACUL VECILOR   A M I N!

                                             A D E V Ă R A T  S-A  Î N Ă L Ţ A T!

 Florin Mihai NAHORNIAC

Înălţarea Domnului 2019. Tradiţii şi obiceiuri în ziua Înălţării Domnului, cunoscută ca Ispas

Înălţarea Domnului 2019 este o sărbătoare creştină anuală care comemorează înălţarea la cer a Mântuitorului, la 40 de zile după Înviere (Paştele). Tradiţia religioasă spune că, timp de 40 de zile după Paşte, credincioşii trebuie să se salute cu mesajele ,,Hristos a înviat”, respectiv „Adevărat a înviat”. În ziua de Înălţarea Domnului, mesajele sunt „Hristos S-a înălţat!”, respectiv „Adevărat S-a înălţat!”. 

 Înălţarea Domnului. Sărbătoarea ,,Înălţarea Domnului” face trimitere la înălţarea lui Hristos de pe Muntele Măslinilor, în faţa apostolilor. Potrivit Bibliei, îngerii le-au vorbit ucenicilor despre revenirea lui Hristos pe pământ.
Înălţarea Domnului este şi Ziua Eroilor
În 1999, s-a hotărât ca Înălţarea Domnului să fie şi o zi dedicată eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor.
Înălţarea Domnului şi Rusaliile
În primele secole de după Hristos, comunităţile creştine sărbătoreau Înălţarea Domnului odată cu Rusaliile, la 50 de zile după Paşte. Însă, din secolul al IV-lea, Înălţarea Domnului a fost sărbătorită la 40 de zile după Paşte, iar Rusalii (Înălţarea Sfântului Duh) – la 50 de zile.
Obiceiuri de Înălţarea Domnului
– de Înălţarea Domnului, casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, scrie crestinortodox.ro;
– la ferestre se pun frunze de leuştean;
– se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu;
– sunt marcate vitele şi se taie mieii;
TRADIŢII ŞI OBICEIURI

În noaptea şi ziua de Ispas se efectuează numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor apotropaice de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece, scrie traditieialomita.ro.

Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane, se însemnează mieii prin crestarea urechilor (cu unele variante locale, sărbătoarea este cunoscută pretutindeni în România).

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI: se sfiinţesc plantele de leac

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.     De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.      La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: ,,Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.        Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.  Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.     În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele ,,Hristos s-a înălţat!” şi ,,Adevarat s-a înălţat!”.             Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi ,,Paştele Cailor”

Florin CREȘTINUL

Înălţarea Domnului, înălţarea firii omeneşti la cer

Înălţarea Domnului Hristos cu trupul la cer, întru slavă şi putere, marchează pentru Biserică încheierea perioadei pascale şi anticiparea evenimentului Cincizecimii. Duhul Sfânt se pogoară peste ucenici pentru că Mântuitorul a înălţat firea omenească în lumina şi slava de nepătruns a Sfintei Treimi, devenind un punct de iradiere a harului către toţi oamenii.

162122input_file0090215_w747_h373_q100Între Învierea Domnului şi Pogorârea Duhului Sfânt, grupul ucenicilor a trecut printr-o etapă pregătitoare, în care mintea le-a fost deschisă, prin arătările minunate ale Domnului Iisus Înviat, pentru a înţelege taina Învierii. Treptat, ucenicii au fost vindecaţi de necunoaştere şi necredinţă şi au fost deplin încredinţaţi că Hristos Cel Înviat din morţi nu este o nălucă sau o fantasmă, ci este Mântuitorul care mai înainte fusese răstignit şi îngropat. În cadrul ultimei întâlniri avute cu ucenicii, Domnul s-a înălţat la cer, reînnoind promisiunea trimiterii Duhului Sfânt peste ei, ca „făgăduinţa Tatălui”, moment când „se vor îmbrăca cu putere de sus”.

Luca oferă două cronologii diferite ale Înălţării

Înălţarea Domnului este relatată de două ori de Sfântul Evanghelist Luca, în capitolul 24 al Evangheliei sale şi în capitolul 1 al cărţii Faptele Apostolilor. Cu toate că Sfântul Luca se referă la acelaşi eveniment, în cele două naraţiuni ale sale face nişte diferenţe care exprimă propria interpretare teologică a acestui act mântuitor. În capitolul 24 al Evangheliei sale, Sfântul Luca aşază, din punct de vedere cronologic, Înălţarea Domnului la sfârşitul zilei Învierii, a primei zile a Paştilor. Evanghelistul spune că Domnul Iisus Înviat s-a arătat în mijlocul ucenicilor săi,i-a încredinţat de Învierea sa, înlăturându-le orice urmă de îndoială: „Pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am…”. Apoi, Domnul i-a dus afară pe ucenici spre Betania şi, „ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer”. Tot Evanghelistul Luca scrie în capitolul 1, din cartea Faptele Apostolilor, că Mântuitorul „s-a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind cele despre Împărăţia lui Dumnezeu”. În această ultimă relatare avem exprimată învăţătura adoptată şi mărturisită de Biserică. Înălţarea Domnului a avut loc la patruzeci de zile după Paşti, când Domnul, prin repetate arătări, i-a încredinţat pe apostoli de realitatea Învierii. Această aparentă contrazicere a Sfântului Luca, care în două scrieri biblice acceptate ca normative de Biserică, oferă două cronologii ale Înălţării Domnului este prezentată şi de părintele profesor Constantin Preda în ultima carte a sa. Pentru a înţelege intenţia Evanghelistului Luca, trebuie spus că Evangheliile şi celelalte cărţi biblice nu sunt cronici care prezintă calcule exacte la nivel istoric şi material. Cu alte cuvinte, Biblia nu oferă răspuns la întrebarea câţi paşi sunt de la Ierusalim la Ierihon, ci este preocupată pentru a transmite mesajul dumnezeiesc care decurge din actele mântuitoare realizate de Iisus Hristos.

În Evanghelia sa, Luca leagă foarte mult Învierea de Înălţare, le apropie până acolo încât le aşază în aceeaşi zi, pentru că oferă o interpretare teologică a celor două evenimente. Pentru Luca, Înălţarea, adică întoarcerea Fiului în sânurile Tatălui cu firea umană asumată, trecută prin moarte şi înviere, îndumnezeită prin harul dumnezeiesc, a avut loc în acelaşi timp cu Învierea din morţi, când trupul transfigurat de puterea Duhului Sfânt a trecut la o nouă condiţie eshatologică, plin fiind de slava dumnezeirii. Conform acestei interpretări teologice corecte, Sfântul Luca aşază în Evanghelia sa Învierea şi Înălţarea în aceeaşi zi. În cartea Faptele Apostolilor, Luca spune că Domnul s-a înălţat la cer după 40 de zile, pentru că insistă asupra procesului de formare a ucenicilor ca martori ai Învierii şi propovăduitori ai ei în lume, funcţie care, călăuzită de lucrarea Duhului Sfânt, va duce la răspândirea Bisericii. Perioada de patruzeci de zile când Domnul Înviat s-a arătat a condus la transformarea lăuntrică a apostolilor pentru a fi mărturisitori direcţi ai Mântuitorului Iisus Hristos şi a Învierii Sale. Nu înseamnă că apostolii şi ucenicii au căpătat o cunoaştere informativă despre Înviere, ci, în mod deplin şi direct, au făcut experienţa Învierii Domnului prin întâlnirile cu Iisus Hristos Înviat. Mărturia apostolilor despre Domnul Hristos Înviat a devenit temelie a Bisericii.

Schimbarea modului în care Hristos este prezent

Ultima întâlnire a Mântuitorului cu ucenicii şi Înălţarea la cer, prezentate în cartea Faptele Apostolilor, exprimă încheierea activităţii Sale pământeşti şi încetarea modului în care El a fost prezent până atunci în lume. Mântuitorul se înalţă la cer pentru a face posibilă venirea Duhului Sfânt peste apostoli şi formarea Bisericii ca sinaxă a oamenilor plin de Duhul Sfânt. Hristos Domnul, conform cuvintelor sale „iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului”, nu s-a despărţit niciodată de Biserică, ci odată cu Cincizecimea s-a inaugurat prezenţă lăuntrică, duhovnicească a Domnului Înviat. Teologia Ortodoxă mărturiseşte că Duhul Sfânt Îl face prezent pe Hristos în Biserică şi în fiecare membru al ei. Acest lucru este foarte frumos exprimat în Anaforaua liturgică, când săvârşitorul Euharistiei se roagă lui Dumnezeu Tatăl pentru a trimite Duhul Sfânt peste darurile de pâine şi vin pentru a deveni Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos. Sfântul Ioan Gură de Aur interpretând cuvântul „s-a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile”, spune că Domnul Înviat se arată lumii nu atât cu asemănarea trupească, ci prin puterea Sa, pentru ca să se vădească tuturor slava şi măreţia Sa dumnezeiască. Mântuitorul Înviat este acelaşi cu Iisus Hristos eshatologic, Cel care va veni la sfârşitul veacurilor, plin de putere şi de slavă, de aceea icoana Înălţării la cer este identică cu icoana celei de-a doua veniri: „Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”.Părintele Dumitru Stăniloae spune că Înălţarea a însemnat şi înălţarea firii omeneşti la cer, căci Hristos este Unul din Treime şi ca Om: „Ce-a însemnat propriu-zis înălţarea lui Hristos la cer nu putem şti. Ea nu a fost numai o intrare a trupului în lumina dumnezeiască nevăzută de ochii trupului, ca celelalte ascunderi după unele arătări, ci a fost o ridicare reală ca om peste planul din care se putea arăta oricând voia. El s-a înălţat cu umanitatea Sa la suprema îndumnezeire, deasupra spiritualităţii tuturor treptelor îngereşti, ca să fie şi ca Om la dreapta Tatălui. S-a ridicat şi ca om la treapta de Împărat al Împărăţiei omenirii înnoite. Acum a luat şi ca Om toată puterea în cer şi pe pământ”.

Pomenirea Eroilor Neamului

În Biserica Ortodoxă Română, s-a rânduit ca de praznicul Înălţării Domnului să se facă pomenirea tuturor eroilor şi a ostaşilor care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă sau în diferite situaţii pentru apărarea credinţei ortodoxe, a patriei străbune şi a demnităţii neamului românesc. Pornind de la cuvintele Mântuitorului: „Iată Eu mă duc să vă pregătesc vouă loc şi iarăşi voi veni şi vă voi lua pe voi la Mine, ca să fiţi şi voi acolo unde sunt şi Eu”, Biserica se roagă pentru ca Dumnezeu să odihnească sufletele tuturor celor adormiţi şi în special ale eroilor, care au făcut sacrificiul suprem pentru fraţii lor de neam şi de credinţă. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Înălţarea Domnului se sărbătorea nu în biserici, ci la mormintele martirilor, acei adevăraţi eroi ai lui Dumnezeu, care au mărturisit credinţa în Hristos pe timpul cumplitelor persecuţii dezlănţuite împotriva Bisericii creştine.

Florin CREȘTINUL

Editorial la Înălțarea Domnului și Zilei Eroilor

Bine v-am găsit la acest editorial sărbătoresc al Înălțării Domnului și Zilei Eroilor. Dar oare mai respectăm noi românii aceste două sărbători naționale. Dacă faci un sondaj pe stradă constați că nimeni habar nu are. Tineretul nici atât. Ce este de făcut? Să scriem în ziare ca tot românul să-l citească. Este păcat de sângele vărsat pe toate câmpurile de luptă de-a lungul veacurilor. Totuși cer ca toți cetățenii României să respecte aceste două sărbători naționale sfinte

Sărbătoare la creștinii ortodocși și greco-catolici. Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor neamului românesc

inaltare.p4hns819a6Ziua Eroilor și de Înălţarea Domnului în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români. Este Ziua Eroilor din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc. Slujbe de pomenire vor fi oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Înălţarea Domnului, numită în popor şi Ispas, este unul dintre cele douăsprezece mari praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe şi se sărbătoreşte întotdeauna în joia din săptămâna a şasea după Paşti, adică la patruzeci de zile după Înviere. Anul acesta Praznicul are ca dată de sărbătorire ziua de 24 mai 2012. 
Sărbătoarea rememorează momentul în care, în prezenţa Apostolilor Săi, Mântuitorul Hristos S-a înălţat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Acest eveniment este relatat de Sfintele Evanghelii. Sfântul Evanghelist Marcu spune, pe scurt, că ,,Domnul, după ce a vorbit cu ei (cu ucenicii) S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu” (16, 19). Evanghelistul Luca relatează momentul Înălţării spunând că au mers până spre Betania, unde, Hristos ridicându-şi mâinile i-a binecuvântat şi când îi binecuvânta S-a depărtat de la ei şi S-a înălţat la cer (24, 49-52).
133988Aflându-se pe Muntele Măslinilor, înainte de Înălţare, Mântuitorul le-a vorbit despre propovăduirea Evangheliei Lui până la marginea lumii şi despre Împărăţia Cerurilor. Apoi, în prezenţa îngerilor şi a Maicii Domnului, un nor L-a ridicat din mijlocul lor şi S-a înălţat cu trupul la cer, şezând de-a dreapta Tatălui. Îngerii, în chip de bărbaţi, au vestit Apostolilor a doua venire a Mântuitorului în Slava Sa. Sărbătoarea Înălţării Domnului este unul dintre cele mai vechi praznice creştine, atestat încă din secolul al IV-lea de Eusebiu de Cezareea, în opera Despre Sărbătoarea Paştilor. În perioada 380-385 pelerina apuseană Egeria aminteşte de festivităţile din ziua a 40-a după Paşti.

      Ziua Eroilor neamului romanesc – Inaltarea Domnului
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Ziua Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
,,Poporul care are sfinţi şi eroi este un popor care s-a luptat în istorie. Lupta duhovnicească a cuvioşilor, sfinţilor părinţi, a martirilor şi a tuturor sfinţilor a avut ca rodire de la Dumnezeu prin lucrarea Duhului Sfânt înălţarea lor în Împărăţia Cerurilor. Prin analogie, eroii neamului românesc care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, se înalţă în demnitate în faţa lui Hristos, care S-a jertfit pe Sine pentru lumea întreagă care va crede în El. Pomenirea aceasta este o datorie din partea noastră ca recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru jertfelnicia celor care s-au luptat pentru apărarea credinţei şi a patriei strămoşeşti, pentru libertatea şi demnitatea poporului român ca fiind daruri de la Dumnezeu”, spunea anul trecut Daniel, Patriarhul României.

SLAVĂ LUI IISUS CEL CE S-A ÎNĂLȚAT LA CER ȘI SFÂNTULUI POPOR ROMÂN DREPTĂRITOR CREȘTIN ÎN VECI SPRE SLAVA SFINTEI PATRII!

SLAVĂ ARMATEI ROMÂNIEI ȘI TUTUROR LUPTĂTORILOR EI DIN TOATE TIMPURILE CARE S-AU JERTFIT PENTRI APĂRAREA GLIEI ROMÂNE ȘI A SFÂNTULUI POPOR ROMAN DREPTMĂRITOR CREȘTIN!

Gral(r)prof univ dr ec Mihai NAHORNIAC

Ce trebuie să faci în ziua de Ispas, ca să ai noroc tot anul. Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri de Înălţare

Creştinii ortodocşi sărbătoresc joi, 17 mai 2018, Înălţarea Domnului. Sărbătoarea Înălţării Domnului, sau Ispasul, cum i se mai spune în popor, a fost consacrată din 2001 ca fiind şi zi a eroilor neamului românesc.​

 

Praznicul Înălţării se sărbătoreşte întotdeauna în a şasea joi după Paşte, adică la 40 de zile după Înviere, şi cu 10 zile înainte de Rusalii.

Sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată din 2001 ca fiind şi zi a eroilor neamului românesc.

imgÎnălţarea Domnului se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului.

Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paști, iar salutul de Înălțarea Domnului este “Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.

Ce nu ai voie să faci de Ispas 

Înălțarea Domnului este foarte importantă pentru creştini. Se sărbătorește la 40 de zile de la Înviere și aduce cu sine o serie de superstiţii, tradiții și obiceiuri.

De Înălţare, femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.

De asemenea, la praznicul Înălţării Domnului, de Ispas, este bine ca oamenii să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Astfel, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor.

Superstiţii de Înălţarea Domnului

În unele zone ale ţării, în această zi se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării.

În ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, în unele localităţi din Transilvania şi din Argeş se obişnuieşte ca noapte, fetele şi băieţii să culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile.

Tradiţia spune că florile au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Ritualul aduce sporul, menţine armonia şi dragostea în familie.

Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Paște până la Înălțare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi, ci ajung direct în Rai.

Pentru sporul casei, se pot împărţi căniţe cu lapte dulce în care se fierbe păsat.

De Înălţare, pentru sporul banilor se practică ritualul leuşteanului. Mai exact, gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău.

Tradiţii şi obiceiuri de Înălţare

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean.

Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.

În ziua de Înălţare sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele.

Florin CREȘTINUL

Ziua Eroilor – sărbătoare națională a poporului român

De Ziua Înălțării Domnului (mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere) celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

ziua-eroilor_66778800În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostași căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.

   În România, care a pierdut în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea aproape un milion de militari și civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 — care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali. 
Un rol important în omagierea Eroilor căzuți la datorie l-a avut Societatea ,,Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (înființată în 1919) și transformată ulterior, în 1927, în Societatea ”Cultul Eroilor”. Datorită acestei organizații, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 a fost inaugurat Mormântul Ostașului Necunoscut, amplasat imageResizeinițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol. De asemenea, Societatea, care de la 1 august 1940 s-a numit ”Așezământul Național Regina Maria”, a avut o activitate prodigioasă, manifestată inclusiv prin construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente și plăci comemorative în aproape toate localitățile țării.

 Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative a menținut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului.    

  După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naționale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului.    La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia Ziua Înălțării Domnului a fost declarată Ziua Eroilor, pentru a omagia jertfa celor căzuți în luptă pentru libertatea și independența poporului român.        Ziua Înălțării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălțării Domnului, drept sărbătoare națională a poporului român. 

Manifestări organizate cu prilejul Zilei Eroilor — Ziua Eroilor este marcată pe 29 mai, programul manifestărilor organizate cu acest prilej fiind aprobat printr-o hotărâre de Guvern, publicată în 16 mai, în Monitorul Oficial. 
Apărării Naționale, prin unitățile, instituțiile de învățământ, cercurile și bibliotecile militare, desfășoară manifestări dedicate Zilei Eroilor: simpozioane, întâlniri cu istorici și veterani de război, vizite la cimitire de onoare, mausolee și monumente comemorative de război, expoziții de carte etc.

 Ministerul Afacerilor Interne inițiază programe speciale pentru sărbătorirea Zilei Eroilor, organizează ceremoniale ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-galerie-foto-18505761militare și religioase și asigură ordinea publică la locul de desfășurare a activităților comemorative.     Ministerul Afacerilor Externe organizează, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice românești sau al oficiilor consulare, activități specifice pentru comemorarea eroilor români căzuți și înhumați pe teritoriul altor state. 
Ministerul Educației Naționale organizează și desfășoară programe dedicate aniversării Zilei Eroilor în instituțiile de învățământ: întâlniri cu veterani de război, spectacole omagiale etc. și asigură, prin inspectoratele școlare și unitățile de învățământ, participarea tinerilor la ceremoniile oficiale desfășurate în capitală și în țară.

Autoritățile administrație publice locale organizează manifestări comemorative, expoziții tematice, simpozioane și mese rotunde și desfășoară programe proprii de comemorare a eroilor, în funcție de specificul local, la mausolee ale eroilor, precum și la cimitire, parcele de onoare și monumente de război.    De Ziua Eroilor, la ora 12.00, în toate lăcașurile de cult se trag clopotele, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se păstrează un moment de reculegere. Festivitățile de comemorare a eroilor încep după oficierea Sfintei Liturghii a Înălțării Domnului.

Instituțiile de apărare și ordine publică asigură gărzi de onoare și muzici militare pentru ceremoniile oficiale organizate în capitală, în municipiile reședință de județ și la alte cimitire de război reprezentative din țară.    Potrivit Hotărârii de Guvern, de Ziua Eroilor vor fi organizate manifestări comemorative de Ministerul Apărării Naționale, la: Mormântul Ostașului Necunoscut, Monumentul eroilor căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României, Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit ,,Filantropia”, Monumentul Eroilor Patriei, și de către Ministerul Afacerilor Interne, la: Parcela eroilor de pe DN 1, Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cișmigiu și Monumentul Pompierilor din curtea bisericii Sfântul Gheorghe Plevna.  

 În țară, autoritățile administrației publice locale organizează — în ziua de 29 mai—ceremonii de depunere de coroane și jerbe de flori, precum și programe proprii de comemorare a eroilor României, în funcție de specificul local, în principal la marile mausolee ale eroilor, precum și la cimitirele și parcelele de onoare.         Pe plan extern, reprezentanțele diplomatice ale României în străinătate organizează acțiuni de cinstire a memoriei eroilor români căzuți și înhumați pe teritoriul altor state.

     Gral(r) arm. prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Este ziua Eroilor Neamului

HRISTOS S-A  ÎNĂLȚAT

 SLAVĂ EROICULUI NOSTRU POPOR ROMÂN DREPTMĂRITOR CREȘTIN

Pământul românesc aflat de mii de ani sub sângele vărsat de eroii neamului

În urmă cu aproape 90 de ani, Nicolae Iorga spunea că „Neamul este etern prin Cultul Eroilor”. Azi celebrăm 4 IUN 1 cu 1 ziua_eroilor_iasiZiua eroilor, o sărbătoare dedicată eroilor cunoscuţi şi necunoscuţi, căzuţi în luptă de-a lungul veacurilor pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea şi reîntregirea neamului. Cinstirea celor care şi-au dat viaţa pentru aceste sfinte idealuri se săvârşeşte de aproape un secol, încă din 1920, când s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român,IUN 1  cu 1 INALTARE OUA ROSII România fiind primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali.  

Prin Decretul Consiliului de Stat nr.117/1975, eroii patriei au fost comemoraţi până în 1995 în data de 9 mai, Ziua Independenţei de Stat a României şi Ziua Victoriei împotriva fascismului. La propunerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe, la data de 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor odată cu Înălţarea Domnului Iisus Hristos, revenindu-se după 75 de ani la tradiţia din perioada interbelică.

 4 IUN 1 CU 1  MASTER_Monumentul_pentru_Cinstirea_Eroilor_Revolu_iei_Acest eveniment marchează, în fiecare an, ziua când sunt comemoraţi cei căzuţi în războaie în marile conflagraţii mondiale dar şi cei morţi în Războiul de Independenţă. Cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru România, protejarea mormintelor eroilor români, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean. Există, de asemenea, tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării, indiferent dacă au fost aliaţi sau inamici.

Pomeniţi la toate liturghiile, eroii neamului au parte de o atenţie deosebită din partea tuturor. E ziua când ne înclinăm frunţile şi rostim o rugăciune pentru sufletele celor care au pierit departe de cei dragi, dar pentru o cauză dragă. Poate n-ar fi rău să o facem mai des, deoarece avem azi o ţară întreagă, trăim liberi şi în pace pentru că ei şi-au dat viaţa. Le datorăm mai mult decât recunoştinţă, le datorăm existenţa noastră ca neam, ca ţară, ca individ. Să nu le uităm jertfa, să le cinstim memoria şi, mai ales, să avem grijă să nu uităm principiile care i-au mânat pe ei în luptă: credinţă, libertate, dreptate!

  Iosif VARGA

GLORIE ETERNĂ EROILOR CARE AU CĂZUT LA DATORIE PENTRU PATRIE, POPOR ȘI CREDINȚA STRĂBUNĂ A NEAMULUI ROMÂNESC. MARE SĂRBĂTOARE NAȚIONALĂ. La 6 Iunie este Ziua Eroilor Neamului Românesc

RO_VN_Marasesti_mausoleum_3

Mausoleul de la Mărășești

Ziua Eroilor este o sărbătoare națională de mare importantă din România în memoria eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei străbune, a neamului românesc și pentru comemorarea bărbaților și femeilor care au murit în timp ce serveau în forțele armate. În România prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului, România a devenit prima țară care îi comemorează în aceeași zi pe eroii români și cei străini.    

250px-Mausoleuiaşi

Mausoleul Eroilor din Iași

Această dată a fost stabilită ca urmare a Tratatul de la Versailles unde țările beligerante s-au obligat prin semnarea tratatului la întreținerea mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a monumentelor comemorative de război dedicate acestora. În timpul comunismului prin Decretul nr. 71/1948 data a fost schimbată la 9 mai, dar după s-a revenit la data inițială.      În această zi, în toate bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor împreună cu alte instituții abilitate, au elaborat programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor, care este, potrivit legii, sărbătoare națională.

 Col(r)dr farm Silvia ANDREI

De Ziua Eroilor să nu-i uitaţi pe cei căzuţi în războaie pe toate fronturile de luptă pentru apărarea neamului românesc!

1 MAI 2 cu 1 ziua-eroilor-În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, românii sărbătoresc Înălţarea Domnului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbatoarea Inălţării Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor. În această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.                        

Ziua Eroilor

În spiritul tradiţiei europene, această zi a fost proclamată şi sărbătoare naţională a poporului român. Lumina sufletului Mântuitorului Iisus Graphic1Hristos şi tăria Sa întru credinţă sunt mărturisite, peste veacuri, de imensa capacitate de sacrificiu a eroilorneamului, căzuţi în cele două Războaie Mondiale, dar şi în Războiul de Independenţă. Ne-am bucura să credem cămormintele eroilor au fost deja îngrijite la această dată, iar glasul clopotelor va putea purta în eter apelul solemn pentru eternă recunoştinţă până în cele mai îndepărtate colţuri de pământ, oriunde au murit pentru ţară eroii cu nume şi cei fără de nume. Există, de asemenea, tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre, indiferent dacă, într-un anumit moment al istoriei, ne-au fost aliaţi sau inamici, comunică Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Să ne înclinăm şi noi toţi – copiii străbunilor noştri martiri – cu adâncă emoţie şi respect, în faţa jertfei celor care au făurit poporul român şi au apărat cu preţul vieţii lor graniţele Patriei şi să presărăm pe mormintele şi la monumentele eroilor, lacrimile recunoştinţei, aprinzând, totodată, o lumânare care să le lumineze calea în veşnicie!

MAI 2 cu 2 MONUMENTUL EROILOR

Cultul eroilor la români, acordarea respectului cuvenit şi pomenirea din generaţie în generaţie a celor căzuţi jertfă pe câmpurile de luptă pentru apărarea ţării, fac parte din conştiinţa, sufletul şi credinţa românească. Întreruptă în perioada comunistă, tradiţia comemorării eroilor în România cu prilejul Zilei Înălţării Domnului a fost reluată începând cu anii ’90. Astfel, prin Legea nr. 48/1995, Ziua Eroilor – principal reper comemorativ aleroilor Neamului – a fost proclamată sărbătoare naţională a poporului român, fiind reînviat veritabilul cult al eroilor.

Anul acesta, cu prilejul Zilei Eroilor vor avea loc ceremonii militare şi religioase atât în ţară, cât şi în străinătate.

Graphic1

Cimitirul romanesc de onoare de la Tiganca

În Capitală vor fi depuse coroane de flori, după cum urmează: Mormântul Ostaşului Necunoscut – 12:00 ; Cimitirul Israelit „Filantropia“ – 10:00; Monumentul Eroilor c ăzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României – 12:00; Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.) – 12:00; Cimitirul Eroilor Revoluţiei – 12:00; Cimitirul Militar Ghencea – 12:00, Monumentul “Ultimul Străjer al Capitalei” – 12:00; Parcela Eroilor de pe D.N. 1 – 12:00; Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cişmigiu – 12:00 şi Parcela de Onoare din Cimitirul Reînvierea – ora 12:00; Monumentul Pompierilor din curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe – Plevna“ – ora 13:30.

În afara ţării, memoria ostaşilor români va fi cinstită prin manifestări comemorative, organizate în Republica Ungară – unde se inaugurează amenajarea Parcelei de onoare româneşti din Cimitirul localităţii Perkupa; în Ucraina – sfinţirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul german de la Odessa; în Federaţia Rusă – inaugurarea însemenelor comemorative comune din Oranki (Nijegorod) şi Astrahan (Astrahan).

La Cimitirul de la Ţiganca (raionul Cantemir, Republica Moldova) începând cu ora 10.00 va fi oficiată o slujbă religioasă în memoria celor 71.000 de ostaşi români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică, în timpul Campaniei de Est (iunie 1941 – august 1944). Iniţiativa aparţine Consiliului Mondial Român şi se va desfăşura sub egida Platformei Civice ACŢIUNEA 2012. În Cimitirul românesc de onoare de la Ţiganca odihnesc 1020 de ostaşi români. Cimitirul a fost reconstruit şi inaugurat, în anul 2006, de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. Ca semn al recunoştinţei voastre veşnice pentru jertfa eroilor Patriei, vă aşteptăm pe toţi să aşezaţi o floare şi să aprindeţi o lumânare la căpătâiul celor morţi în războaie!

Col(r)dr farm Silvia ANDREI

REPUBLICARE. Mitropolitul IOAN SELEJEAN un ierarh pus în slujba binelui obștesc și a bisericii creștine ortodoxe române

iprc-ccprc-82ps_ioan_selejan_mitropolitul_banatului_dcnews_62399900Cu toate că, înainte de a ajunge preot IPS Mitropolit IOAN SELEJEAN a fost inginer, de aceea s-a angajat să construiască locuințe oamenilor nevoiași și lipsiți de mijloace de trai. Câți ierarhi ai României s-au pus în slujba binelui oamenilor nevoiași și foarte săraci.

Suntem în Postul Sfintelor Paști și facem sfânta chemare la toți arhiereii din BOR să urmeze pilda IPS IOAN al Banatului.

Publicația STEFAN CEL MARE este cea care îl apără pe distonsul mitropolit. ÎNTRU MULȚI ANI PĂRINTE MITROPLIT!

Vom veni cu mai multe precizari în edițiile viitoare.

General(r)prof univ dr Florin M. NAHORNIAC

Mitropolitul Banatului, la discuţii cu premierul Dăncilă. A cerut sală de sport, tren internaţional spre Serbia şi avion pe ruta Timişoara-Viena

Premierul Viorica Dăncilă şi-a încheiat vizita din vestul ţării cu o întâlnire cu ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului.

Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu ÎPS Ioan la sediul Mitropoliei Banatului din Timişoara. Mitropolitul a venit în faţa premierului cu o serie de probleme. Mai exact, Ioan Selejan a prezentat o listă de 15 proiecte.    „A fost un dialog constructiv, am discutat desprte proiecte pe care biserica le are în vedere. Atât în domeniul sanitar, în domeniul educaţional, am vorbit despre şcoala pe care biserica o construieşte aici, despre proiecte importante la Timişoara şi despre sprijinul pe care guvernul poate să-l dea pentru realizarea acestor proiecte”, a spus Viorica Dăncilă, înainte să plece spre Aeroportul „Traian Vuia” Timişoara.   ÎPS Ioan a povestit apoi ziariştilor câteva din cele 15 proiecte pe care le-a prezentat Vioricăi Dăncilă.      „Am ridicat problema sălii de sport. Pentru Timişoara s-a aprobat construirea unei săli de sport de 16.000 de locuri şi să vedem cum am putea demara asemenea chestiuni. De asemenea, am ridicat problema pentru fermieri, pentru că în România statul impozitează subvenţiile care vin de la UE şi am înţeles că în anumite state europene, statul nu impozitează subvenţia fermierilor având în vedere că la noi şi aşa subvenţia este destul de mică şi atunci să nu se mai impoziteze. Ministrul de Finanţe a spus că va căuta o soluţie pentru problema aceasta”, a spus ÎPS Ioan.    O altă problemă ridicată a fost cea legată de posibilitatea de extindere a after school-ului pentru şcoli

123„ La ora actuală există un program de 50 de şcoli, pilot în ţară, pentru a subvenţiona problemele acestea legate de after school şi am spus că să extindă acolo unde este posibilitate. Pentru că sunt şcoli care au cantine şi ar putea prepara mâncarea în incintă. Anul trecut au fost aprobate 50 de şcoli şi numai 30 au putut să acceseze. Aşa că să se extindă acest plan acolo unde deja este bază materială”, a mai spus mitropolitul.   „Am ridicat o problemă legată de retrocedarea pădurilor către unele biserici şi mănăstiri. Întotdeauna biserica a avut grijă de păduri, nu dorim să ne îmbogăţim din păduri, dorim să le păstrăm”, a continuat Ioan Selejan.     Mitropolitul Banatului a trecut apoi la probleme de infrastructură în domeniul transporturilor.    „De câţiva ani s-a întrerupt circulaţia pe linia ferată între România şi Serbia, între românii din partea aceasta a Banatului şi Banatul sârbesc. Şi atunci cum am putea să deblocăm această problemă? Nu este foarte grea şi s-ar putea debloca. De asemenea, am mai solicitat să se studieze posibilitatea unei legături aeriene între Timişoara şi Viena, pentru că la Viena sunt, după cum bine ştim, spitale foarte bine dotate şi cu specialişti foarte bine încadraţi acolo care ar fi dispuşi să vină să opereze aici, la Timişoara. Şi dacă am face o socoteală cât plăteşte statul român actul medical şi toate celelalte clinicilor de la Viena şi cât de mult s-ar reduce cheltuielile dacă ar veni medicii de acolo, ar veni cu avionul de dimineaţă, ar face operaţiile programate pe o săptămână şi s-ar întoarce. N-am cerut un avion special Timişoara-Viena, ci eventual un avion Tarom de tarom Bucureşti-Viena, face escală aici şi pleacă înapoi. Toate aceste probleme din spaţiul public şi de la oamenii care îmi spun. Am făcut o sinteză şi m-am bucurat că toate problemele – 15 puncte am avut pe lista pe care mi-am făcut-o acum pentru că nu ştiam că va veni şi la noi aici – iată şi legate de şcoală şi de sănătate şi de sălile de sport şi tot ce se poate pentru societate. Şi sunt bucuros că au fost receptivi şi m-au rugat să trimit această listă la Bucureşti pentru a le analiza fiecare. Din 15 şi una dacă s-ar rezolva, tot ar merita vizita acestei delegaţii aici, la Timişoara”, a mai spus mitropolitul Banatului.   Legat de cei care protestau pe bulevardul C.D.Loga, împotriva premierului, Ioan Selejan a spus:   „Să privească la televizor ceea ce le-am spus eu acum aici. Deci nu am făcut altceva decât pentru binele acestei comunităţi. Dacă aceste probleme pe care le-am expus acestor miniştri şi prim-ministru, ei cred că nu sunt bune pentru localitatea aceasta, înseamnă că am greşit. Nicio problemă din cele ridicate nu a avut caracter politic, ci toate pentru comunitate, pentru comunitatea de aici. Probleme legate de sănătate, probleme legate de cultură. Nu e puţin lucru să ai într-o zi atâţia miniştri într-un loc şi care şi-au arătat şi disponibilitatea pentru a ne ajuta. Şi, repet încă o dată, şi dacă o singură problemă s-ar rezolva, tot am câştigat ceva astăzi”.

Florin NAHORNIAC

Conferința „Veșnicia s-a născut la sat”

Hristos a Înviat!

Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca organizează în data de 24 mai 2019, ora 18:30, evenimentul aniversar al unui deceniu de activitate în spatiul social creștin-ortodox, „Veșnicia s-a născut la sat”, ce va avea loc în Aula Magna a Facultății de Biotehnologii din cadrul Universității de Științe Agronomice din București, sector 1, bulevardul pr.dr_.-Mihai-Andrei-AldeaMărăști Nr 59. Sunteți invitați să ne bucurăm împreună de acest eveniment mult așteptat,îmbrăcând costumul tradițional românesc sau o piesă de port popular, la fel ca bunicii și străbunicii noștri de la sat.

Cu prilejul „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” vă invităm să ne reamintim faptul că satul românesc este păstrătorul valorilor noastre sfinte, al credinţei strămoşeşti ortodoxe şi al tuturor tradiţiilor.

Veniți să rememorăm momente din activitatea și creșterea în timp a fundației noastre, să ne revedem cu cei care au luat parte la proiectele și acțiunile noastre oferindu-ne posibilitatea să devenim o fundație puternică și apreciată!

Despre veșnicia satului românesc și contribuţia sa la crearea istorică a poporului român ne vor vorbi: Pr. Dr. Mihai Andrei Aldea, scriitorul si publicistul Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român, Cristian Filip – președintele Fundației Creștine Părintele Arsenie Boca.

Florin CREȘTINUL

 

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș cere MApN să intervină pentru finalizarea lucrărilor la Cimitirul Internaţional al Eroilor din Sfântu Gheorghe

…Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), împreună cu majoritatea societății românești, au luat la cunoștință cu indignare de o nouă și regretabilă acțiune antiromânească.

Pe un drum deja de mult călcat, într-un șir de manifestări previzibil și crescent orchestrate, o mână de extremiști maghiari au punctat din nou la capitolul atitudine antiromânească ostentativ afișată. Noul act antiromânesc a avut loc în centrul României, în Valea Uzului, la marginea județului Bacău, în cimitirul militarilor căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial. Un cimitir internațional, multietnic.

Imboldul a fost dat de scrisoarea lui Kelemen Hunor prin care solicita, la începutul lunii mai, premierului Viorica Dăncilă să oprească denigrarea memoriei soldaţilor maghiari şi să intervină pentru oprirea deciziei Primăriei Dărmăneşti de amplasare a mormintelor soldaţilor români în cimitirul de la Valea Uzului, unde sunt îngropaţi soldaţi maghiari. A urmat apoi apelul instigator către secui al președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, care spunea: „În ultimii 100 de ani am învățat că dacă nu ne organizăm noi înșine problemele noastre, o să le organizeze statul care înconjoară ținutul secuiesc. (…) Ni s-a terminat răbdarea, pentru că acțiunea celor din Dărmanești n-a fost o greșeală administrativă, ci în mod foarte neomenesc au vrut să ne calce sufletele, să batjocorească sufletele eroilor noștri. Noi vrem ca ce au adus aici cei din Dărmanești, să le ia de aici și să dispară, vrem ca să refacă cimitirul cum a fost înainte. Să organizăm împreună paza cimitirului. Împreuna cu primarul Antal Arpad, în seara de 16 mai, ne deplasăm și noi acolo, ca în dimineața următoare(17.05), să fim primii, și totodată ,,gazde bune” și să-i primim pe ,,zilieri”. Nu ne lăsați să fim numai noi doi, haideți să fim cât mai mulți.”

Dorind să-și manifeste opoziția față de amenajările ce s-au făcut acolo pentru a omagia pe eroii militari români, indivizi (care au fost identificați ulterior de către Poliție) au îmbrăcat crucile românești în saci negri din plastic – genul celor care se folosesc pentru depozitarea gunoiului; la fel au procedat și cu monumentul din cimitir. Evident că este vorba de o acțiune dușmănoasă nouă, confirmată și prin lovirea și hărțuirea verbală a doi militanți pentru drepturile românilor din zonele unde suntem numeric minoritari: George Simion și Cosmin Iosub, în data de 17 mai a.c., cu care ne solidarizăm. Protestăm pe această cale împotriva unor asemenea manifestări și ne exprimăm încrederea că justiția va sancționa pe cei vinovați de asemenea fapte de profanare, de huliganism, de violență.

După cum se știe, această acțiune nu este una izolată, întâmplătoare. După evenimentele din Decembrie 1989, s-a creat o adevărată tradiție să avem în țara noastră acțiuni de acest gen. Formațiunile politice și civice maghiare, organizațiile de toate felurile ale acestei minorități naționale au fost, și sunt uneori, stindardul unor acțiuni ce încalcă flagrant prevederile legislației românești și a celei europeane. Împotriva unor asemenea fapte, atitudini și stări de lucru, FCRCHM și-a exprimat și își exprimă vehement opoziția, cerând sancționarea drastică a lor, de către instituțiile abilitate ale statului român, și condamnarea fermă de către opinia publică, instituțiile de cultură, liderii de opinie și mass- media.

Conducerea FCRCHM solicită intervenția autorităților locale, județene și naționale, pentru sancționarea celor vinovați și intrarea în normalitate. Ne adresăm, în primul rând, Ministerului Apărării Naționale care are datoria de a veghea la cinstirea ostașilor români căzuți pe câmpurile de bătaie de-a lungul vremii și de a nu permite ca memoria lor să fie întinată.

Cu acest prilej, reînnoim solicitarea adresată Ministerului Apărării Naționale de a interveni în finalizarea lucrărilor de reamenajare a Cimitirului Internațional al Eroilor din Sfântu Gheorghe, lucrări care au fost întrerupte de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, din aceleași considerente de intoleranță față de eroii nemaghiari, din peste 10 țări europene, ale căror rămășițe pământești sunt îngropate în acest loc.
Condamnăm intervenția conducerii UDMR și a unor instituții din Ungaria, pentru creearea unei pseudo–probleme interetnice, în contradicție cu legislația și practica românească și europeană privind organizarea cimitirelor internaționale, unde își dorm somnul de veci militari din mai multe țări.

Biroul de presă al FCRCHM
Sfântu Gheorghe, 19 mai 2019

Nici urmașii noștri nu vor putea achita datoriile făcute de PSD. Guvernul majorează plafonul împrumuturilor externe cu încă 4 miliarde de euro, până la 31 miliarde și uite așa PSD prosteșe poporul

Guvernul ridică plafonul împrumuturilor externe, după ce a atins limita maximă admisă de lege, de 27 miliarde euro, la 31 miliarde euro, cu doi ani mai devreme decât era planificat.

De remarcat că la ultima majorare a plafonului, cu 7 miliarde euro, de la finele anului 2017, Guvernul afirma că suma va acoperi și nevoile anului 2019, fiind necesară pentru „asigurarea nevoilor de finanțare pentru perioada 2018-2019”.

62028540„Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2019-2020 și luând în considerare suma rămasă disponibilă de 22 milioane euro, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 4 miliarde euro. Facem mențiunea că în perioada 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de 3,5 miliarde euro (1,5 miliarde euro în noiembrie 2019 și 2 miliarde euro în septembrie 2020). Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligațiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadențe sunt la finalul fiecărui an, iar emisiunile noi de euroobligațiuni se realizează în funcție de condițiile de piață, cel mai probabil în prima parte a anului și în al treilea trimestru”, se arată în expunerea de motive a proiectului de Hotărâre de Guvern pregătit acum de Ministerul Finanțelor.

Valoarea obligațiunilor emise și nerambursate (în euro și dolari) în cadrul Programului MTN este în prezent de 26,98 miliarde euro:

  • 2012 – 2,01 miliarde dolari și 1,5 miliarde euro
  • 2013 – 1,5 miliarde dolari și 2 miliarde euro
  • 2014 – 2 miliarde dolari și 2,75 miliarde euro
  • 2015 – 2 miliarde euro
  • 2016 – 3,25 miliarde euro
  • 2017 – 2,75 miliarde euro
  • 2018 – 1,2 miliarde dolari și 3,75 miliarde euro
  • 2019 – 3 miliarde euro

Ministerul Finanțelor afirmă în proiectul pregătit acum că, pentru perioada 2019 – 2020, are în vedere emiterea de euroobligațiuni în valoare de aproximativ 8,25 miliarde de euro (echivalent), inclusiv cele 3 miliarde de euro emise recent. Întrucât Finanțele au anunțat deja că anul acesta intenționează să mai atragă prin împrumuturi în valută încă 1,25 miliarde de euro, rezultă că ținta orientativă pentru ieșiri pe extern anul următor este de 4 miliarde de euro.

„În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice va continua procesul de finanţare prin emisiuni de obligaţiuni de stat pe pieţele internaţionale de capital, în conformitate cu obiectivele asumate prin strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, prin pregătirea etapelor legale necesare pentru valorificarea optimă a ferestrelor de oportunitate care permit execuţia cu eficienţă şi eficacitate a tranzacţiilor, asigurând în acelaşi timp o prezenţă constantă a României pe aceste pieţe”, se mai arată în document.     

  Florin NAHORNIAC

REPUBLICARE. „Eu n-am venit să stau pe tron…” – afirmă Mitropolitul Ioan, cel cu cartea de muncă la Dumnezeu, în lecţia despre iubire

Dedic acest amplu articol unui adevărat om aflat în slujba lui DUMNEZEU TATĂL CERESC, un ierarh adevărat care se dăruiește SFÂNTULUI MIREAN, care este OMUL ROMÂN. Este vorba de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit IOAN SELEJEAN Mitropolitul Banatului și Arhiepiscopul Timișoarei care merită pe deplin toate laudele, cu toate că pe acesta a pus stăpânire MODESTIA și SIMPLITATEA DE CĂLUGĂR.

mitropolitul-ioan-690x460Acest amplu articol nu mi se datorează mie ci colegilor de la publicația timoșoreană RENAȘTEREA BĂNĂTEANĂ. Am preluat acest articol deoaece frumoasele rânduri care vor urma mai jos sunt scrise într-un gand cu gândurile mele. Acest BRAV ȘI IUBITOR DE OAMENI MERITĂ MAI MULT DECÂT I SE OFERĂ DE MOMENT. Eu trăiesc datorita mitropolitului și arhiepiscopul IOAN. Când eram grav bolnav și eram să-mi dau duhul am fost transportat cu mașina Mitropoliei la Spitalul Militar din Sibiu iar acum, cu ajutorul Bunului Dumnezeu trăiesc.

Acesta este Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit IOAN SELEJEAN al BANATULUI. Doamne îl păzește ÎNTRU MULȚI ANI!

General-colonel(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Pe măsură ce te apropii de statura-i patriarhală, aleea şi holurile, care, nedesluşit, îi anunţă apropierea, se cufundă într-o tăcere tainică. Într-un colţ scăldat de lumina fragedă a zilei, arhiepiscopul se aseamănă unui sihastru, pentru care preţiosul palat mitropolitan din Timişoara nu e decât o haltă a pelerinajului vieţii, cum şi mărturiseşte: ,,Eu am fost mutat de mai multe ori în viaţa mea, am fost un fel de pelerin…”.  

Dl General Mihai NAHORNIAC acordând IPS IOAN Medalia jubiliară ȘTEFAN CEL MARE - 500 de ani

Dl General Mihai NAHORNIAC acordând IPS IOAN Medalia jubiliară ȘTEFAN CEL MARE – 500 de ani

  Cu „sabia călugărească” (metania) la stânga, iar foaia şi instrumentul de scris, o altă ”sabie… administrativă”, la dreapta, Înalt Preasfinţitul Ioan, cândva al Munţilor, astăzi, al… Banatului, te primeşte, fără tăgadă, în regresia timpului său interior Deşi cumva cronologic ghidat, urmând axul vieţii întru desăvârşire, parcursul întâlnirilor noastre s-a detaşat dintru început de formule prea protocolare, limitative ca şi cunoaştere ori de un timp… imperativ. Sarcinile curente au fost gestionate, în acele ceasuri, de intervenţii prompte, semn de hotărâre şi eficienţă al unui altfel de manager, mitropolitul abandonându-se unei… şezători, cum sugera.

Darul, transformat după atâţia ani de trudă în via lui Hristos, în har, a înlesnit îndată calea spre descoperirea unei fiinţe calde, iubitoare, având smerita cugetare şi metania chiar pe post de cârjă arhierească: „Şi azi, când iau anumite decizii, mă raportez mai mult la codul etic al ţăranului român, cu bunul său simţ, nu la cel al unei aspre şi tăioase legi. Tot vorbim de valori europene, dar, oare, valorile noastre creştine româneşti nu sunt europene, de consistenţă universală?! Cum să le abandonăm pe cele ce vin din ancestral şi să ne îmbrăcăm într-o haină care nu poartă amprenta unei profunde vieţi morale? ”.

,,L-am văzut pe Dumnezeu… în grindă”

mitropolitul-ioan1-250x250Născut în Bihor, aproape de firul Crişului Negru, arhipăstorul evocă o copilărie uimitoare: complicată datorită contextului social, însă fermecătoare ca mod de raportare mistic. „Încă din secolul al XVIII-lea, în familia noastră erau dieci, mai exact cântăreţi de biserică. În acea vreme, să ştii să citeşti şi să cânţi poate era mai mult decât o licenţă astăzi.    Pe un deal, deasupra casei noastre, era o biserică de lemn, unde cântau aceşti strămoşi ai mei. În timpul ravagiilor generalului Bucov, când peste 150 de biserici şi mănăstiri din Transilvania au fost distruse, nici acest sfânt lăcaş nu a scăpat. Străbunii mei au recuperat o parte din grinzile bisericii şi, ca ele să nu fie profanate, le-au pus în tavanul casei noastre. Pe-alocuri se mai păstrau şi urme de pictură. Aşa că am spus că m-am născut într-o biserică şi, mai înainte de a-mi vedea mama, L-am văzut pe Dumnezeu… în grindă”.

Copil, în strana episcopală

  Figura maternă este puternic evidenţiată de blândul arhipăstor, fiind o împletire a dragostei duioase cu rigurozitatea şi smerenia: „Aveam din partea bunicii materne un preot în familie. Era frate al ei. Însă, vremurile fiind aşa, nimeni nu se gândea să fac teologie. Poate şi datorită unei sfieli a mamei, că n-aş fi în stare de o asemenea demnitate sfântă. M-a văzut şi episcop înainte să plece din această lume”. 

Tot mama a fost fiinţa care, pentru prima dată, i-a arătat cărarea către Dumnezeu, ducându-l cu regularitate la biserică: ”Mama m-a învăţat despre Dumnezeu. Încă e o chestiune neelucidată că, de mic, eu stăteam în biserică în strana episcopului. Era singurul scaun liber, în care mă ajuta un om să urc. Pe vremea aceea, femeile aduceau mereu ceva în sân (un măr, o pară), în speranţa că îşi vor întâlni pe cei din familie, pe nepoţi… 

 Veneau şi la mine rude cu câte un fruct sau o bomboană, lucru pe care l-am asemănat mai târziu cu primirea unui pomelnic. În munţi (la Episcopia Harghitei şi Covasnei – n.r.), am stat foarte puţin în această strană, deoarece cântam. Poate de câteva ori în 20 de ani. Chiar m-a întrebat cineva de ce nu ocup acel loc, iar eu am răspuns că mi-am făcut stagiul pe când eram mic. Când am mers la şcoală, am făcut un pas înapoi, trecând în strana diecilor”.

,,Bucate, un rând de haine, opinci şi căciulă…”

Pierdut în acest timp ancestral, ÎPS Ioan reţine şi o altă sentinţă pe care doar asprimea istoriei a întors-o: „Eu am fost sortit să urmez doar patru clase. Când eram în a treia, tata a cumpărat doi cai, mânji, şi i-a spus bunicului să mă înveţe cum să umblu cu ei, că mai am doar un de şcoală. Dar a venit colectivizarea şi ne-a fost luat pământul”. 

Fără antiteze, făcând însă necontenit pledoarie pentru învăţătură, deşi datele sociale nu îi erau favorabile, arhiepiscopul Ioan este împăcat că şi-a răzbunat părinţii cu numeroşii ani de şcoală: „M-au întrebat unii oameni ce mi-au fost părinţii (fiind convinşi că parcursul lung de studii a avut o bază şi un model acasă – n.r.), iar eu le-am spus că profesori universitari: mama, de limba şi literatura română, iar tata, de fizică-matematică. Au răspuns că se vede şi, după ce erau convinşi de aceasta, le explicam că părinţii mei au avut şapte clase: mama – patru, iar tata – trei, deoarece pe el l-au dat bunicii, aici, în Banat, să muncească. Veneau la noi, în zona Beiuşului, bănăţeni, la târguri de copii. Se petreceau în jur de Bunavestire (25 martie) şi de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie). Se tocmeau pentru lucrători până la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Copiii primeau bucate, un rând de haine, opinci şi căciulă”.

,,Am cântat la strană cu Achim Nica”

mitropolitul-ioan2-1-250x250Pe la vârsta când părinţii moderni de azi se informează despre pubertate, încercând să-şi ajute odraslele să înţeleagă transformările fizico-emoţionale, Înaltul Ioan afla calea înstrăinării, iar drumul său n-a mai găsit nicicând adăpostul unui cămin familial, ci chiar braţul puternic al Celui pe care L-a slujit. Iar configuraţia unei modestii, privite azi poate ca o umilinţă i-a fost, fără îndoială, spre întărire: „Şi eu am umblat în opinci.

Până în clasa a patra doar asta am purtat, iar când am plecat la oraş mi-au cumpărat o pereche de tenişi. În 1962, tata m-a luat la Târgu Mureş. Ne-am mutat cu familia. Atunci, când a venit iarna, mi-au luat prima pereche de bocanci şi, spre surprinderea lor, nu ştiam să umblu cu ei. Până am reuşit, mă ţineau fiecare de câte o mână. De pe la 11-12 ani am stat mai mult printre străini. (…) Mi-am petrecut o parte din pruncie şi aici, în Banat. 

 Am lucrat pe la Băuţari, Zăvoi, Ruşchiţa Montană. Am cântat la strană cu Achim Nica şi reţin din anii când veneam în zonă, la liceu fiind, două versuri de la el <>. Mi-am urmat cursul vieţii oarecum fără ca părinţii să mă dirijeze”.

După cântatul cocoşilor, răsăritul lunii ori al luceafărului

„Când am absolvit opt clase, i-am spus mamei că mi-ajunge, iar ea, profesor universitar cu patru clase, aflând despre posibilităţile mele intelectuale, m-a luat într-o dimineaţă, după ce au cântat cocoşii, pe la 3-4, să mă pregătesc pentru admiterea la liceu. Eram modeşti, nu aveam nici măcar ceas. Totul era după cântatul cocoşilor, după răsăritul lunii ori al luceafărului de dimineaţă. Am trecut Crişul Negru, prin satul vecin situat la vreo doi-trei kilometri. M-am descălţat, mi-am ridicat pantalonii şi am traversat printr-un vad… Şi acum ţin minte cum pufăia trenul. Când am ajuns la liceu, unde m-am concentrat mai mult pe matematică, eram deja în contact şi cu lumea vizualului…”

Cinematografia, prima dragoste           

Acesta a fost primul context în care tânărul de-atunci şi-a dat seama că va cocheta cu cinematografia, prima pasiune: „Îmi cumpăram revista Cinema şi ajunsesem la performanţa ca înainte să apară numărul de stele cu care era cotat un film eu le spuneam asta colegilor.   Ei nici nu mai plecau la cinematograf fără mine, deoarece eu demontam toată pelicula. Le mai şopteam şi în sală, dar, la internat discutam pe îndelete. Mă interesau şi filmele mai profunde, psihologice, de la care lumea ieşea după primele minute de obicei. Colegii rămâneau, oarecum nedumeriţi că îi ţin pe loc, iar apoi povesteam toate scenele. Îmi amintesc de o secvenţă de câteva minute, plictisitoare poate pentru ceilalţi, în care Clint Eastwood doar îşi mutase trabucul dintr-o parte în cealaltă a gurii, scena fiind profundă, iar eu le explicam tot procesul gândirii camarazilor mei”.

Clopotarul mănăstirii de aur…

Anii liceului, frumoşi pentru plinătatea trăirilor acelor vârste, veneau pentru viitorul părinte cu privaţiunile lor: ”Aveam o rânduială că duminica dimineaţa trebuia să facem meditaţii la internat şi, totuşi, dacă sâmbăta seara puteam merge la film sau la teatru, duminica seara făceam tot posibilul să ajung la vecernie. Frecventam Biserica cu lună din Oradea, catedrala din vremea aceea. Acesta era mediul… meu şi, de aceea, îndemn copiii să studieze şi să iubească matematica.   

 E bârna dintr-o sală de gimnastică, cea care dezvoltă fundamental pentru viaţă”. Lucrând la atâtea aparate ale minţii, „bârna” fiindu-i cea mai apropiată, tânărul Ioan a ajuns să absolve Politehnica, fiind repartizat să lucreze în producţia economiei socialiste, într-o ramură foarte grea, energia.     Şi, deşi părea realizat, traseul Înaltului de-abia îşi pregătea iţele pentru ţeserea unei pânze către veşnicie. Însă pecetea harului avea să vină, el având mici licăriri… mistice: „Mă tot gândeam să mă înscriu la medicină şi, dacă aş ajunge doctor, să îi cer directorului spitalului o cămăruţă undeva la ultimul etaj, ca eu să pot rămâne mereu între bolnavi. Şi a doua imagine, ca un vis: ce-ar fi dacă, undeva în munţi, aş găsi o mănăstire de aur şi eu să fiu clopotarul… ?” N-a ajuns să trateze trupul oamenilor, devenind doctor de suflete, vieţuind între fraţii şi surorile din mănăstiri, din parohii ori din acele locuri neştiuite decât de ochiul Celui Preaînalt. Iar predicile sale, ştiute ca fiind deosebit de pătrunzătoare, răsună în conştiinţa credincioşilor asemeni clopotelor unei mănăstiri de aur…

Tismana sau drumul crucii

Plecat să respire după ani de travaliu în şcoală şi la serviciu, conştiinciosul inginer avea să înţeleagă că timpul şi chemarea la ascultare au sosit, iar controlul asupra propriului drum trecea în mâna Atotputernicului: „Deşi lucram şi predam în acelaşi timp, nu ştiu de ce în fiecare seară mă cuprindea o stare de nemulţumire. 

Timp de trei ani nu mi-am permis să îmi iau concediu. Am făcut apoi cerere şi am plecat să o vizitez pe sora mea, care trăia pe Valea Cernei. Ajuns acolo, am aflat că în fiecare zi trece o maşină spre Tismana. Imediat am reacţionat la acest nume. Am ajuns acolo în 7 septembrie, seara, şi am găsit… mănăstirea din munţi. Numai că nu era de aur, ci într-o stare avansată de degradare. 

 Am rămas peste noapte acolo, iar la liturghie am început să cânt împreună cu maicile. M-au lăsat să mai stau şi a doua zi şi m-au întrebat dacă ştiu să crap lemne. Şi, mergând spre lemnărie, în faţa bisericii am fost întrebat ce mai ştiu să fac şi am spus că mă pricep să repar ceva la curent. Mi-au spus că nu mai crap lemne şi am primit un coş de reşouri şi fiare de călcat să le repar. Între timp a venit şi stareţa şi a auzit ce făcusem. A doua zi m-a dus la Schitul Crasna, care era în renovare, să fac instalaţia de curent. Sâmbăta avea deja lumină acolo. Se apropia însă sfârşitul concediului şi m-am întors la Tismana, să revin la sora mea. Atunci, au zis maicile să rămân încă o zi, că vine mitropolitul Olteniei, Nestor, care mi-a şi propus să nu plec, urmând să mă ocup de restaurarea mănăstirilor. I-am spus de dorinţa mea de a urma teologia, eu fiind respins la Sibiu, pe motiv că aveam prea multă şcoală. M-a luat la mitropolie, la serviciul tehnic, apoi, încet, m-a lăsat să merg la seminar. În trei ani am reuşit să comprim acolo şi, ulterior, am început şi Facultatea de Teologie de la Sibiu. Ca şi în alte situaţii când am dat examen, şi aici am avut parte de concurenţă, deoarece eram 90 de candidaţi pe cinci locuri. După absolvire, mitropolitul m-a hirotonit şi m-a călugărit. La Lainici.

ioan-selejeanPeste două zile m-a pus să fac biserica, fără planuri atunci. Eu visam să fiu cel mult diacon celib, să pot predica şi să umblu de la o mănăstire la alta… La un moment dat eram pe punctul de a primi o bursă la Institutul Teologic Sf. Vladimir din SUA. Mitropolitul Nestor a insistat să primesc şi stăreţia de la Lainici, chiar dacă aş fi stat egumen doar trei zile. Nu am mai plecat atunci din ţară, ci mai târziu, în Israel”.

Mecanic la trenul pentru veşnicie

Mai târziu a ajuns şi la Ierusalim, la un pas de Mormântul Mântuitorului, de Drumul Crucii şi la o… pâine de cel despre care se spune că i-ar fi la inimă, Sfântul Ioan Iacob din pustia Hozevei. Acolo, unde pietrele depun mărturie, Înaltul Ioan Selejan a făcut acea parte de studii pentru sine: „Am zis să fac politehnica pentru tata, teologia pentru mama, iar şcoala doctorală pentru mine. Studiul meu era pe epoca primară a creştinismului, coborând chiar mai jos, spre zona păgână”. Poate şi datorită acestei aplecări ştiinţifice a ierarhului, majoritatea monahilor călugăriţi în Harghita şi Covasna de ÎPS Ioan poartă nume de sfinţi din acea perioadă, fiind oarecum unice: Teona, Esia, Sositea, Loida, Damaris… „Nimeni nu mai pomeneşte aceşti sfinţi”, spune mitropolitul pus acum în faţa unei alte încercări, aceea de a unge roţile oarecum ruginite ale unei locomotive responsabile de trenul pentru veşnicie al Banatului.

Lumea e însetată de iubire

Întrebat cum înţelege chemarea credincioşilor acestor locuri, ierarhul, cu sfială, se gândeşte la Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, care, cercetat de credincioşii din Banat acasă la el, adică în Sfântul Munte Athos, a fost chemat, la 80 de ani, să păstorească turma de aici. 

 „Eu n-am mai fost în această zonă de 40 de ani, când, în timpul stagiului militar, am stat trei săptămâni la Timişoara (în Fratelia) şi restul la Lugoj. Am rămas, apoi, 20 de ani, oarecum ascuns în Carpaţi, nefiind o persoană de ieşire publică. Însă faptele şi viaţa mea de acolo au fost duse în ţară de cele două râuri care izvorăsc de acolo: Mureşul şi Oltul. Cred că lumea avea nevoie de un om care să iubească… Uneori, predica mea durează 70 de minute, iar ieşirea 50 de minute. Cu mine se pot obţine poze compromiţătoare şi în catedrală, când am la piept oameni care plâng.             S-au întrebat unii de unde ştiam că aveau cancer sau că un altul era puşcăriaş… Păi nu ştiam, dar am simţit că aveau nevoie de mine. Într-o biserică, lumea se îmbulzea la binecuvântări, dar un om a rămas retras. După ce s-a dus mulţimea, m-am dus la el. I-a spus ulterior stareţului acelei mănăstiri că va da toată cărămida necesară lucrărilor. Era mirat şi impresionat că mitropolitul s-a dus tocmai la el, care avea suferinţă acasă. După o asemenea întâlnire, un alt om i-a făgăduit preotului că va renunţa la fumat”.

Paracliser pentru preoţii pe care-i păstoreşte

Pilda slujirii ierarhului acestui loc trece spre fraţii săi de la altarele din Banat, deoarece ÎPS Ioan îi vizitează duminicile, făcând slujiri mai mici decât cele ale preotului: „Când merg duminica la parohii, neanunţat, stau cu preotul în altar, fac cădelniţa, mai zic câte o ectenie ca el să îşi termine rugăciunea pe care o spune în taină…      Unii nu înţeleg ce fac, dar pe majoritatea i-a mişcat un astfel de comportament. Şi simt cum încearcă să revină şi ei… Pe unii dintre preoţi îi vizitez seara, le spun doar când pornesc. Vreau să le cunosc familiile, problemele şi biserica. Eu nu pensionez acte, ci preoţi şi, înainte de a o face, doresc să ştiu dacă are unde să locuiască, dacă nu e bolnav…”.

„Învăluirea în iubire poate să transforme orice om”

„Iubirea e cea mai complexă armă de a cuceri lumea aceasta. Nu omul, nu averea, ci inima semenilor noştri. Eu n-am văzut nici un păstor care să-şi bată oile, ci doar care merg şi după mioara cea rătăcită sau rănită. Acesta este Dumnezeu care a venit din strălucirea dumnezeirii în ţinutul păcatului. Păcatele nu rămân printre firele de iarbă, ci se ridică către cer şi se aud vaiete datorită aroganţei… Oamenii strigă că le e sete de iubire! Iar Hristos a mers pe cărarea iubirii, inclusiv când i se băteau cuie în mâini, pe Golgota”.   

 Cu ştiinţă pedagogică sau ca şi cum ar fi urmat vreun training de comunicare, mitropolitul foloseşte retorica sau chiar dialogul pentru a coborî scena Evangheliei în mijlocul celor cărora le vorbeşte, iar duhul său îi însoţeşte pe cei nevrednici: pe leproşi, care erau zece plus unul, el însuşi, care, fiind atât de cuprins de lepra păcatului, nu s-a putut arăta preoţilor, iar lui Hristos i-a fost atât de milă încât i-a spus să rămână la marginea drumului şi, când a coborât de pe cruce, l-a uns cu sângele său, vindecându-l. Sau între cei risipitori de talanţi, care a primit cei mai mulţi, iar Hristos i-a spus că nu îi mai dă niciunul, ci doar cinci stropi de sânge pe Golgota, în schimbul a cinci lacrimi de pocăinţă. „Încerc să mă pun la umbra Bibliei… Când, la Harghita, i-am convins că pe mâinile mele e lepră, m-am gândit că n-o să-mi mai sărute nimeni, niciodată, mâinile, dar nu pot să vă spun ce a urmat. M-au luat în braţe şi mi-au sărutat obrajii, mi i-au mângâiat… Învăluirea în iubire poate să transforme orice om”.

„Copiii” mitropolitului…

Iar ochii i se umezesc, căci pledoaria sa pentru umilinţa întâiului stătător al bisericii din Banat şi de oriunde e sinceră… Iar vocea i se gâtuie când îşi aduce aminte de fiul pe care l-a botezat, cu apă şi lacrimi, la Ierusalim: „Când eram la Ierusalim, a venit la mine o femeie, româncă, să-mi spună că soţul îi cere să oprească sarcina. Prima dată am sfătuit-o să procedeze într-un fel, spre a-şi convinge bărbatul, a doua oară altceva, iar când a venit a treia oară eram disperat şi m-am rugat şi-am spus să îl mai ţină ea şase luni, până la naştere, apoi să mi-l dea mie să îl cresc. Iar soţul n-a vrut să-l dea. Şi, fiind plecat în ţară, n-au vrut să îl boteze până nu m-am întors, iar la biserică era plin de români şi evrei, iar eu am plâns tot timpul slujbei…

62Peste două săptămâni, au venit femei să le spovedesc şi au întrebat de ce am plâns atunci. Eu le-am răspuns că e o taină a sufletului meu. Şi au insistat că lumea vorbeşte că ar fi copilul meu. Şi eu am plâns din nou, lucru care părea să fie un fel de recunoaştere, iar ele au început să îmi reproşeze că mi-au pus sufletele în mâinile mele etc… Şi când le-am spus adevărul, cum a ajuns să se nască, au amuţit”. „Acum doi ani am primit o scrisoare de la o tânără din Spania, pe care, în urmă cu vreo 20 de ani, mama ei voia să o avorteze. Îi ştiam părinţii de la Ierusalim, iar soţul spera că o voi convinge. Şi a adus fetiţa pe lume, iar când avea 16 ani mi-au prezentat-o: „Părinte, aceasta e fata dumneavoastră! Şi a zis să ne fotografiem şi m-a mângâiat, aici, pe obraz. Tatăl nu mai trăieşte, ea fiind cu mama în Spania”. „Mame, nu mai ridicaţi săbiile! E aşa de greu acest cuvânt”, şi gâtlejul i se strânge, din nou.

Crucea şi mărgăritarele, strălucirea şi taina călugărului

Cuprins cu privirea, mitropolitul se trădează numai prin crucea uşor strălucitoare, prinsă de culionul catifelat. Doar ea licăreşte. Crucea care, pentru noi, e semnul patimilor Hristosului răstignit, al biruinţei Sale asupra morţii eterne. Şi ochii săi, mereu învăluiţi de două mărgăritare…

Care sunt lacrimile iubirii acestui călugăr cu părul şi barba ninse de atâtea taine, cu statura semeaţă şi cugetarea adâncă: „Eu n-am zis la nimeni că sunt mitropolit, ci mă simt unul dintre cei mulţi şi mă rog să-mi dea Dumnezeu această conştiinţă să fiu dintre ei, nu deasupra lor. Şi n-am predicat niciodată din amvon. Cartea mea de muncă se află sus, la Dumnezeu, cât mă ţine Domnul la lucru în via Lui, nu la mitropolie!”.

Şi, totuşi, ierarhul…

Incorect ar fi însă pentru aceia care se raportează administrativ la Înalt Preasfinţitul Ioan să nu spunem că ierarhul se străduieşte, cu mintea, sufletul şi picioarele sale să cunoască fiecare parohie, fiecare slujitor, dar şi „copiii” abandonaţi în eparhie, fie spitalul de pe Torontalului, care a fost „botezat” de mitropolit şi încredinţat unor doici spre fi crescut să trateze şi să mângâie bolnavii de cancer.     

  Sau faptul că la catedrala noastră s-a strigat, înaintea papei sau a patriarhului Rusiei, că familia e bărbat şi femeie, nu un cuplu de homosexuali sau că tinerii arşi în Colectiv au fost pomeniţi la Timişoara chiar în a treia zi de doliu. Iar pentru cei care îl confundă cu predecesorul său, vrednicul de pomenire Nicolae Corneanu, a cărui sănătate nu îi mai permitea să descindă şi să afle adevărul… la el acasă, ÎPS Ioan avertizează că a desfiinţat instituţia „audienţă”: „Eu n-am venit să stau pe tron şi să vină lumea…!”.