Arhive zilnice: 21 mai 2019

Mitropolitul Banatului a mustrat-o pe Dăncilă: ‘Statul impozitează banii, subvenţiile care vin de la UE, iar alte state nu impozitează banii fermierilor’

Premierul Viorica Dăncilă a vizitat, vineri, Mitropolia Banatului din Timişoara, discutând cu mitropolitul Ioan Selejan proiecte punctuale pentru zona de vest a ţării. „Problemele pe care le-am ridicat nu au avut caracter politic, ci toate sunt pentru comunitatea de aici”, a declarat IPS Ioan Selejan, după întâlnire, potrivit news.ro.

Premierul Viorica Dăncilă a fost în vizită la Mitropolia Banatului, maşina în care aceasta se afla intrând direct în curtea instituţiei. Şeful Executivului a fost primit de mitropolitul Ioan Selejan.

„A fost un dialog constructiv, am discutat despre proiecte pe care biserica le are în vedere, atât în domeniul sanitar, cât şi în domeniul educaţional, am vorbit despre şcoala pe care biserica o construieşte aici, despre proiecte importante pentru Timişoara şi despre sprijinul pe care Guvernul poare să îl dea pentru realizarea acestor proiecte”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, după întâlnirea cu mitropolitul Banatului.

viorica-dancila-la-mitropolie-6-640x427După ce primul-ministru şi-a încheiat vizita la Mitropolia Banatului, mitropolitul Ioan Selejan a prezentat o listă de cereri pe care le-a înaintat Vioricăi Dăncilă.

Ioan Selejan i-a spus premierului că în alte state europene statul nu impozitează subvenţiile fermierilor şi a cerut ca acest lucru să se întâmple şi în România.

„Statul impozitează banii, subvenţiile care vin de la Uniunea Europeană şi am înţeles că în anumite state europene nu se impozitează subvenţia care se dă fermierilor. Având în vedere că la noi subvenţia este şi aşa mică, am cerut să nu se mai impoziteze”, a declarat Ioan Selejan.

Mitropolitul Banatului a mai solicitat extinderea programului „Masă caldă în şcoli”.

„Am vorbit despre posibilitatea de extindere a after school pentru şcoli. Există un program pilot de 50 de şcoli pentru a subvenţiona problemele legate de after school şi am discutat să extindă acolo unde se poate, unde şcolile au cantină. Şi anul trecut au fost aprobate 50 de şcoli şi numai 30 au putut să acceseze, aşa că să se extindă aceste planuri unde există baza materială”, a mai spus mitropolitul Banatului.

Ioan Selejan a mai cerut fonduri pentru finalizarea lucrărilor la o şcoală din Timişoara, construită cu bani de la Mitropolie.

„În cadrul Mitropoliei avem o şcoală cu 18 clase care se construieşte acum şi am făcut-o cu bani din biserică. Are 18 clase şi am rugat pe cât posibil să ne ajute pentru a putea finaliza această lucrare că pentru oraşul Timişoara ar fi important ca în septembrie să funcţioneze acolo şi clase primare. Este prevăzută cu cantină, este ridicată, finisată. Am mai ridicat o problemă legată de retrocedarea pădurilor către unele biserici şi mănăstiri, să putem găsi o formulă, pentru că biserica întotdeauna a avut grijă de păduri, să le păstreze. Nu dorim să ne îmbogăţim din păduri, ci dorim să le păstrăm”, a mai spus Ioan Selejan.

Mitropolitul Banatului s-a referit şi la probleme de infrastructură.

„Am mai ridicat încă două probleme pe linie de transporturi. De vreo doi ani s-a întrerupt circulaţia de cale ferată între România şi Serbia, şi atunci, cum am putea să deblocăm această problemă. S-ar putea debloca. Am mai solicitat să se studieze posibilitatea unei legături aeriene între Timişoara şi Viena, pentru că la Viena sunt spitale foarte bine dotate şi cu specialişti foarte bine încadraţi acolo care ar fi dispuşi să vină să opereze aici, la Timişoara. Vom face o socoteală cât plăteşte statul român actului medical clinicilor din Viena şi cât s-ar reduce cheltuielile dacă medicii de acolo ar veni cu avionul, ar face operaţiile şi s-ar întoarce. N-am cerut un avion special, eventual un avion Tarom care vine de la Bucureşti să facă escală la Timişoara în drum spre Viena”, a mai declarat Mitropolitul Banatului.

Mitropolitul Ioan Selejan a mai cerut premierului Viorica Dăncilă şi fonduri pentru proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană în 2021.

Întrebat ce le transmite celor care protestează în faţa Mitropoliei Banatului, faţă de vizita primului ministru, Ioan Selejan a răspuns: „Să privească la televizor ceea ce le-am spus eu acum, aici. Nu am făcut altceva decât pentru binele acestei comunităţi. Dacă aceste probleme pe care le am expus…, dacă ei cred că nu sunt bune pentru localitatea aceasta, înseamnă că am greşit. Problemele pe care le-am ridicat nu au avut caracter politic, ci toate sunt pentru comunitatea de aici. Au fost probleme legate de sănătate, de cultură. Nu este puţin lucru să ai într-o zi atâţia miniştri într-un loc, şi care şi-au manifestat disponibilitatea de a ne ajuta. Dacă o singură problemă se rezolva, tot am câştigat ceva”.

Vineri seară, Viorica Dăncilă a mers la Mitropolia Banatului din Timişoara, intrând cu maşina direct în curte. În stradă au fost aproximativ zece persoane cu vuvuzele, care au strigat „Mitropolia apără hoţia”.

Elena TURCULEANU

Sfinții Împărați Constantin și Elena ‒ drumul spre sfințenie

Datorită Sfântului Constantin, religia creștină a ajuns să devină una de stat. Mama sa, Elena, a fost cea care a descoperit pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, zidind Biserica Sfântului Mormânt.

sfintii-imparati-constantin-si-elena-traditii-si-superstitii-528112Născut în secolul al III-lea, în Serbia de astăzi, Sfântul Constantin a fost proclamat împărat după moartea tatălui său. Din această cauză intră în conflict cu Maxențiu, un tânăr care și-ar fi dorit să fie el proclamat împărat. În ziua premergătoare luptei dintre ei, Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce, iar în vis i s-a arătat apoi Hristos, spunându-i să pună acest semn pe toate steagurile sale. Sfântul Constantin a ieșit biruitor, făcând întocmai.

Dând un decret prin care a oprit persecuția creștinilor, a făcut ca religia creștină să devină una de stat, mai târziu. Tot în vremea sa a avut loc și Sinodul I Ecumenic, în timpul căruia a fost îndepărtată erezia lui Arie.

Mama sa, Elena, a fost cea care a descoperit pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, zidind Biserica Sfântului Mormânt, pe cea din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte locașuri. Sfântul Constantin a trecut la Domnul la zece ani după moartea mamei sale.

Florin CREȘTINUL

Sfinții Constantin și Elena, tradiții și superstiții

Ortodocşii şi catolicii îi serbează pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminică a fost stabilită zi de odihna în Imperiul Roman.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi pe 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.
mesaje_felicitari_sfintii_constantin_si_elena_la_multi_ani_10642500Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori – ei îşi aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
Ce nu este bine să faci pe 21 mai
În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

Florin CREȘTINUL

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

În fiecare an, pe 21 mai, Biserica creştină face pomenirea Sf. Constantin cel Mare şi a mamei sale Elena, numindu-i „cei întocmai cu Apostolii”. Şi aceasta pentru deosebita activitate misionară desfăşurată, ca adevăraţi trimişi ai lui Dumnezeu pe pământ, în secolul al IV-lea.
Sf. Împărat Constantin cel Mare (306-337) este una din personalităţile de seamă ale istoriei universale. Până la el, Biserica creştină a îndurat vreme de 300 de ani, persecuţii grele din partea împăraţilor romani. Convertirea lui la creştinism a însemnat o mare cotitură în istoria omenirii şi s-a făcut prin intervenţia directă a lui Dumnezeu. Dacă în cazul Sf. Ap. Pavel o lumină puternică, pe drumul Damascului, îi va schimba viaţa, făcându-l din prigonitor al creştinilor cel mai mare apostol al neamurilor, în cazul Sf. Împărat Constantin, în ajunul luptei cu Maxenţiu, o lumină sub forma Sfintei Cruci i s-a arătat pe cer, ziua în amiaza mare, deasupra soarelui, însoţită de mesajul: „Întru acest semn vei învinge”. Iar, noaptea în timpul somnului, i s-a arătat Mântuitorul Iisus Hristos, cerându-i să pună pe steagurile soldaţilor monogramul HRISTOS (XP), spre a le servi drept semn protector în lupte. Şi, într-adevăr, în lupta care a urmat de la Pons Milvius (Podul Vulturului), de lângă Roma, din 28 octombrie 312, Constantin cu o mică armată (15.000 soldaţi), îl va învinge pe Maxenţiu, care avea o armată de zece ori mai numeroasă (150.000 soldaţi). Rezultatele intervenţiei divine în convertirea împăratului nu au întârziat să apară. În ianuarie 313, prin Edictul de la Milan, Împăratul Constantin cel Mare, acordă libertate religioasă deplină creştinismului, care astfel devenea o religie permisă în Imperiu. Totodată, erau anulate toate hotărârile anterioare luate împotriva creştinilor şi se retrocedau acestora lăcaşurile de cult şi averile confiscate de împăraţii precedenţi. Sf. Constantin cel Mare nu s-a rezumat numai la acordarea de libertate Bisericii creştine, ci a devenit protectorul şi misionarul ei, favorizând-o prin tot ceea ce a putut, mai ales prin actele emise ulterior.
În toate aceste măsuri întreprinse în favoarea creştinilor, Sf. Constantin a fost îndrumat şi consiliat de mama sa, Sf. Elena, o creştină evlavioasă.
De acum, împăratul va emite legi cu profund caracter creştin. Astfel, a dat episcopilor şi preoţilor dreptul de a elibera sclavi şi a-i proclama liberi în Biserică. Acordă episcopilor sume importante din tezaurul statului pentru ridicarea de biserici şi desfăşurarea de acţiuni filantropice. Interzice aruncarea (uciderea) copiilor şi vinderea lor, care era o practică răspândită în Imperiu, prin acordarea de ajutoare părinţilor săraci.
Printr-o lege, în anul 321, Sf. Constantin cel Mare a generalizat, ca zi de repaus în Imperiu, duminica, ziua de odihnă a creştinilor.
Pentru unitatea Bisericii creştine, în anul 325, convoacă prima adunare a episcopilor din lume (318 Sf. Părinţi), la Miceea, pentru a lua în discuţie erezia lui Arie, care tulbura Imperiul. Sinodul şi-a desfăşurat lucrările în palatul imperial, iar împăratul a prezentat deschiderea şi închiderea lucrărilor. De asemenea, hotărârile luate de către episcopi au fost semnate de împărat şi promulgate ca edicte imperiale. Sf. Constantin şi mama sa, Elena, au construit numeroase biserici în Constantinopol, Roma, Nicomidia şi alte oraşe, dar mai cu seamă în Ţara Sfântă, la Ierusalim, în locurile marcate de prezenţa Mântuitorului Iisus Hristos. Sf. Elena va merge personal la Ierusalim şi va întreprinde numeroase săpături, până va descoperi lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul. Deci, Sf. Constantin cel Mare a văzut pe cer Sf. Cruce, în ajunul bătăliei cu Maxenţiu, iar mama sa, a descoperit-o la Ierusalim, scoţând-o din pământ. De aceea, în iconografie, cei doi apar alături de Sf. Cruce, mărturisind puterea Crucii, care a schimbat istoria omenirii.
Sf. Constantin cel Mare va trece la cele veşnice, pe 22 mai 337, fiind înmormântat cu mare fast în Biserica Sfinţii Apostoli, din Constantinopol, ctitoria sa. Pentru meritele sale deosebite şi mai ales pentru marile servicii aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în chip deosebit, trecându-l în rândul Sfinţilor şi numindu-l „Cel întocmai cu Apostolii”. Şi aceasta, pentru că a contribuit asemenea unui apostol, la propovăduirea şi răspândirea creştinismului, nu la nivelul unei cetăţi sau ţinut, ci în întreg Imperiul roman..

Florin CREȘTINUL

 

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este una dintre cele mai mari sărbători creștine a bisericii ortodoxe.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. În ziua de 21 mai (sâmbătă), la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în aceasta zi, păsările îşi învaţă puii să zboare, potrivit traditii-superstitii.ro.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

  • mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
  • în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
  • podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
  • ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
  • femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
  • pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Cine au fost ei

Urcat pe tronul Imperiului Roman în anul 308, la vârsta de 36 ani, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare a fost cel care a impus toleranța față de creștinism. Religia interzisă până atunci făcea din practicanții ei, victime sigure. Creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau cu viața credința în învățăturile lui Hristos. Ajuns la conducerea Imperiului Roman împreună cu Licinius, cumnatul său, Constantin a luat primele măsuri pentru preotecția creștinilor. Cu toate acestea împăratul nu se convertise, fapt ce avea să se întâmple câțiva ani mai târziu. El credea în mai mulți zei, iar mondele bătute în perioada lui, mărturisesc devoțiunea sa față de Marte, apoi din ce în ce mai mult față de Apollo. Prin Edictul de la Mediolan, din 313, Licinius și Constantin adresează guvernatorilor provinciilor controlate de ei să înceteze prigoana creștinilor și să le fie restituite acestora bunurile confiscate. A constituit piatra de temelie pentru recunoașterea oficială a religiei creștine, fapt ce avea să aibă loc abia în anul 380 prin Edictul de la Tesalonic al Împăratului Teodosie.

Edictul de la Mediolan, care era de fapt o scrisoare, avea să schimbe cursul întregii istorii a lumii. Constantin I a arătat el însuși toleranță creștinilor. A subvenționat Biserica creștină din fonduri publice, a scutit clerul de obligații publice și se considera chiar el slujitorul lui Dumnezeu. Legile pe care le-a dat, la sfatul mamei sale, au contribuit la răspândirea noii religii.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. A mutat capitala imperiului la Constantinopol

Constantin cel Mare este și cel care a mutat capitala imperiului de la Roma la Constantinopol. Constantin a luat hotărârea de a restaura Byzantionul și de a face din el capitala imperiului. În noiembrie 324, a stabilit în mod oficial hotarele noului său oraș, mutându-le cu circa 4 km în afară și mărind cam de 4 ori suprafața sa. Noul oraș a devenit un centru al creștinismului, reședința unui patriarh, și era comparabil ca dimensiuni cu Roma, Alexandria sau Ierusalimul. „Noua Romă” a moștenit instituțiile politice ale vechii Rome, dar și tradiții culturale ale Răsăritului grec.

Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. Noile ziduri au fost terminate în 412. La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative. Există și aici un Senat; membrii săi aveau însă ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiind numiți clari (remarcabili) și nu clarissimi (deosebit de remarcabili). În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mărit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a început și construcția a două mari biserici, Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Festivitățile au durat 40 de zile și s-au desfășurat pe hipodrom, iar monedele bătute în acel an anunțau lumii evenimentul.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Împărăteasa Elena ar fi fost o simplă servitoare

Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, are meritul de a fi găsit crucea pe care a fost răstignit Hristos. cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena (cca. 248 – cca. 329 în Nicomedia, azi Izmit, Turcia) S-a născut în orașul Drepanon (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici), căruia mai târziu Constantin i-a schimbat numele în Helenopolis, în onoarea mamei sale. Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, tatăl lui Constantin cel Mare, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar alți autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.
Se pare totuși că Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.

Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena. Elena, prima femeie care și-a eliberat toți scalvii

După spusele istoricului Eusebiu, mama lui Constantin a participat la toate acțiunile de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați, lipsiți de posibilități, înlăturați din serviciul public. Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare, încât un slujbaș al templelor păgâne a numit-o „molima ucigașă a idolilor și a zeilor”.

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă de unde s-ar fi întors doi ani mai târziu cu o comoară neprețuită. Potrivit unor istorici, Elena a întemeiat oferit danii pentru întemeierea unor biserici. Tot în acel pelerinaj, se spune că s-ar fi descoperit, cele trei cruci folosite pentru răstignirea lui Iisus Cristos și a celor doi talhari, relevându-se printr-un miracol care dintre ele era Sfânta Cruce. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Trupul împărătesei a fost adus sub escorta armată din Nicomidia la Constantinopol și a fost depus în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria Sfinților împărați, apoi a fost adus la Roma. Tronul ei și o parte din sicriu se află în mare cinste în Muzeul Vaticanului.
Pentru contribuția adusă la legalizarea, sprijinirea și organizarea Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, o dată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene).

Florin CREȘTINUL

ÎPS Ioan Selejan: Iubite mame, opriți-vă! Opriți-vă! Chiar și păcatul acesta poate fi iertat!

ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului le-a transmis un mesaj ferm femeilor care recurg la avort.

ips-ioan-selejan-iubite-mame-opriti-va-chiar-si-pacatul-acesta-poate-fi-iertat-590531„Avortul este un păcat greu, Biserica îl consideră ucidere, prunc-ucidere. Știți că în fiecare din zilele anului nostru în jur de 170-200 de copii sunt avortați în România? Iubite mame, opriți-vă! Opriți-vă! Chiar și păcatul acesta poate fi iertat!

Imaginați-vă un prunc în pântecele maicii sale, mama să-l ucidă. Imaginiți-vă un ostaș în tranșee, care este îndreptat cu pușca către inamic și cine vine să-l ucidă, nu inamicul, ci vine cineva din spatele lui, un camarad de-al lui.

Tot așa se întâmplă și cu bieții copii. Eu le spun tuturor surorilor creștine, mamelor creștine, tinerelor care au făcut acest păcat: în primul rând stop, nu-l mai faceți și eu, în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care și El a fost prunc, că veți fi iertate, dar opriți-vă până când nu este târziu”, a spus acesta.

Florin CREȘTINUL