Arhive lunare: iunie 2019

Înaltă apreciere pentru publicaţia ŞTEFAN CEL MARE şi pentru domnul general de arm. (r) dr ec Florin Mihai NAHORNIAC

Sanctitatea Sa Papa FRANCISC a acordat decorația papală din argint cu prijejul împlinirii a 10 ani de la trecerea la cele veşnice a Sanctităţii Sale Papa IOAN PAUL al II-lea.

MAR 3 cu 1  MEDALIE DSCN0748MAR 3 cu 1 MEDALIEDSCN0750

Sanctitatea Sa Papa FRANCISC a acordat publicaţiei ŞTEFAN CEL MARE şi  domnului general-colonel(r)dr ec FLORIN MIHAI NAHORNIAC placheta jubiliară din argint cu ocazia comemorării a 10 ani de la  trecerea la cele veşnice a Sanctităţii Sale Papa IOAN PAUL al II-lea. Este o mare onoare şi apreciere pentru noi doarecece este o distincţie care se acordă unor peronalităţi din toate sferele de activitate şi persoanelor care promovează creştinsmul catolic, greco-catolic şi cel ortodox.     Aveţi alăturat două imagini cu această plachetă – faţă şi verso.

                                                                                                                                         Col(r)dr farm Silvia ANDREI

Sărbătoarea Rusaliilor

image001Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh reprezintă o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminică, la 50 de zile după Paşti.  În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului, numită şi „Sărbătoarea săptămânilor” Savuot. Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieşirea din Egipt.

 Şi Rusaliile creştine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului şi iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă şi consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taină Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Ce sunt Rusaliile?

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zâne, şoimane, milostive, doamne, împărătesele-văzduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu îndrăgite pentru că aduceau tot felul de boli.    Cel mai probabil,cuvântul derivă din cuvântul slav”rusalka”.rusalcele sunt spirite ale apei de genul nimfelor,zânelor,demonilor de apă care erau sărbătoriţi pentru a fi îmbunaţi,în prima săptămâna a lunii iunie.această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi românilor care au denumit rusalka, “drăgaica” (drăcoaică,demon).

image002 În această săptămâna era interzis spălatul, scăldatul, în general era interzis unei persoane să se apropie de ape.peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii sfântului duh. Denumirea şi sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată şi de către români. Când imperiul român a devenit creştin în marea majoritate,această sărbătoare(împreună cu multe altele)au fost “creştinizate”în sensul că au primit o semnificaţie creştină,suprapusă vechii sărbatori până când semnificaţia şi motivele iniţiale au fost date uitării.(wikipedia)     Oamenii nu ştiu câte sunt şi nu le spun pe nume, că nu cumva să le supere. Rusaliile umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde au jucat, rămân arse şi neroditoare.Din unele legende aflăm că Rusaliile răpesc din când în când un tânăr frumos că să joace cu el. Când este eliberat, tânărul nu are voie să le descopere altora cântecele lor şi nici să le mărturisească semenilor ce a văzut. În caz contrar, sunt pedepsiţi cu moarte sau paralizie.  Nu scăpau de pedeapsă nici cei care nu respectau timpul lor – sâmbătă dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh până luni după-amiază din săptămâna a două de după Rusalii.

 Duminica de astăzi mai este numită şi „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istoriseşte momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învăţătură Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi demulţi dintre cei prezenţi că fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străinLeacuri pentru cei atinşi de Rusalii

image003Leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii, era jocul căluşarilor. Se mai foloseau şi usturoiul şi pelinul. În cinstea Duminicii Rusaliilor, flăcăii aduceau din păduri frunze de tei. Ele erau binecuvântate în biserică şi apoi erau puse la icoane. Pentru a apăra gospodăria de invazia Rusaliilor, oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să arboreze la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei, plantă considerată a avea proprietăţi apotropaice. Există credinţă că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.    Bătrânele culeg acum plantele cu puteri tămăduitoare, căci se crede că numai până la Sânziene au puteri vindecătoare

 General(r)prof univ dr ec Mihai  Florin NAHORNIAC

Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, ziua în care a luat fiinţă prima comunitate creştină

Duminica Cincizecimii, numită în popor şi Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care îl istorisesc ,,Faptele Apostolilor”. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

rusaliiRusaliile sunt sărbătorite la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte, evenimentul având loc când evreii îşi serbau şi ei praznicul Cincizecimii.

Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului cunoscută către popoare, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul).     Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit „preaînţelepţi”, fiind umpluţi de ,,lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti„. Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

În aceeaşi zi a Pogorârii Duhului Sfânt, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de ,,suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.    De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor (executat de cete de flăcăi) cu sărituri peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele.

Un obicei moştenit de la evrei este împodobirea caselor cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei. În biserici, se aduc şi astăzi aceste ramuri, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

În România, prin decizia Parlamentului, sunt două zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii.

Eleonora SMARANDACHE

Sărbătoarea ortodoxă a Rusaliilor prilej de bucurie și rugăciune

   Coborârea Sfântului Duh - manuscris din secolul XV.

Coborârea Sfântului Duh – manuscris din secolul XV.

Rusaliile (din latină rosalia), cunoscute și drept Pogorârea, coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit)) reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.   De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes, în franceză Pentecôte, în germană Pfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).

Semnificațiile Rusaliilor

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16).    Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

De unde provine denumirea de RUSALII

Cuvântul românesc ,,rusalii” derivă, probabil, indirect, din lat. Rosalia, prin termenul din gr. medie ρουσάλια și sl. rusalija   ,,Cincizecime” este un calc după gr. πεντηκοστή, ,,(ziua) a cincizecea”, denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști.  

Cel mai probabil, cuvântul derivă din cuvântul slav ,,rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.      Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.

Istoricul sărbătorii

Deja Apostolul Pavel acorda importanță acestei sărbători (cf. Fapte 20, 16). Pentru comunitățile creștine care aveau vii înaintea ochilor roadele și mărturiile acestei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înțeles.  Potrivit informațiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfârșitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sărbătoarea începea cu o celebrare nocturnă. Dimineața, prima slujbă se ținea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii Duhului Sfânt. După-amiaza, pe Muntele Măslinilor se ținea o celebrare în amintirea Înălțării Mântuitorului.    La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel Mare (440-461), în săptămâna după Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora. În secolul al XI-lea, s-a introdus, în Biserica Romei, octava Rusaliilor; în 1969, prin revizuirea anului liturgic, s-a înlăturat octava, pentru a se reveni la structura în care Rusaliile încheie ciclul pascal.

Întemeierea Bisericii Creștine

„Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa Mântuitorului pe cruce.

Apostolii au grăit în limbile neamurilor

Duminica de astăzi mai este numită și „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine.

Începerea propovăduirii

Trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). Într-adevăr, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli, aceștia au devenit „preaînțelepți”, fiind umpluți „de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești” – așa cum prea frumos exprima Patriarhul Justinian. Abia după acest moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând, de la oameni simpli la împărați, pe mulți la dreapta credință. Începutul are loc chiar în această zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate a celor care credeau în Hristos.

Sărbătoare legală în România

Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere. (cf. Legea nr. 202/2008 – MO 728 din 28.10.2008)

Sărbătoare legală în alte țări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.     Nu este zi nelucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și nici în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.

Biserici și catedrale din România având hramul Pogorârea Sfântului Duh / Coborârea Sfântului Spirit

  • Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți
  • Biserica de lemn din Lunca Mureșului
  • Catedrala Coborârea Sfântului Spirit din Lugoj
  • Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Zalău
  • Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Parcul Alexandru Ioan Cuza, fost Parcul I.O.R., din București
  • Biserica de lemn din Târgu Frumos
  • Biserica de lemn din Dângău Mic
  • Biserica de lemn din Frata
  • Biserica de lemn din Căzănești, județul Hunedoara
  • Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Julița, comuna Vărădia de Mureș, județul Arad
  • Biserica de lemn din Dușești „Pogorârea Sfântului Duh”
  • Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Vicovu de Jos, județul Suceava
  • Biserica Sfântul Spirit din Oradea

 Gral-col(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Sărbătoarea Rusaliilor – tradiții, obiceiuri și superstiții

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează Pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se prăznuieşte anual la 50 de zile după Înviere.       Praznicul  Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare zonă a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

Folio_79r_-_PentecostesÎn tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular ,,luat din Rusalii”.      La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.      De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi ,,luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.     O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.     Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de ,,Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.       Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit ,,udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă   Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

  • În zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
  • De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
  • Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
  • De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culeg ierburi de leac;
  • În ziua de Rusalii nu este bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi ,,luat din Rusalii”.

  Col(r)dr farm Silvia ANDREI

Praznicul Rusaliilor sau Urcarea în Rai – Călușarii și Jocul Ielelor

La  zece zile de la Înălţarea Domnului, adică cincizeci de zile după Paşti,  creştinii ortodocşi şi catolicii de rit grecesc, prăznuiesc duminica Rusaliilor, coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos.    Praznicul este pregătit din vreme, când e obiceiul să se ţină şi târguri mari, unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie şi desfătare.  

20130614_174022În ajunul de Rusalii este sărbătoarea Moşilor de vară, când se face pomenirea părinţilor Parentalia la romani, moşilor şi strămoşilor adormiţicare se pot trezi! -. Sărbătoare latină Rosalia – sărbătoarea trandafirilor – consta în depunerea de trandafiri  pe morminte şi a împrumutat numele sărbătorii cincizecimii, devenită Duminica Rusaliilor. Porţile se împodobesc cu ramuri de tei şi spice de grâu, preotul sfinţeşte fântânile şi iese la câmp  pentru sfinţirea holdelor. Sărbătoarea este legată de abundenţa vegetală a verii. Trandafirii şi pomenile au rolul de a-i face pe morţi să plece îmbunaţi la ale lor.      Rusaliile sunt femei fabuloase din categoria Ielelor în mitologia românească, sunt fiicele lui Rusalim Împărat,  iar potrivit credinţei populare le iau oamenilor minţile. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie CANTEMIR numea Ielele nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoşi 

 Cuvântul Iele este pronumele personal feminin ele, rostit popular. Numele lor real, este tainic şi inaccesibil, dar înlocuit cu simboluri atributive, epitete imparţiale Iele, Dânse, Drăgaice, Vâlve, Iezme, Irodiţe, Rusalii, Nagode, Vântoase şi epitete flatante – Domniţe, Măiestre, Frumoase, Muşate, Fetele Codrului, Împărătesele Văzduhului, etc. În folclor, apar însă şi nume individuale precum Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira, rar Cosânziana.   

Dansul este cel mai semnificativ act colectiv al Ielelor. Horele Ielelor par să moştenească dansul Baccantelor. Această formă de superstiţie, este de altfel atestată la multe popoare. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al căluşarilor, dans ritualic de origine străveche şi neclară, cu funcţie magică, pe de o parte patronat de iele, dar pe de alta capabil să vindece relele ielelor.

Un obicei care s-a păstrat până azi la Ampoiţa este URCAREA ÎN RAI a doua zi de Rusalii. După slujba de la biserică praznicul continuă în deal, care semnifică Raiul – paradis, eden sau cer.

 Florin NAHORNIAC

PF Daniel către Papa Francisc: „Predecesorii noștri ne cheamă să apărăm familia creștină tradițională formată din bărbat, femeie și copii, într-o Europă cu un evident declin demografic”

În cuvântul de salut adresat conducătorului Vaticanului, pe lângă temele istorice și sociale firești (vizita Papei Ioan Paul al II-lea, filantropia, pacea socială etc.) Patriarhul Daniel a punctat și problemele acute contemporane, pe care Papa le-a evitat în discursurile de până acum în România.

4În termeni exacți, Patriarhul Daniel s-a referit la atacul secularismului asupra credinței creștine și a valorilor creștine, a libertății religioase. A spus că doar apărând și promovând aceste realități se poate transmite tinerilor credința în lucrarea lui Dumnezeu în lume și în veșnicia persoanei.

Apoi, Patriarhul Daniel a subliniat că în aceeași măsură trebuie apărate și promovate instituția căsătoriei bărbat – femeie și nașterea de copii:

„…Predecesorii noştri ne cheamă astăzi şi pe noi să apărăm şi să promovăm credinţa în Hristos şi valorile creştine, într-o Europă foarte secularizată, pentru a transmite tinerei generații credinţa în iubirea milostivă a lui Hristos pentru lume şi credinţa în viaţa eternă a persoanei umane. Totodată, ei ne cheamă să mărturisim, să apărăm şi să promovăm familia creştină tradiţională formată din bărbat, femeie şi copii, într-o Europă cu un evident declin demografic, un continent care îmbătrânește rapid.”

Va fi interesant de urmărit dacă Papa Francisc va continua linia discursurilor dorințelor frumoase sau va puncta și problemele cu care știe foarte bine că se confruntă azi și România: anul trecut a fost Referendumul pentru căsătorie, boicotat de clasa politică, iar numărul de avorturi la cerere din România și ale românilor din străinătate este în continuare uriaș.

Georgeta AMBERT

Ultima zi a vizitei Papei Francisc este și cea mai importantă: Beatificarea a 7 episcopi-martiri

La Blaj, Papa Francis va oficia o liturghie pentru beatificarea a șapte episcopi greco-catolici, victime ale regimului comunist care a interzis practicarea acestui cult în România socialistă.

 

Beatificarea celor șapte martiri închiși și torturați de regimul comunist este punctul final al unui lung proces de cercetare a vieții lor și a persecuției Bisericii Române Unite cu Roma, cauza de beatificare fiind deschisă în urmă cu 25 de ani, la 23 februarie 1994. Partidul Comunist și Securitatea au făcut presiuni infernale asupra acestor episcopi pentru a trece la Biserica Ortodoxă Română, la conducerea căreia fusese instalat în 1948 ca patriarh Justinian Marina, un apropiat al lui Gheorghiu Dej. Niciunul dintre episcopii greco-catolici nu a cedat și nu a trecut la religia ortodoxă.

Cei șapte episcopi sunt: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.

Vasile Aftenie, episcop vicar de București, a murit în 1950 în timp ce era anchetat, fiind îngropat în ascuns de către Securitate în cimitirul Bellu. Mulți ani pe crucea lui a stat înscris doar un misterios A.V.

1Valeriu Traian Frențiu (episcop de Oradea), Ioan Suciu (administratorul apostolic al mitropoliei Blajului) și Tit Liviu Chinezu (episcop clandestin) au murit în închisoarea de la Sighet, între 1952-1955, fiind îngropați în cimitirul săracilor. Mormintele lor au fost nivelate astfel încât astăzi nu se mai știe nimic de rămășițele lor.

Iulian Hossu (episcop de Cluj) , Alexandru Rusu (episcop de Maramureș) și Ioan Bălan (episcop de Lugoj) au supraviețuit închisorii de la Sighet fiind strămutați în 1955 în mănăstiri ortodoxe cu domiciliu obligatoriu.

Ioan Bălan a murit la mănăstirea de la Ciorogârla în 1955. Alexandru Rusu, episcopul greco-catolic al Maramureșului, a mai fost arestat încă o dată în 1956 și condamnat la închisoare pe viață. A murit la Gherla în 1963, la 79 de ani.

Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj, cel care a rostit la 1 Decembrie 1918 Proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României, a fost închis în mănăstirea Căldărușani. A fost făcut în secret Cardinal de către Papa Paul VI, dar Iuliu Hossu a refuzat să părăsească România pentru a deveni cardinal, fiind conștient că autoritățile nu i-ar fi permis să mai revină în țară. Iuliu Hossu a murit la 85 ani, la 28 mai 1970, fiind îngropat în fugă, a doua zi, la ordinul autorităților comuniste.

Partidul Comunist și Securitatea au făcut presiuni infernale asupra acestor episcopi pentru a trece la Biserica Ortodoxă Română, la conducerea căreia fusese instalat în 1948 ca patriarh Justinian Marina, un apropiat al lui Gheorghiu Dej. Niciunul dintre episcopii greco-catolici (șase titulari și șase numiți în clandestinitate pentru a le lua locul titularilor după arestare) nu a cedat, sacrificiul lor fiind lăudat cu căldură într-o scrisoare apostolică, „Veritatem facientes”, de către Papa Pius XII în 1952: „Noi, care nutrim față de poporul vostru sentimente părintești și îi înconjurăm cu o iubire deosebită pe „cei prigoniți pentru dreptate” (Mt 5,10), dorim să sărutăm lanțurile celor care, întemnițați pe nedrept, plâng și se întristează mai mult de atacurile împotriva religiei, de prăbușirea instituțiilor sacre, pentru mântuirea veșnică a poporului lor pusă în pericol, decât de propriile suferințe și de libertatea lor pierdută.”

Florin CREȘTINUL

Papa Francisc le-a spus moldovenilor că se simte „acasă” printre ei

Papa Francisc a fost în a doua zi a vizitei sale Apostolice. Suveranul Pontif a făcut o vizită la Catedrala romano-catolică, după care a mers în faţa Palatului Culturii pentru o întâlnire mariană cu tinerii şi familiile, cărora le va adresa cel de-al şaselea discurs al vizitei.

Înainte de a fi prezent la Iaşi, Papa Francisc a fost la Şumuleu Ciuc, în judeţul Harghita, unde

oficiat o Liturghie, la care au asistat peste 85.000 de pelerini. Suveranul Pontif a spus că acest pelerinaj „aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă, participă la ele şi credincioşi de alte confesiuni, şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii, un apel de a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă”.

2Papa Francisc și-a încheiat a doua zi a vizitei sale Apostolice în capitala Moldovei și a revenit în Bucureşti.

Duminică, în a treia zi, Suveranul Pontif beatifică şapte eroi martiri pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, apoi pleacă din România, de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, unde va avea loc un ceremonial de plecare.

Papa Francisc a plecat din Iaşi, după ce a binecuvântat cei 150.000 de pelerini strânşi pe străzile din centrul Iaşului.

Suveranul Pontif i-a binecuvântat pe cei 150.000 de pelerini adunați la Iaşi. Le-a vorbit acestora despre credinţă şi le-a mărturisit că se simte ca acasă printre ei.

Anterior, la Catedrala Catolică din Iaşi, Papa Francisc a salutat cele peste 800 de persoane prezente în biserică. De asemenea, Suveranul Pontif a sărutat pe frunte şi a binecuvântat copiii bolnavi.

Duminică, în a treia zi, Suveranul Pontif beatifică şapte eroi martiri pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, apoi pleacă din România, de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, unde va avea loc un ceremonial de plecare.

Papa Francisc i-a cucerit definitiv pe români: A recitat din Eminescu şi a salutat mulţimea în limba română

Papa Francisc a salutat mulţimea în limba română, la Iaşi, de pe scena din faţa Palatului Culturii, unde a recitat şi versuri scrise de poetul Mihai Eminescu.

Papa Francisc şi-a început predica de pe scena din faţa Palatului Culturii din Iaşi salutând oamenii în limba română.

„Dragi fraţi şi surori, bună seara!”, a spus Papa Francisc.

În timpul discursului său, Suveranul Pontif a făcut apel la pace şi dragoste şi a recitat chiar versuri scrise de poetul Mihai Eminescu.

„Tinerii înfloresc când se simt iubiţi. Toţi înflorim când ne simţim iubiţi pentru că iubirea prinde rădăcini şi ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viaţa celorlalţi. Aşa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru naţional care dorea dulcii sale Românii <fii săi trăiască numai în frăţie, ca a nopţii stele>”.

 

Papa Francisc: România e Grădina Maicii Domnului, o mamă care cultivă visurile fiilor

Papa Francisc a spus, sâmbătă, la Iaşi, în faţa a peste 150.000 de oameni, că „România este Grădina Maicii Domnului”, aşa cum spusese acum 20 de ani şi Papa Ioan Paul al II-lea. „Este o mama care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele şi care aduce bucuria în case”, a spus Papa.

De pe scena din faţa Palatului Culturii din Iaşi, Papa Francisc le-a spus oamenilor că România este „Grădina Maicii Domnului”, lucru pe care l-a spus, în urmă cu 20 de ani şi Papa Ioan Paul al II-lea, în vizita sa în ţara noastră.

„România este Grădina Maicii Domnului şi în această întâlnire am putut să-mi dau seama de acest lucru, pentru că ea este o mama care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele şi care aduce bucuria în case. Este o mama duioasă şi concretă, care are grijă de noi. Voi sunteţi comunitatea vie şi înfloritoare, plină de speranţă pe care o putem oferi mamei. Ei, mamei, să-I consacrăm viitorul tinerilor, viitorul familiilor şi al bisericii”, a spus Suveranul Pontif.

Papa Francisc le-a transmis, sâmbătă, un mesaj emoţionant celor peste 150.000 de oameni adunaţi la Iaşi, spunându-le că se simte ca acasă printre ei.

“Aici, lângă voi, se simte căldura de a fi în familie, înconjuraţi de cei mici şi cei mari, este uşor văzându-vă şi auzindu-vă, să te simţi acasă. Papa se simte acasă între voi. Vă mulţumesc pentru călduroasa primire şi pentru mărturiile pe care mi le-aţi dăruit. Monseniorul Petru, ca un bun şi un mândru tată de familie, prezentându-vă, v-a îmbrăţișat pe toţi cu cuvintele sale şi ai confirmat-o şi tu, Eduard, când ne spuneai că această întâlnire nu vrea să fie doar pentru tineri, adulţi sau alţii, ci aţi dorit ca în această seară să fie împreună cu noi părinţii şi bunicii noştri”, a declarat Papa Francisc, ]n discursul său ţinut în faţa Palatului Culturii din Iaşi.

Suveranul Pontif a amintit că sâmbătă este 1 Iunie, Ziua Copilului, şi a îndemnat oamenii să se roage pentru cei mici.

“Astăzi, pe aceste meleaguri, este Ziua Copilului. Să-i salutăm cu aplauze puternice. Aş vrea ca primul pe care-l facem să fie acela de a ne ruga pentru ei, să-i cerem Preacuratei să-i protejeze cu mantia Sa. Iisus i-a pus în mijlocul apostolilor săi şi noi vrem să-i aşezăm în mijlocul nostru şi să ne reafirmăm ca cei care l-au iubit pe Dumnezeu făgăduind dreptul la viitor. Mă bucur să ştiu că în această Piaţă se află chipul familiei lui Dumnezeu, care-i îmbrăţişează pe tineri, pe soţi, persoanele consacrate, pe bătrânii români din diferitele regiuni şi din diferitele tradiţii, precum şi pe cei veniţi din Moldova de dincolo de Prut, pe credincioşii ciangăi şi pe cei polonezi şi ruşi. Duhul Sfânt ne convoacă pe toţi şi ne ajută să descoperim frumuseţea de a sta împreună şi de a ne întâlni, fiecare cu limba sa şi cu propria tradiţie, dar fericiţi cu toţii de a ne întâlni ca fraţi, cu acea bucurie pe care o împărtăşeau Elisabeta şi Ioan, cu cei 11 fii ai lor, diferiţi, sosiţi din locuri diferite, dar care astăzi s-au reunit toţi aşa cum odată în fiecare duminică dimineaţă luau cu toţii drumul spre Biserică”, a mai spus Papa Francisc.

Potrivit evaluării Comitetului Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019”, la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale de la Iaşi au participat 140.000-150.000 de pelerini.

Mihai Florin NAHORNIAC

Este Ziua Națională a Federației Ruse LA MULȚI ANI!

La 12 iunie 1994 s-a desprins din fosta URSS noul stat slav numită Federația Rusă. În fapt Federația Rusă este cel mai puternic  stat al lumii, cel mai mare ca întindere și este în măsură să se considere un stat semnificativ ș în viața politico-economică a planetei. De departe se vede ca SUA nu este de valoarea Federației Rusiei.

 Cu prilejul Zilei Naționale a Rusiei Ambasadorul Valeri Kuzmin a oferit o recepție în salonul principal al Ambasadei la care au participat miniștrii, generali, oameni politici, alte persoane oficiale.

La recepție a fost invitat si domnul general-colonel(r) prof  univ.dr ec Mihai Florin NAHORNIAC.

 Trăiască Marea Rusie și poporul rus pravoslavnic.

 col(r)prof univ dr farm Silvia ANDREI

La multi ani, MARE RUSIA!

12 iunie este ziua aniversara a Federatiei Ruse – cunoscuta si sub numele mai simplu de Ziua Rusiei.

Ziua Rusiei este sarbatorita din 1994 incoace, marcand primul Congres al Reprezentantilor Poporului din Federatia Rusa, in cursul caruia a fost adoptata declaratia privind suveranitatea nationala a Rusiei – la 12 iunie 1990.

vladimir-putin-isi-schimba-obiceiurile-parada-de-9-mai-de-la-moscova-se-va-tine-fara-invitati-straini-44845Declaratia a deschis calea dezvoltarii statului rus pe baza principiilor federalismului constitutional, egalitatii si parteneriatului. Suveranitatea este vazuta drept o conditie naturala si indispensabila a statului.
Declaratia este o victorie a miscarii democratice, dupa caderea comunismului si monopolului puterii. Se pornea de la ideea reformelor pietii si statalitatii puternice, in numele intereselor nationale ale Rusiei.
Crearea functiei de presedinte al Federatiei Ruse si adoptarea noii Constitutii au reflectat, la ac moment, noua realitate. Au fost schimbate si steagul, imnul si emblema Federatiei, pentru a consolida noul stat.
Noul nume al tarii- Federatia Rusa- a fost adoptat la 25 decembrie 1991.
La 2 iunie 1994, un decret prezidential stabilea data de 12 iunie drept ziua nationala a Rusiei.
De principala sarbatoare nationala a rusilor se cinsteste patria-mama, o tara cu o istorie de mii de ani, cu o 0002-putin-1smostenire unica ce reuneste natiuni, teritorii si culturi pe un vast teritoriu geografic.

Oficial, dupa caderea Uniunii Sovietice in 1991, Rusia a reusit sa construiasca institutii guvernamentale eficiente, sa garanteze libertatile si drepturile cetatenesti, sa garanteze proprietatea si sa dezvolte relatiile federative.
In anii care au trecut de la schimbarea de regim de la Kremlin, Rusia a cunoscut si coborasuri dar si suisuri, reusind, spre lauda sa, sa se intareasca, din punct de vedere economic si pe plan exteReformele economice din anii 1990 au privatizat majoritatea industriei, cu exceptiile notabile ale energiei si apararii, insa ,,anii nebuni” ai privatizarilor au dat nastere clasei „oligarhilor” si unei situatii in care o mana de rusi imparte majoritatea actiunilor din industrie. Este de remarcat ascensiunea iesita din comun a sectorului energetic, competitiv pe plan global si transformat, in ultimii ani, intr-un instrument eficient de politica externa. Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale, al doilea exportator de petrol si al treilea exportator de otel si aluminiu – cu toate acestea, multe ramuri ale industriei nu trec dincolo de granitele tarii, fiind dependente de piata interna.
Economia rusa a fost sever lovita de criza economica, Banca Centrala a Rusiei fiind nevoita sa cheltuiasca o treime din rezervele de 600 de miliarde de dolari pentru a incetini devaluarea rublei.
Declinul economic pare insa a se fi incheiat, economia rusa crescand timid in ultimele luni. Pe termen lung insa, sunt ingrijoratoare reducerea fortei de munca, nivelul ridicat de coruptie si infrastructura in declin.
Pe plan politic, lucrurile nu stau insa la fel de limpede in Rusia. Dupa dificilele mandate ale lui Boris Eltin, in ultimii zece ani, scena politica ruseasca a fost dominata de unul din „greii” politicii mondiale- Vladimir Putin.
Dupa doua mandate cu eficienta dovedita pe plan economic si o discutabila restrangere a libertatilor individuale pe plan social care nu i-a afectat insa popularitatea, Putin a ales sa il propulseze la cea mai inalta functie in stat pe Dmitri Medvedev, ,,multumindu-se” cu pozitia 2- cea de premier.
Adevarata sa maiestrie ca politician se va revela insa abia in 2012, cand majoritatea observatorilor sustin ca se va intoarce in fotoliul de la Kremlin pentru inca un mandat de presedinte.

 Gral-col(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

Mitropolitul Banatului, în lacrimi, la înmormântarea polițistului ucis: ”Să-i duceți criminalului o fotografie! N-a omorât doar un om, a rănit mii de oameni!”

Polițistul Cristian Amariei care a fost ucis la Timiș, duminică, în timpul unei misiuni, a fost condus pe ultimul drum joi, iar de la ceremonie nu a lipsit nici IPS Ioan, Mitropolitul Banatului. 

imgConform Opinia Timișoarei, IPS Ioan, Mitropolitul Banatului, nu și-a putut stăpâni lacrimile în timpul ceremoniei, iar la un moment dat, când îi avea alături pe unul dintre copiii polițistului, acesta a făcut declarații emoționante.

Mai mult de atât, el i-a rugat pe colegii bărbatului ucis ”să-i ducă criminalului o fotografie de la înmormântare ca să vadă că nu a ucis doar un om, ci a rănit sute, chiar mii de oameni.” De asemenea, i-a dăruit fiului polițistului o icoană cu Fecioara Maria cu pruncul, în încercarea de a-l asigura pe copil că nu va rămâne niciodată singur.

Cristian Amariei, poliţistul din Recaş care a fost împuşcat mortal în timpul unei misiuni, în localitatea Izvin de lângă Timişoara, a fost înmormântat, joi după-amiază, cu onoruri militare şi a fost decorat cu Emblema de Onoare.

Înmormântarea lui Cristian Amariei a avut loc la cimitirul din Recaş, oraşul său natal. La ceremonie au participat IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, şi chestorul Ioan Buda, şeful Poliţiei Române.

Cristian Amariei a fost înaintat la gradul de subinspector de Poliţie post-mortem şi a fost decorat cu Emblema de Onoare.

Poliţistul Cristian Amariei a murit duminică, la Izvin, fiind împuşcat de Ionel Marcel Lepa, un bărbat care fusese condamnat la închisoare pentru tâlhărie şi care s-a sustras încarcerării. Acesta a fost prins după două zile de căutări organizate de oamenii legii. Criminalul Ionel Marcel Lepa este acum în Penitenciarul din Timişoara.

Mihai Florin NAHORNIAC

Război pentru putere în Republica Moldova

Legislativul de la Chișinău a votat un nou premier, pe Maia Sandu, și un nou președinte al Parlamentului. Curtea Constituţională a anulat toate aceste decizii, l-a suspendat din funcţie pe preşedintele Igor Dodon şi a dizolvat Parlamentulul.

Situația de la Chișinău este tensionată, după ce Parlamentul – controlat de socialiști și blocul proeuropean – a intrat în conflict cu Curtea Constituțională, controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care nu pare dispus să renunțe la putere.

Sâmbătă, Parlamentul din Republica Moldova a organizat o şedinţă extraordinară, ignorând decizia Curţii Constituţionale de a fi dizolvat.  Curtea Constituţională a cerut dizolvarea Parlamentului pentru că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma guvernul după alegerile din 24 februarie 2019. Cu toate acestea, parlamentul moldovean s-a întrunit, pe întuneric, deoarece angajaţii tehnici nu au venit la serviciu, sâmbătă. Deputaţii ACUM şi PSRM au semnat un acord intitulat „Înţelegere politică temporară”. Documentul prevede demiterea imediată a şefilor instituţiilor de forţă şi instituirea comisiilor de anchetă pentru investigarea fraudei bancare. Zinaida Greceanîi (PSRM) a fost aleasă în funcţia de preşedintă a Parlamentului, sâmbătă după-amiază.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat, sâmbătă după-amiază, decretul prin care o desemnează pe Maia Sandu (PAS) pentru funcţia de prim-ministru. Parlamentul de la Chişinău a acordat votul de încredere Guvernului Maiei Sandu. Noul cabinet de miniştri a fost aprobat unanim, de cei 61 de deputaţi.  Guvernul condus de Maia Sandu a depus jurământul, în sala Parlamentului, în prezenţa lui Igor Dodon.

Intervenția Curții Constituționale

77În paralel, liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, declara în cadrul unui briefing de presă că deciziile luate  în Parlament sunt o tentativă de uzurpare a puterii în stat şi că PSRM şi Blocul ACUM au încălcat flagrant Constituţia.

În ton cu Plahoniuc, Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) de la Chişinău a decis, într-o şedinţă rapidă, invalidarea alegerii Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Curtea Constituţională a decis, totodată, că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă şi cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituţionale. Ulterior, Curtea Constituțională a decis invalidarea numirii noului Guvern.

Între timp, sâmbătă seara, Parlamentul de la Chişinău i-a revocat din funcţie pe directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Bogdan Zumbreanu, şi pe directorul Serviciului de Informaţie şi Securitate, Vasile Botnari. Deputaţii şi-au argumentat decizia prin faptul că şeful CNA se face vinovat de mai multe abuzuri, inclusiv de dosare pierdute de Republica Moldova la CEDO. Lui Vasile Botnari i s-a imputat că a utilizat resursele informaţionale contrar prevederilor legale, inclusiv în cazul deportării celor șapte profesori turci în toamna anului trecut, dar şi faptul că anterior, în funcţia de ministru al Transporturilor, ar fi protejat scheme de contrabandă a produselor anabolizante.

Criza a luat amploare. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a emis, duminică, o hotărâre prin care Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat. Curtea Constituţională a anunţat că urmează a fi stabilită data alegerilor parlamentare anticipate.

Strategia lui Plahotniuc

De asemenea, Curtea Constituțională a decis suspendarea din funcție de președinte a lui Igor Dodon și desemnarea drept președinte interimar a premierului Pavel Filip. Acesta face parte din PDM, partidul condus de Vladimir Plahotniuc. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, desemnat de Curtea Constituţională drept preşedinte interimar, a semnat decretul de convocare a alegerilor parlamentare anticipate în 6 septembrie.

Mai multe persoane, majoritatea simpatizanţi ai Partidului Democrat (PD) din Republica Moldova, au înnoptat în faţa Ministerului de Interne, Procuraturii, Ministerului Finanţelor, Guvernului, Parlamentului şi Curţii Constituţionale. Aceştia şi-au instalat corturi şi spun că vor protesta cât este nevoie.

Vladimir Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, a fost prezent la manifestaţia organizată de partidul său la Chişinău. El a declarat că se va face tot posibilul ca pe 6 septembrie să fie organizate şi alegeri prezidenţiale. „Să vedem cine îi mai votează pe 6 septembrie în alegerile anticipate. Iar noi vom face tot ce e posibil ca concomitent cu alegerile parlamentare anticipate să aibă loc alegeri prezidenţiale. Dodon a încălcat jurământul. Noi, moldovenii, îl somăm să demisioneze din funcţie. Să-şi recunoască eşecul în încercarea de a-şi vinde ţara. Este un trădător”, a afirmat Plahotniuc.

Simpatizanţii Partidului Democrat care protestează la Chişinău au ajuns în faţa sediului Preşedinţiei unde îi cer demisia preşedintelui Igor Dodon. Unii dintre protestatari au aruncat curcani în curtea clădirii.

Înregistrare cu Dodon și Plahotniuc

Publika TV, televiziunea ce aparține liderului PDM Vladimir Plahotniuc, a publicat sâmbătă imagini filmate cu camera ascunsă de la o întrevedere dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotnic și Serghei Iaralov, despre care se spune că se află în spatele oricărei decizii luate de liderul PD. Cei trei discută despre un acord personal între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc ce include și un punct secret, legat de federalizarea Moldovei. Eventualul acord, ar urma să fie păstrat la Ambasada Rusiei. PD și PSRM ar fi urmat să aibă un alt acord, public de această dată, și în care să fie specificate toate solicitările PSRM. La 12 minute după publicarea primei „probe”, Publika a plasat un alt filmuleț. Aici, deja se vorbește despre dosarele penale ale liderului PDM din Rusia și despre faptul că Putin i-a cerut lui Dodon să vină cu Plahotniuc la Moscova, dându-i garanții că nu va fi arestat. Liderul PDM s-a arătat sceptic față de această propunere.

După înregistrările video privind federalizarea Republicii Moldova publicate, șeful statului a venit cu o reacție, susținând că actul a fost elaborat acum doi ani de către Plahotniuc și trimis în Federația Rusă pentru a fi închise dosarele penale pe numele acestuia. ”Referitor la documentul publicat despre federalizarea Republicii Moldova, acele propuneri au fost din partea lui Vlad Plahotniuc, acum doi ani, și trimise în Federația Rusă pentru a fi închise dosarele penale pe numele lui. Cred că partenerii din Rusia au probe și la momentul potrivit va apărea totul. Murdar și nu este corect”, a declarat Dodon din clădirea Parlamentului.

Mesaje de la București

Preşedintele Klaus Iohannis adresează tuturor forţelor politice din Republica Moldova un apel ferm pentru respectarea democraţiei şi a statului de drept. „Stabilitatea Republicii Moldova este esenţială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce priveşte statul de drept şi buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său faţă de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, susţine preşedintele Iohannis.

Şi Guvernul român face un apel la toate forţele politice din R.Moldova să respecte procesul democratic şi voinţa cetăţenilor exprimată la alegerile din februarie. (romanialibera)

Elena TURCULEANU

Cinci state europene importante susţin parlamentul Republicii Moldova

Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia şi-au anunţat luni susţinerea faţă de parlamentul Republicii Moldova, transmite AFP.

‘În criza constituţională actuală, considerăm Parlamentul Republicii Moldova drept reprezentantul poporului Republicii Moldova şi drept locul cel mai adecvat pentru dezbaterea problemelor politice, inclusiv a celor mai controversate, şi îl susţinem ca atare’, afirmă cele cinci state europene, într-un comunicat comun.

Silvia ANDREI

1001 magistrați cer refacerea legilor justiției și aplicarea ”votului istoric” dat la referendum

1001 de magistrați cer guvernului și parlamentului să promoveze un proiect de lege prin care să revină asupra modificărilor făcute legilor justiției în acord cu avizele organismelor internaționale.

1001 de magistrați cer guvernului și parlamentului să promoveze un proiect de lege prin care să modifice imediat legile justiției în acord cu avizele Comisiei de la Veneția și Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni și rapoartele Comisiei Europene și GRECO, scrie asociația Forumului Judecătorilor pe pagina sa.

”Este inadmisibil ca, în anul 2019, independența justiției și statutul magistraților să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate justitiepentru statul român”, se spune în comunicatul asumat deja de 1001 magistrați și dat publicității de Forumul Judecătorilor din România, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție.

Cele trei asociații cer, printre altele, desființarea secției speciale de anchetare a magistraților, înființată prin modificările făcute la legile justiției, redarea libertății de exprimare a magistraților în raport cu celelalte puteri ale statului, revizuirea numirilor din justiție și redobândirea rolului CSM în aceste numiri și reorganizarea Inspecției Judiciare.

Comunicatul integral:

La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar și împotriva modificărilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justiției, adoptate în ultima perioadă, criticate sever de toate organismele internaționale relevante.

Este inadmisibil ca, în anul 2019, independența justiției și statutul magistraților să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate pentru statul român.

Pentru evitarea unei astfel de situații și pentru prezervarea statului de drept, Parlamentul și Guvernul Român trebuie de urgență să promoveze și să adopte un act legislativ prin care toate recomandările entităților internaționale enumerate anterior să fie aplicate fără excepție și fără artificii care să aducă atingere esenței lor.

Astfel, solicităm puterii legislative și puterii executive să pună în practică imediat următoarele modificări legislative:

  1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
  2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
  4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
  5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
  6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
  7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;

8 Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

  1. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
  2. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.);
  3. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.

12.Adoptare autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că poziția de membru al Uniunii Europene „impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării și din prevederile alineatului (2)”. Chiar în contextul circumstanțierii acestei interpretări, prin Decizia nr.104 din 6 martie 2018, Curtea Constituțională a reafirmat obligativitatea MCV prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019.

De asemenea, potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Comisia de la Veneția reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale, fiind recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

Totodată, prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății. GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce. Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Anca Codreanu, co-președinte

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

procuror Antonia Diaconu, co-președinte

procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte

procuror Sorin Lia, co-președinte

procuror Ionuţ Marcu, co-președinte

Silvia ANDREI

Carmen Dan, despre incidentele din Valea Uzului: ,,S-a evitat producerea de violenţe”

Ministrul de Interne, Carmen Dan, a spus luni că nu s-a impus o intervenţie în forţă a efectivelor MAI în cazul incidentelor de săptămâna trecută de la cimitirul din Valea Uzului.

„Am cerut o informare completă cu ce s-a întâmplat pe 6 iunie. Părerea mea e că reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei, care au fost acolo, au atins cele trei obiective principale. S-a evitat producerea de violenţe între cele două grupuri de români şi de etnici maghiari, chiar dacă a existat o evidentă activitate de mobilizare a radicalilor sau ultraşilor şi dintr-o parte şi din cealaltă. Nimeni nu a fost lovit sau rănit şi nu s-a impus o intervenţie în forţă a efectivelor noastre. Nu s-au produs distrugeri, incendieri sau orice alte lucruri ce puteau reprezenta o profanare de morminte. Aspectul ruperii porţilor cimitirului este investigat de parchet”, a arătat ministrul, într-o conferinţă de presă.

9Ea a făcut referire şi la prezenţa în Valea Uzului, pe 6 iunie, a adjunctului inspectorului general al Jandarmeriei, Sebastian Cucoş.

„Au fost implicate forţe ale Jandarmeriei din două judeţe, iar misiunea în sine nu a fost deloc una simplă cel puţin din perspectiva riscurilor pe care un conflict între cele două grupuri de persoane l-ar fi generat. (…) Indiferent de cât le-ar place unora sau altora, aici vorbim de o instituţie în care oamenii aflaţi la comandă trebuie să îşi exercite prerogativele actului de comandă”, a spus ea.

Referitor la situaţia juridică a cimitirului din Valea Uzului, Carmen Dan a precizat că ”anumite grupuri sau persoane, profitând de situaţia juridică neclară a acestui aşezământ, au alimentat o stare de tensiune în speranţa generării unui conflict care să permită potenţarea unor interese”.

„Din evoluţia subiectului şi a ceea ce se întâmplă legat de acest cimitir pare tot mai evident faptul că anumite grupuri sau persoane, profitând de situaţia juridică neclară a acestui aşezământ, au alimentat o stare de tensiune în speranţa generării unui conflict care să permită potenţarea unor interese. E o apreciere pe care o am cunoscând bine subiectul”, a menţionat ministrul.

Potrivit acesteia, în cimitirul din Valea Uzului sunt înhumaţi peste o mie de militari din forţe armate române şi străine.

„Apartenenţa administrativă a acestui cimitir: limita administrativ teritorială dintre Bacău şi Harghita inclusiv apartenenţa cimitirului internaţional eroilor din Valea Uzului la domeniul public, al unuia sau al celuilalt judeţ au făcut obiectul multor neînţelegeri între autorităţile locale. Ultima şedinţă de conciliere dintre cele două judeţe a avut loc în 2012 la Instituţia Prefectului Bacău. Atunci nu s-a ajuns la nicio înţelegere din cauza punctelor de vedere divergente. A urmat ca divergenţa să fie soluţionată de instanţa de judecată, demers care totuşi nu este rezolvat nici până în prezent. Pe acest fond, în contextul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri şi a finalizării Primului Război Mondial autorităţile locale din Dărmăneşti au hotărât reabilitarea tuturor monumentelor şi a cimitirelor de pe raza administrativ teritorială a oraşului, proiect pentru care au primit 65.000 de lei de la Ministerul Culturii. Au primit şi certificat de urbanism de la minister şi autorizaţia de construire a unui monument şi 52 de cruci pentru eroii români”, a arătat Carmen Dan.

Aceasta a mai spus că doreşte clarificarea de urgenţă a situaţiei acestui cimitir, context în care a amintit că în curând va avea loc o nouă şedinţă a factorilor de decizie din cele două judeţe. Ea a precizat că dacă nu se ajunge la un consens la această şedinţă va fi sesizată instanţa.

Georgeta AMBERT

Mănăstirea Hadâmbu și comunitatea locală construiesc o casă pentru o familie cu 10 copii

5Mănăstirea Hadâmbu din județul Iași va construi cu sprijinul comunității locale o casă pentru o familie nevoiașă din satul Ion Neculce, județul Iași. Slujba de sfințire a locului a fost oficiată joi, 30 mai 2019, informează Doxologia.ro.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, a fost impresionat de faptul că cei 10 copii ai familiei Ciobanu din satul ieșean Ion Neculce sunt bine crescuți și au rezultate bune la învățătură.

Pentru că locuiau în condiții improprii și mergeau prin noroi până la autobuzul școlar, starețul și-a propus să îi ajute să-și facă o casă nouă. „Când i-am văzut pe copiii acestei familii în casa unde locuiesc momentan, am rămas impresionat și mi-am adus aminte de propria copilărie”, a declarat starețul joi, la sfințirea locului de casă pe terenul oferit de primărie.

O altă familie, familia Crăciun din Sasca, județul Suceava, a donat lemnul pentru construcție și a oferit cu drag o agapă cu prilejul sfințirii de joi.

Florin CREȘTINUL

Conducerea PNL București a demisionat alături de patru lideri de sector. Explicațiile lui Bușoi

Cristian Bușoi a demisionat luni de la conducerea PNL București. Alături de Bușoi, ales europarlamentar, și-au depus mandatele încă 4 șefii de organizaţii de sector.

 

UPDATE – Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a spus că refuză să demisioneze de la preşedinţia PNL Sector 2. Ea şi-a explicat refuzul de a se alătura celorlalţi lideri de organizaţii, printr-un mesaj adresat lui Cristian Buşoi.

„Draga Cristi, eu astept o analiza POLITICA inca de la alegerile locale din 2016 cand am atras atentia ca avem nevoie de abordare politica noua la Bucuresti si de multa seriozitate.

3Din pacate nici atunci nici acum nu avem aceasta analiza si, in consecinta, un plan clar, realist si serios pentru cetatenii din Bucuresti care sunt oameni informati.

Politic consider ca este o alta eroare majora la Bucuresti, dupa lungul sir de decizii gresite si “personalizate” luate de la fuziune si pana in prezent, motiv ptr care, NU SUNT SOLIDRA cu decizia de a demisiona in bloc sau in echipa sau sau cum vrei sa ii spui.

Mult succes tuturor!”, afirmă Boagiu.

***

Cristian Bușoi explică pe pagina sa de Facebook motivele demisiei sale de la conducerea PNL București, dar lansează și un atac voalat la adresa conducerii naționale, explicând că, deși PNL a obținut doar 15,7% la București, și-ar fi dublat, de fapt, rezultatele în ultimii trei ani.

***

Singurii lideri de filiale care nu au demisionat sunt Anca Boagiu, de la Sectorul 2, şi Cristian Olteanu, de la Sectorul 5, scrie stiripesurse.ro.

Mai mulți lideri PNL au cerut demisia celor de la București care obținut la alegerile europarlamentare 15,8%.

PNL se va întruni luni, la parlament, de la ora 11. 00 pentru a decide cine vor fi înlocuitorii.

Bușoi a condus filiala PNL București, Victor Picu este lider PNL Sector 1, Anca Boagiu este președinte PNL Sector 2, Florin Alexe la PNL Sector 3, Răzvan Sava la PNL Sector 4 , Cristian Marian Olteanu la PNL Sector 5 iar Cornel Pieptea la PNL Sector 6.

Rareș Bogdan este unul dintre cei care ar putea prelua șefia PNL București.

Silvia ANDREI

FMI: Politica României de creştere economică bazată pe consum trebuie schimbată

Politica Guvernului României de creştere economică bazată pe stimularea consumului a provocat dezechilibre macroeconomice, precum creşterea inflaţiei şi a deficitelor fiscal şi de cont curent.

O schimbare de strategie este necesară pentru a reduce probabilitatea unei contracţii economice care să succeadă creşterii economice, avertizează Fondul Monetar Internaţional, în raportul evaluării anuale a economiei româneşti, conform Agerpres.

„Deşi a ajutat la creşterea mai rapidă a veniturilor oamenilor către nivelul ţărilor avansate ale UE, modelul României de creştere economică bazată pe stimularea consumului a încurajat dezechilibrele macroeconomice”, se precizează în documentul prezentat vineri la Bucureşti de şeful misiunii FMI pentru România, Jaewoo Lee.

10„Presiunile inflaţioniste, care s-au atenuat spre sfârşitul anului trecut, au reapărut, afectând în mod disproporţionat veniturile reale ale săracilor şi subminând în mod potenţial competitivitatea. Deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut. Atât investiţiile publice, cât şi cele private, sunt pe o tendinţă descrescătoare în ultimii ani, înrăutăţind perspectivele de creştere pe termen lung. Luând în considerare toţi aceşti factori, România înregistrează, într-o măsură apreciabilă, o deviaţie faţă de alte ţări cu o situaţie comparabilă”, a declarat reprezentantul FMI pentru România.

Acesta a recomandat modificarea acestei strategii economice, pentru evitarea apariţiei unei contracţii economice abrupte.

„Este necesară o schimbare de direcţie a politicilor, pentru a reduce probabilitatea unul alt scenariu boom-bust (creştere exponenţială urmată de o contracţie abruptă, n.red). O recesiune tinde să afecteze mai sever veniturile şi standardele de viaţă ale săracilor”, a afirmat Jaewoo Lee.

De asemenea, reprezentantul FMI a avertizat că dacă politicile economice nu îşi vor schimba direcţia, progresele înregistrate până în prezent la nivelul convergenţei s-ar putea diminua, astfel că veniturile reale ale pensionarilor şi ale celor săraci vor fi afectate dur.

„Dacă politicile nu-şi vor schimba direcţia, progresele realizate în ceea ce priveşte convergenţa s-ar putea diminua, ceea ce va duce la deteriorarea veniturilor reale în special ale pensionarilor şi a celor săraci. O combinaţie de politici mult mai echilibrată este necesară pentru a reduce probabilitatea unei astfel de evoluţii: în primul rând şi cel mai important, consolidarea fiscală însoţită de o politică monetară mai dură şi o flexibilitate mai mare a cursului de schimb valutar”, se menţionează în raportul transmis de reprezentantul FMI.

Acesta a atras atenţia că scăderea competitivităţii se va reflecta în indicatorii economici.

„Deşi în prezent creşterea este proiectată să rămână la aproximativ 4% în 2019, alimentată de majorările salariale şi de consum, deficitul de cont curent este proiectat să depăşească 5% din PIB. Pe termen mediu, deficitul de cont curent este proiectat să rămână ridicat, în timp ce avansul PIB-ului încetineşte, reflectând pierderea competitivităţii. Un mix de politici mult mai echilibrat şi impulsionarea reformelor structurale sunt necesare pentru a sprijini potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenabilă a veniturilor spre cele din Europa Occidentală”, a adăugat Jaewoo Lee.

Acesta a cerut scăderea deficitelor fiscale, arătând că în mod tradiţional România nu face acest lucru, în ciuda perioadei economice bune pe care o traversează.

O consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri de înaltă calitate, începând din acest an, este de o importanţă capitală pentru o economie mai rezilientă. Deficitele fiscale trebuie reduse în perioadele de prosperitate, astfel încât să poată fi majorate în vremurile dificile, pentru a sprijini veniturile populaţiei. În mod tipic, asta nu s-a întâmplat în România şi actuala conjunctură nu reprezintă o excepţie. Mai multă ajustare fiscală va însemna de asemenea mai puţină inflaţie şi prin urmare mai puţină înăsprire a politicii monetare, ceea ce este bine pentru competitivitate”, se menţionează în raportul FMI.

În document Fondul Monetar Internaţional solicită şi îmbunătăţirea colectării prin modernizarea ANAF.

„Reformele structurale fiscale vor facilita şi susţine consolidarea fiscală pe termen mediu. Pentru a îmbunătăţi colectarea taxelor, este crucială întărirea ANAF, inclusiv prin modernizarea sistemului său IT şi prin adoptarea unui management modern de gestionare a riscurilor, pentru a se asigura că toată lumea plăteşte ce datorează. Ţinând cont de numeroasele modificări din ultimii ani, sistemul de taxe ar trebui verificat cu atenţie pentru a identifica distorsiunile şi domeniile în care sunt posibile majorarea veniturilor”, a completat Jaewoo Lee.