A început Postul Mare al Sfintelor Paști. Totul despre cel mai dur post din an

10 martie 2018

POSTUL PAȘTELUI. Potrivit calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti începe pe 14 martie şi ia sfârșit pe 30 aprilie, acevsta durând șapte săptămâni. Învierea Domnului va fi prăznuită pe 1 mai. Postul Paştelui este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Postul Mare. 

postul_pastelui_20118400_74929600POSTUL PAȘTELUI. Postul alimentar (nu se consumă carne, ouă și produse lactate) trebuie însoțit de o bună conduită morală. Tradiția creștină spune că prin post ne purificăm trupește, dar mai ales sufletește pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos. Spre sfârșitul postului trebuie să ne spovedim și apoi dacă primim dezlegare din partea părintelui duhovnic să primim Sfânta Împărtășanie. Este deosebit de importantă starea de spirit pe care trebuie s-o avem în această perioadă, în care gândurile bune trebuie să predomine și să ne abținem de la violențe mentale, verbale și, evident, fizice. Să tăcem și să ascultăm mai mult, să fim mai binevoitori cu cei din jur și să nu ne lăsăm antrenați în nici un fel de dispute.

POSTUL PAȘTELUI. Regulile bisericești au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămâna a postului, iar în ultima săptămâna a postului, numită și a Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine și apa.

POSTUL PAȘTELUI. În toată perioada postului sunt două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 24 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). În Postul Paștelui sunt interzise cununiile religioase.

Postul Paștelui şi rolul lui în viaţa credincioşilor

POSTUL PAȘTELUI. Postul reprezintă reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reţinere de la mâncări şi băuturi trebuie însă însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. Postul este de origine şi instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele.

POSTUL PAȘTELUI. Potrivit părintelui Constantin Stoica, parohul Bisericii Iancu Vechi-Mătăsari din Capitala postul nu este o „cură de slăbire”, ci una a împăcării cu apropiaţii, a rugăciunii şi faptelor bune, după cum spunea şi părintele Ilie Cleopa.

Patriarhul Daniel: Postul Sfintelor Paşti devine un urcuş spre lumina Învierii

post-2-620x400POSTUL PAȘTELUI. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat,  duminică, în ziua  Izgonirii lui Adam din Rai, care precede începutul Postului Mare că, în timpul postului unit cu rugăciunea, privegherea, nevoinţele, pocăinţa şi faptele bune, omul adună în sufletul său harul sau prezenţa iubitoare şi sfinţitoare a lui Dumnezeu. „Adunăm lumina iubirii Lui milostive în inima noastră. În acest mod, omul duhovnicesc, rugător şi postitor, luminat de harul lui Hristos, dobândeşte gândire şi privire duhovnicească, foloseşte cuvinte duhovniceşti şi săvârşeşte fapte duhovniceşti, prin care se aseamănă cu Dumnezeu Cel Sfânt şi cu sfinţii Lui. Prin urmare, câtă lumină a harului divin adună omul în sufletul său vieţuind pe pământ, atâta comoară de lumină poartă sufletul său nemuritor dincolo de mormânt, adică în lumina cea neînserată a Împărăţiei cerurilor. Când adunăm în suflet lumină din lumina iubirii lui Dumnezeu, atunci Postul Sfintelor Paşti devine un urcuş spre lumina Învierii, mai întâi spre lumina învierii sufletului din moartea spirituală pricinuită de păcat şi apoi spre lumina slăvitului praznic al Paştilor”, a explicat Patriarhul României. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat care sunt greşelile pe care le-a făcut Adam, din cauza cărora Dumnezeu l-a alungat din rai. „De ce a fost izgonit Adam din rai? Pentru trei mari greşeli. Pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, nu a postit (adică nu s-a înfrânat) şi nu s-a pocăit după ce a greşit, ci a dat vina pe femeia dăruită lui de Dumnezeu, iar femeia, pe şarpe. De atunci şi până astăzi omul păcătos are tendinţa de a se scuza pe sine şi de-a acuza pe alţii. Din acest motiv, el nu se poate mântui fără pocăinţă, adică fără regret sau căinţă pentru păcatele săvârşite şi fără a cere iertarea păcatelor săvârşite. Sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că Mântuitorul Iisus Hristos a acceptat să fie răstignit în ceasul al şaselea din zi, adică la mijlocul zilei, când Şi-a întins mâinile pe Cruce în semn de smerită ascultare, ca să vindece, să ridice şi să mântuiască pe Adam cel căzut, care, la mijlocul zilei, în mijlocul grădinii raiului, şi-a întins mâinile spre pomul oprit, săvârşind păcatul neascultării de Dumnezeu, al lăcomiei de cele materiale şi al nepocăinţei”, a arătat Preafericirea Sa, potrivit Ziarul Lumina.

La final, Părintele Patriarh a subliniat că în perioada Postului Mare suntem chemaţi să îndreptăm comportamentul sau atitudinea lui Adam cel vechi din noi, „nu dând vina pe alţii pentru păcatele noastre, nu acuzând sau judecând pe alţi păcătoşi, ci recunoscând şi plângând propriile noastre păcate, judecându-ne pe noi înşine în Taina Pocăinţei sau a Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor şi a ne împărtăşi de iubirea sfântă, smerită şi milostivă a lui Hristos, dăruită nouă în Sfânta Euharistie”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Cum se postește de POSTUL PAȘTELUI

POSTUL PAȘTELUI. Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna I) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor.

si-ta-marrim-100-te-hekurit-nga-perimetPOSTUL PAȘTELUI. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor, (24 aprilie), se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Alimente care nu trebuie să-ţi lipsească din meniu

POSTUL PAŞTELUI. Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdeţurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) şi orice alte legume care sunt pe placul tău nucile şi seminţele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrişca, fructele proaspete, avocado şi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două, perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineaţa o ceaşcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simţi cu siguranţa de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conţinutul de proteine de origine animală scade din alimentaţia ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecţi cele trei mese principale, la care poţi adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale şi nuci.

Nu mânca pâna ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc şi după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îţi trebuie, fără să-ţi umpli burta,indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conţinut redus de calorii.

Programează cel puţin o masă de verdeţuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine şi minerale cu cel puţin o masă de verdeţuri. Poţi mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile şi spanacul au conţinutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poţi adăuga frunze proaspete şi în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel şi salata creaţă roşie.

POSTUL PAȘTELUI. Superstiții și tradiții legate de post

POSTUL PAȘTELUI. Prima săptămână din Postul Mare se numește Săptămâna Curată. Oamenii de la țară, în special cei vârstnici, țin cu sfințenie câteva reguli, astfel încât, gospodăriile și animalele lor să fie ferite de rele. După Lăsatul Secului de brânză, în Săptămâna Curată, nu se țese. Cei care nu respectă această datină, pot avea parte de vizita inopinată a lui Toader, „care vine peste noapte și încurcă ițele”. Afectați ar putea să fie și caii sau vitele ale cărui stăpân nu ține sărbătoarea de Sân Toader. Animalele ar putea fi rănite sau atacate de fiare. Și oamenii pot fi pedepsiți să facă bube, iar leacul, împotriva acestei probleme cosmetice, este fasolea.

POSTUL PAȘTELUI. „Lunea curata”. E prima luni din Post. Potrivit tradiției se spăla temeinic cu leșie vasele în care s-a mâncat ‘de dulce’, apoi se duc în pod. În Banat această zi se mai numește Spolocanie. Bărbați și flăcăi, cu o glugă lungă și fuste, având pe față măști ce reprezintă diferite animale, aleargă de dimineață prin sat că să atingă femeile, bărbații și copiii cu bățul. Cei care nu sunt atinși se crede că vor fi bolnavi tot anul.

POSTUL PAȘTELUI. „Marțea vaselor”. Este prima zi de marți din Postul Paștelui și începutul Săptămânii Caii lui Santoader. La fel că ‘lunea curata’, în Banat se spăla vasele de dulce, denumite ‘slastuite’, în care apoi se pune tămâie și se afuma vițele și stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apa din zăpada netopită rămasă în bătătură sau în grădini și se mătura cu ea podeaua casei.

POSTUL PAȘTELUI. Prima zi de după Lăsatul Secului se numea Lunea curată, zi în care femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor. Tot în această zi, după petrecerea bahică nocturnă, unul dintre membrii familiei se sculă mai de dimineață, lua fața de masă cu firimiturile rămase de la ospăț, ieșea cu ea afară și aruncă resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: „Veniți păsări să va dau și vouă din bucățele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucățele de vară”. Acest ritual avea scop profilactic și apotropaic, de apărare a viitoarelor recolte de atacul păsărilor.

POSTUL PAȘTELUI. În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătorea Ziua lui Sân-Toader, sfânt care a fost canonizat de către biserică ortodoxă datorită faptelor sale dar pe care tradiția populară îl ține de teamă pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. Sân-Toader și caii ce-l însoțeau rupeau, conform tradiției, lanțul lui Șanț-Ion pentru a lasă drum liber anotimpului călduros. Ei păzeau Soarele pentru a evita fuga acestuia către miază-noapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veșnică.

POSTUL PAȘTELUI. În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, „unde nu ajung găinile și nu se aud câinii”, și căutau rădăcini de iarbă mare sau popâlnic. Când săpau aceste plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe cap în credința că le va crește părul mare și frumos. După spălarea capului, în timp ce se pieptănau, fiecare zicea: „Toadere, Sân-Toadere,/Da cosită fetelor cât coadă iepelor/Și chică pruncilor cât coama cailor”.

POSTUL PAȘTELUI. Tot în dimineață Sâmbetei lui Sân-Toader, se mai obișnuia că fetele să adune din ieslea cailor strohul de fân, îl fierbeau în vase curate și se spălau cu fiertura astfel obținută pe cap, în credința că vor avea părul frumos și bogat și vor fi plăcute flăcăilor.

Un alt obicei din această zi, păstrat până târziu în Bucovina, era acela al tunderii coamei la viței și mânji și al cozilor la iepe (acțiune cunoscută sub numele de costrujire), părul rezultat fiind pus în mușuroaiele de furnici pentru că „animalele din gospodărie să se înmulțească precum furnicile”.

                                                                                                      Florin CREȘTINUL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *