Category Archives: Articole

Paștele catolic. Cele mai importante tradiţii şi obiceiuri: De ce aşteaptă fetele să fie udate

În Duminica Floriilor de la ortodocşi, catolicii celebrează Paştele şi păstrează şi acum o serie de tradiţii şi obiceiuri. Stropitul de Paște îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor…

Explicaţia decalajului între Paştele ortodox şi Paştele catolic. De ce folosesc ortodocşii ca reper luna plină

Paştele ortodox va fi sărbătorit, în 2016, pe data de 1 mai, potrivit calendarului creştin-ortodox. Catolicii vor sărbători Învierea Domnului pe data 27 martie, mai devreme cu cinci săptămâni. Curios este că românii, a căror biserică a adoptat calendarul nou în anul 1923, identic cu cel din Apus, sărbătoresc Crăciunul pe rit nou, iar Paştele, conform calendarului vechi. Iată care este explicaţia teologilor.   Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, coincide…

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, sărbătoarea ce vesteşte Paştele

Creștinii Ortodocşii  în ziua de 21 aprilie prăznuiesc Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, şi sărbătoarea celor cu nume de floare. Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată…

Floriile. Tradiții de Florii. Ce trebuie să faci în Duminica Floriilor pentru a avea noroc

FLORIILE. Unde se pune salcia sfiinţită în casă pentru a aduce noroc? Puţini ştiu acest lucru Floriile. Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile 2016. Floriile sunt denumite, de asemenea,…

DUMINICA A VI-A DIN POST — A FLORIILOR

Scrisă de P.S. CALINIC Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor   Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului Iisus Hristos este un praznic împărătesc care îşi are o motivaţie nou-testamentară (Matei 21, 1-11; Marcu 11, 1-11; Luca 19, 28-40 şi Ioan 12, 12-18). Desigur, sărbătoarea a fost anticipată în Vechiul Testament. Profetul Zaharia zice: „Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor, smerit şi călare…

Floriile – Praznicul Împărătesc al Intrării Domnului în Ierusalim

Sărbătoarea Intrării Domnului Nostru Iisus Hristos în Ierusalim este unul dintre cele mai importante Praznice Împărăteşti din cursul anului bisericesc. Este cunoscută în popor sub denumirea de Florii. Se pare că termenul de „Florii” ar veni de la latinescul „floralia” sau „florilia”, sărbătoarea florilor, avându-şi originea în antichitatea păgână, mai exact de la sărbătoarea închinată în cinstea zeiţei Flora, care avea loc primăvara. Creştinismul extinzându‑se cu repeziciune, este bine cunoscut…

Intrarea Domnului în Ierusalim – fundamentare scripturistică a evenimentului

Icoana este descrisa de Sfintii Evanghelisti: „Iar cand S-a apropiat de Ierusalim si au venit la Betfaghe in Muntele Maslinilor, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici, zicindu-le: Mergeti in satul care este inaintea voastra si indata veti gasi o asina legata si un manz cu ea; dezlegati-o si aduceti-o la Mine. Si daca va va zice cineva ceva, veti spune ca-I trebuie Domnului; si le va trimite indata. Iar…

Ce sărbătorim în Săptămâna Patimilor? Iată care este semnificaţia fiecăreia dintre zilele ce preced Învierea lui Iisus Hristos

Ortodocşii sărbătoresc astăzi Floriile, amintind de intrarea lui Iisus călare pe un asin în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Paşte, şi întâmpinarea făcută la porţile cetăţii de mulţimile de iudei cu ramuri de palmier sau de smochin. Aceştia Îl cinsteau şi Îl slăveau, văzând în el regele care i-ar putea scăpa din robia romană. Desigur, era o credinţă greşită, pentru că misiunea Mântuitorului era să le salveze sufletele de…

Începe Săptămăna Mare a Patimilor lui Iisus Hristos care marchează apropierea Sfintelor Paşti

SĂPTĂMÂNA MARE. Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima înaintea sărbătorii Sfintelor Paşte şi începe după Duminica Floriilor. SĂPTĂMÂNA MARE. Săptămâna Mare marchează ultimele zile din Postul Paştelui, iar creştinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârşitul vieţii Mântuitorului Iisus Hristos. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie deosebită în desfăşurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului.     Primele trei zile se mai numesc şi mari şi sfinte. Joia Mare marchează, la rândul…

SĂPTĂMÂNA MARE — LUNI (DESPRE POST)

Prima săptămână din Postul Mare mai este numităşi Săptămâna Mare datorită intensităţii ei în rugăciune.În perioada primară, durata Postului Mare variade la o zi (Vinerea Patimilor), la două zile (Vinerea şi Sâmbăta din Săptămâna Sfintelor Patimi), după care s-a trecut la trei, la şapte zile, ajungându-se până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul al IV-lea, se postea opt săptămâni. Iar în Apus, după mărturiile pelerinei Egeria (382-384), se postea…

SĂPTĂMÂNA MARE — MARŢI (DESPRE POCĂINŢĂ)

În limba greacă, actului de pocăinţă i se spune metanoia. De aici şi cuvântul „metanie”, care simbolizează ciclul moarte-înviere. Desigur, este vorba de învierea omului din moartea păcatului. Prin pocăinţă, omul, indiferent în ce etapă a vieţii s-ar afla, îşi poate recâştiga strălucirea sa spirituală de la Botez. Sfântul Efrem Sirul spune că pocăinţa ne urcă acolo de unde am căzut. Sfântul Isaac Sirul consideră pocăinţa un har peste har,…

SĂPTĂMÂNA MARE — MIERCURI (DESPRE RUGĂCIUNE)

Sfântul Grigorie Sinaitul defineşte rugăciuneaca fiind „unirea omului cu Dumnezeu”. Omul se roagăpentru căÎnsuşi Hristos, ca Om, s-a rugat.Rugăciunea arhierească, consemnatăîn capitolulal XVII-lea de Sfântul Apostol şi EvanghelistIoan, stă mărturie în acest sens. Textul cuprinde celetrei forme de rugăciuni ale Bisericii: de laudă, de mulţumire şi de cerere. Întreg capitolul redă rugăciunealui Hristos pentru Sine, pentru Apostoli şi pentrutoţi cei ce cred, dar şi pentru cei care vor crede în…

SĂPTĂMÂNA MARE — JOI (DESPRE RUGĂCIUNEA SFÂNTULUI EFREM SIRUL)

Rugăciunea Sfântului Efrem (306-373) reprezintă o invocare, bine structurată, a programului vieţii duhovniceşti propuse de Triod. Ea marchează perioada Postului Mare, când întreaga fiinţă umană, suflet şi trup, face pocăinţă. Trupul participă, prin metanii şi închinăciuni, la rugăciunea sufletului, iar sufletul se roagă prin şi în trup. Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul recapitulează, într-un mod unic, toate elementele pozitive şi negative ale pocăinţei. Autorul se roagă lui Dumnezeu ca să fie…

SĂPTĂMÂNA MARE — VINERI (DESPRE LITURGHIA DARURILOR MAI ÎNAINTE SFINŢITE)

Sfinţii Părinţi — în cadrul Sinodului de la Laodiceea(364-383) — au hotărât, prin Canoanele 49 şi51, ca în Postul Sfintelor Paşti, în fiecare săptămână,de luni până vineri, să nu se mai săvârşească SfântaLiturghie, iar pomenirea Sfinţilor Mucenici să nu semai facă decât sâmbăta şi duminica, în cadrul SfinteiLiturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur, respectiv aSfântului Vasile cel Mare. Astfel, de luni până vineriurma să nu se mai săvârşească Sfânta…

Săptămâna Patimilor este săptămâna mântuirii noastre

Am intrat în Săptămâna Patimilor, perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare inclusiv. Conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară, caracteristica esenţială a acestei săptămâni sunt Deniile. Luni, în Săptămâna Patimilor, s-a făcut pomenirea patriarhului Iosif, vândut de fraţii săi cu treizeci de arginţi. El este o preînchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o…

Rugăciunea lui Iisus, înălţată în Grădina Ghetsemani – prilej de meditaţie în săptămâna patimilor

… cunoscută ca rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii (Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 17) 1. Acestea a vorbit Iisus şi, ridicand ochii Sai la cer, a zis: Parinte, a venit ceasul! Preaslaveşte pe Fiul Tau, ca si Fiul sa Te preaslaveasca. 2. Precum I-ai dat stapanire peste tot trupul, ca sa dea viata veşnica tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. 3. Si…

Mitropolitul IOAN SELEJEAN un ierarh pus în slujba binelui obștesc și a bisericii creștine ortodoxe române

Cu toate că, înainte de a ajunge preot IPS Mitropolit IOAN SELEJEAN a fost inginer, de aceea s-a angajat să construiască locuințe oamenilor nevoiași și lipsiți de mijloace de trai. Câți ierarhi ai României s-au pus în slujba binelui oamenilor nevoiași și foarte săraci. Suntem în Postul Sfintelor Paști și facem sfânta chemare la toți arhiereii din BOR să urmeze pilda IPS IOAN al Banatului. Publicația STEFAN CEL MARE este…

„Eu n-am venit să stau pe tron…” – afirmă Mitropolitul Ioan, cel cu cartea de muncă la Dumnezeu, în lecţia despre iubire

Dedic acest amplu articol unui adevărat om aflat în slujba lui DUMNEZEU TATĂL CERESC, un ierarh adevărat care se dăruiește SFÂNTULUI MIREAN, care este OMUL ROMÂN. Este vorba de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit IOAN SELEJEAN Mitropolitul Banatului și Arhiepiscopul Timișoarei care merită pe deplin toate laudele, cu toate că pe acesta a pus stăpânire MODESTIA și SIMPLITATEA DE CĂLUGĂR. Acest amplu articol nu mi se datorează mie ci colegilor de…

Viața Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Sceptrul împărăţiei Romei luându-l cu nevrednicie păgânul Diocleţian, foarte mult se silea la necurata slujbă idolească. El mai întâi cinstea pe Apolon vrăjitorul, ca şi cum i-ar fi fost mai înainte vestitor de cele ce vor să fie. Pentru că diavolul petrecând în acel idol neînsufleţit, dădea răspunsuri la cei ce-l întrebau, cu minciună proorocind despre cele ce vor să fie, deşi niciodată nu se împlineau proorociile lui. Odată, întrebând…

95% dintre români cred în Dumnezeu – Infografic

95% dintre cetăţenii României cred în Dumnezeu, 21% afirmă că merg săptămânal la biserică, iar 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, relevă un infografic realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, notează Agerpres. Infograficul redă faptul că aproape toţi românii cred în Dumnezeu şi/sau se auto-consideră religioşi (89%), 44% afirmă că se roagă zilnic, iar 33% se auto consideră „religioşi practicanţi”. 79% sunt de acord cu…