Editorial sărbătoresc. Este Sfânta noastră zi națională, Sărbătoarea care ne definește ca stat, ca popor creștinat de Sfântul Apostol ANDREI

30 noiembrie 2018

Este Sfânta noastră zi națională, Sărbătoarea care ne definește ca stat, ca popor creștinat de Sfântul Apostol ANDREI. Să ne închinăm Sfintei noastre patrii străbubune pe vecie și să nu uităm că suntem creștini ortodocși iar alături de noi trăiesc și creștini Greco-catolici, romano catolici și alții

1 Decembrie, Ziua Națională a României

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor granițelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Națională a României

Știați că România a avut mai multe zile naționale de la apariția sa ca stat?

image002Prima a fost cea de 10 mai, deoarece, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866  jurãmântul de credințã în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.  În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața Parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale Parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României. La data de 10 mai 1881, Carol I și Elisabeta au fost încoronați drept regi ai României. Timp de 81 de ani, România și-a sărbătorit ziua națională pe 10 mai. După venirea la putere a comuniștilor cu sprijinul Armatei Sovietice, dată a fost schimbată pentru 23 august image0051944, când Regele Mihai I l-a arestat pe mareșalul Antonescu, și a decis ieșirea din războiul alături de Germania. După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Defilările șoimilor patriei și ai pionierilor nu pot fi străine nimănui. Chiar și cei care nu au trăit în vremea regimului comunist au auzit de la familie sau cunoscuți istorisiri despre manifestările organizate ”în cinstea partidului și conducătorului iubit.”

image003În timpul regimul comunist toți românii erau obligați să participe la acțiunile prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 august. Organizarea Zilei Naționale presupunea pregătiri până în cele mai mici detalii. De la hainele pe care oamenii trebuiau să le poarte și până la modul în care erau grupați pe coloane. Oamenii erau luați de la locul de muncă, împărțiți în grupuri și aliniați pentru paradă. 23 august era considerată ca o zi măreață, o zi în care pionierii cântau și recitau, militarii și tinerii defilau, steaguri erau fluturate.În fiecare oraș al țării răsunau cântece patriotice și lozinci („Stima noastră și mândria”, „Partidul, Ceaușescu, România”etc.) menite să îi preaslăvească pe cei doi conducători care priveau totul din tribunele unde stăteau.

ca. December 1989 Bucharest, Romania

ca. December 1989 Bucharest, Romania

După Revoluția din 1989  nouă clasă politicã „democratică“ s-au ferit sã revină la vechile tradiții antecomuniste sau antebelice, deoarece li se păreau prea monarhiste, iar influențele celor 45 de ani de comunism erau încă foarte puternice.

Alegerea zilei de 1 decembrie a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegați și sprijinită de peste 100.000 de români veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) și Å¢ara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România. 

image008 Ziua de 1 Decembrie marcheazã astfel doar data la care Transilvania și Banatul s-au unit cu România, însă în aceeași perioadă au fost și alte provincii care au fãcut-o: Basarabia pe 9 aprilie 1918, dată trecută sub tăcere chiar și în zilele noastre, în timp ce Bucovina, vechea provincie luată de Austria în 1775, Moldovei, a revenit la patria mamã pe 28 noiembrie 1918.

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române care  s-a dovedit mai puternic decât orice guvern sau partid, națiunea trebuie să trăiască într-un stat național și, punând în mișcare națiunea, a avut  acea forță uriașă ca peste toate adversitățile să dea viață aspirației sale: statul național român.

image013Ziua Națională a României a fost sărbătorită pentru prima dată pe 1 decembrie în anul 1990, festivități centrale s-au desfășurat la Alba Iulia,  dar ea a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci al opoziției anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

 De atunci, anual, la  fiecare 1 decembrie  în fiecare oraș al țării se organizează defilări, parade, depuneri de coroane sau concerte ale armatei. 

 Trebuie să nu uităm ca 1 decembrie este ziua când fiecare suflare românească trebuie să-și manifeste recunoștința față de toți eroii cunoscuți și necunoscuți care au contribuit pas cu pas la nașterea României Mari. Ecoul sărbătorii se aude și dincolo de granițele țării. Comunitățile românești din întreaga lume sărbătoresc și transmit din generație în generație sentimentul de mândrie națională.

Tricolorul flutură pe toate continentele unde se afla o inimă mare de român!

 La Mulți Ani România!

  General de arm(r)prof univ dr ec Mihai Florin NAHORNIAC

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *