O bogăţie naţională de o frumuseţe rară în Europa care aparţine ţării noastre. Povestea zimbrilor din România „Uriaşii Europei” se întorc în păduri

19 februarie 2014

În actualul spaţiu românesc, prima povestire a zimbrilor s-a încheiat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când ultimii zimbri au fost vânaţi: în Moldova la 1762 şi în Transilvania la 1790. Acum, România încearcă să scrie o nouă poveste a acestor frumoase animale, care au început să se înmulţească şi să fie reintroduse în sălbăticie. După cum explică biogeograful Adrian Hăgătiş de la World Wide Fund for Nature România, managerul unui proiect care îşi propune reintroducerea zimbrilor în Carpaţii Meridionali, povestea zimbrilor din România încă nu este una de succes, dar ar putea deveni.
În luna mai, organizaţia va aduce în Munţii Ţarcu din vestul Carpaţilor Meridionali cel puţin 22 de zimbri din mai multe rezervaţii din Europa (din Belgia, Germania, Elveţia, Italia şi Suedia). Ei se vor adăuga populaţiei actuale din România, care a ajuns la 122 de zimbri care trăiesc în libertate, în semi-libertate şi în grădini zoologice.
Și în noua lor casă din judeţul Caraş-Severin animalele vor trăi mai întâi în regim de semi-libertate pe valea râului Alb, iar apoi vor fi eliberate. Prima gazdă a zimbrilor va fi comuna Armeniş. Primăria din localitate a oferit acestui proiect 75 de hectare din suprafaţa de păşuni comunale, iar Direcţia Silvică Caraş-Severin va pune la dispoziţie 80 de hectare.
De întoarcerea zimbrilor beneficiază nu doar natura, ci şi comunitatea locală. „Primele două locuri de muncă create în mod direct în comunitatea locală, prin aducerea zimbrilor, sunt cele de rangeri, care se vor ocupa de supravegherea zimbrilor, de hrănirea şi îngrijirea lor pe perioada de aclimatizare, premergătoare eliberării propriu-zise. De asemenea, indirect, prin promovarea zonei, se vor crea locuri de muncă în domeniul ecoturismului şi anume ghizi locali, transportatori de turişti sau angajaţi ai pensiunilor învecinate”, spune Hăgătiş.

Zimbrul, „o specie impunătoare şi fascinantă” o bogăţie naturală a ţării

Munţii Ţarcu ar putea deveni mult mai vizibili din punct de vedere turistic: „Această zonă este deja atractivă, dar este o mare necunoscută pe harta turistică a României. Ceea ce lipseşte zonei pentru a deveni cu adevărat atrăgătoare din punct de vedere turistic, pe lângă frumuseţile peisagistice, pădurile virgine sau cursurile de apă naturale, este o specie de animal sălbatic carismatică. Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa, o specie impunătoare şi fascinantă, având un potenţial uriaş de atragere de vizitatori şi de generare de beneficii pentru comunităţile locale”.
Dacă localnicii vor face ecoturism, cea mai mare parte a veniturilor rezultate din activităţile turistice (închirierea unor ghizi locali, cazarea turiştilor în case rurale, comercializarea produselor locale) va rămâne în comunitate.
Proiectul din Munţii Ţarcu face parte din programul ,,Rewilding Europe”, o iniţiativă europeană a WWF care îşi propune ca un milion de hectare de teren abandonat temporar sau definitiv ori nefolosit în prezent să fie redat faunei sălbatice.
Organizaţia urmăreşte şi diversificarea fondului genetic al speciei zimbru în România, prin realizarea unor schimburi de exemplare între rezervaţiile din ţară şi cele din restul Europei, pentru evitarea consangvinizării (puii rezultaţi din părinţi înrudiţi au risc crescut de malformaţii): „Într-o primă etapă, o femelă (Roxana) de la rezervaţia din Haţeg va fi inclusă în programul de reintroducere, iar în locul ei va fi adusă o altă femelă (Spider-woman), care provine de la rezervaţia din Springe, Germania, care va participa la reproducere şi la ameliorarea genetică a populaţiei rezervaţiei”.
WWF-România doreşte să extindă programul de schimburi şi în alte rezervaţii, precum Neagra-Bucşani şi Vânători-Neamţ. Zimbru este cel mai greu animal european de uscat: poate ajunge până la o greutate de o tonă.
Ultimele exemplare de zimbri europeni (Bison bonasus) din sălbăticie au fost vânate în Caucaz, în 1927.
Zimbrii au dispărut din păduri din cauza vânătorii excesive şi a braconajului, dar şi din cauza fragmentării habitatului.
În 1927 rămăseseră sub 50 de zimbri pe continent, toţi în grădini zoologice.
Zimbrii au fost reintroduşi cu succes în sălbăticie începând cu 1951, toţi fiind descendenţii unei populaţii supravieţuitoare din Polonia. Ei trăiesc mai ales în estul Europei, în zone protejate din păduri din Polonia, Belarus, Republica Moldova, Lituania, Ucraina, Rusia. În total, pe continent trăiesc 3.000 de zimbri (numai 1.600 în libertate).
Polonia are cea mai numeroasă populaţie de zimbri (aproximativ 1.300 de zimbri).
Din cauza consangvinizării (există pericolul apariţiei unor boli care să decimeze întreaga populaţie), zimbrul apare pe lista roşie a speciilor protejate la nivel global şi este considerat o specie vulnerabilă.
Cei mai fericiţi zimbri din România trăiesc în judeţul Neamţ

În România, cele mai bune condiţii le au zimbrii din Parcul Naţional Vânători-Neamţ, apreciază Hăgătiş: „Echipa de management a depus foarte mult efort în a deschide drumul reintroducerii zimbrilor în România. Echipa de acolo este cu adevărat pasionată, dedicată total conservării zimbrului şi cu foarte multă experienţă în domeniu”. În acest parc naţional, 11 zimbri trăiesc în libertate, într-o arie de 7.000 de hectare.
„În situaţia actuală, cenuşie aş spune, a rezervaţiilor de zimbri din România, dar şi în lipsa unei schimbări de abordare în gestionarea lor, ar exista foarte puţine motive de optimism în privinţa perpetuării speciei sau a creării unei populaţii viabile pe termen lung. Cu excepţia Parcului Natural Vânători-Neamţ, unde există diversitate genetică şi unde s-au realizat deja primele eliberări de zimbri, în anii 2012 şi 2013, restul rezervaţiilor din ţară se află într-o situaţie precară şi cu un viitor sumbru”, continuă biogeograful.
Succesele înregistrate de parcul naţional din judeţul Neamţ ar trebui să se repete şi în cazul celorlalte rezervaţii, spune specialistul WWF: „Nu este încă o poveste de succes atât timp cât rămâne una izolată. Pentru a vorbi cu adevărat de o reintroducere a speciei zimbru la noi în ţară vor trebui iniţiate mai multe proiecte de reintroducere în zone favorabile ecologic, de-a lungul arcului carpatic, iar în toate aceste zone de reintroducere să se atingă o populaţie viabilă atât din punct de vedere al numărului indivizilor (câteva sute de exemplare) cât şi al compoziţiei genetice, iar apoi aceste zone de repopulare vor trebui să fie unite prin coridoare ecologice. Atunci vom putea spune că este vorba de o poveste de succes, cel puţin din perspectiva ecologică”.
Pe viitor, organizaţia de mediu vrea să reintroducă zimbrii în cel puţin alte două locuri din România: în Munţii Poiana Ruscă, la nord de Munţii Ţarcu, în judeţul Hunedoara, şi la vest de Armeniş, între Munţii Ţarcu şi Munţii Semenic.
Se doreşte şi extinderea zonelor de reintroducere spre nord, către graniţa cu Ucraina, pentru a conecta populaţiile existente deja acolo cu cele din judeţul Neamţ, conform strategiei de conservare a zimbrilor elaborată de Sebastian Cătănoiu şi Răzvan Deju de la

 


,,Sunt animale adaptate prădării de către urs şi lup, însă nu de către om”
Scopul ultim este repopularea României cu zimbri (animalele petrec o perioadă de timp în rezervaţii, iar apoi sunt eliberate). „Va fi foarte importantă transformarea rezervaţiilor existente în centre de reproducere viabile atât din punct de vedere al scopului lor principal, de creare de populaţii de zimbri, cât şi economic, prin atragerea de vizitatori şi prin care să se autosusţină”, spune Hăgătiş.
Specialistul consideră că, la nivel european, este nevoie de mai mulţi zimbri în libertate: „Pentru a întări populaţiile de zimbru la nivel continental este nevoie să se atingă un total de 6.000 de exemplare aflate în libertate şi care să aibă în compoziţia genetică două linii diferite. Alte pericole sunt reprezentate de braconaj, fragmentarea habitatului, care duce la izolarea populaţiilor, prin incapacitatea lor de a migra către alte zone favorabile. De asemenea, nu este de ignorat pericolul reprezentat de incapacitatea multor zimbri de a supravieţui, atâta timp cât nu există o populaţie viabilă, fără asistenţă umană, în special în sezonul de iarnă, sporul natural fiind de multe ori redus”.
În general, zimbrii preferă zonele deluroase şi de munte cu o altitudine mai scăzută, cu pante molcome. Le place să cutreiere pădurile de foioase (sau de foioase şi conifere), mozaicate de poieni cu păşuni şi desişuri de arbuşti.
Zimbrii aflaţi în libertate evită zonele cu aşezări umane, mai arată biogeograful: „În ciuda faptului că sunt animale masive, care impun respect, nu sunt agresive. Comportamentul lor este mai degrabă unul defensiv, în special în cazul cirezilor formate din femele şi pui. În caz de pericol, femelele se poziţionează spate în spate (în stea) ţinând puii în mijloc. Masculii, mai ales cei care nu sunt dominanţi, sunt izolaţi, la fel precum şi exemplarele bătrâne. Sunt animale adaptate prădării de către urs şi lup, însă nu de către om”.

Unde pot fi văzuţi minunaţii zimbrii din România

1. În Parcul Naţional Vânători Neamţ, aflat pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, în nordul judeţului Neamţ, trăiesc în total 34 de zimbri, a explicat pentru noi Sebastian Cătănoiu, directorul parcului.
Dintre aceştia, 11 trăiesc în libertate, într-o zonă de 7.000 de hectare din parcul naţional. Toţi zimbrii care trăiesc în libertate poartă câte un radio-collar şi sunt monitorizaţi în permanenţă. Numărul zimbrilor eliberaţi a crescut de la an la an: pe măsură ce animalele aflate în semi-libertate se adaptează traiului în natură, ele sunt eliberate în Parcul Naţional. ,,Zimbrii s-au înmulţit, s-au adaptat foarte bine. Din 2012, 2013 am tot făcut eliberări. Și în 2014 vrem să eliberăm”, arată directorul, şi completează că scopul conducerii parcului este să ajungă la 20-25 de zimbri care să trăiască în libertate. Ultimii pui născuţi în libertate au venit pe lume în 2012.
În prezent, alţi 17 zimbri trăiesc în Parcul Vânători Neamţ, în semi-libertate, în ţarcul de aclimatizare al Rezervaţiei „Dragoş Vodă”, acesta având o suprafaţă de 180 de hectare. Trei dintre zimbri s-au născut în 2013.
Șase zimbri se află în Grădina Zoologică „Dragoş Vodă”, într-un ţarc de patru hectare.
Unii dintre zimbrii care trăiesc în Parcul Naţional Vânători Neamţ au fost aduşi din Germania, Suedia şi Elveţia (pentru a evita consangvinizarea). Anul acesta, este posibil ca în parc să fie aduşi din Anglia alţi 5-6 zimbri, completează Cătănoiu.
2. Rezervaţia „Neagra” din Bucşani, judeţul Dâmboviţa, adăposteşte cea mai mare populaţie de zimbri din România. Aici locuiesc 50 de zimbri într-un ţarc de 162 de hectare. Lucian Pleşa, şeful Ocolului Silvic Bucşani, spune că zimbrilor din rezervaţie le-a mers foarte bine, în fiecare an existând un spor de populaţie: cei mai noi membri ai rezervaţiei sunt cei 6 pui care s-au născut în 2013.
Deoarece zimbrii s-au înmulţit permanent, rezervaţia se confruntă acum cu problema lipsei de spaţiu. „Noi avem excedent, populaţia e mult peste posibilităţile noastre. Împrejmuirea respectivă a fost gândită pentru un efectiv de 30 de exemplare”, spune Pleşa. O soluţie a fost să trimită doi zimbri către Grădina Zoologică Reşiţa.
3. În Rezervaţia de zimbri „Slivuţ”, din apropierea oraşului Haţeg din judeţul Hunedoara, trăiesc 12 zimbri într-un ţarc de 5 hectare, a explicat Radu Crişan, directorul Direcţiei Silvice Hunedoara. Și aici s-a înmulţit populaţia de zimbri: în ultimii 2 ani s-au născut 6 pui (ultimii în septembrie 2013). Pentru a evita consangvinizarea, conducerea rezervaţiei colaborează cu organizaţia WWF-România: o femelă din rezervaţia. Slivuţ” va fi trimisă în viitorul ţarc din Munţii Ţarcu, iar în schimb rezervaţia va primi o femelă din Germania.
„Se dezvoltă normal, le merge bine. Și numărul de vizitatori e în creştere, de când avem şi pui”, continuă Crişan.
4. În Rezervaţia „Vama Buzăului” din judeţul Braşov trăiesc 23 de zimbri într-un ţarc de 10 hectare (în primăvara trecută, aici s-au născut 6 pui). Și această rezervaţie se confruntă cu lipsa spaţiului, arată administratorul Fabian Roth. Deşi în zonă există o pădure de 80 de hectare, rezervaţia nu are bani pentru a construi un ţarc mai mare: „Nu avem bani să facem gard”. Din acest motiv, rezervaţia ar dori să transfere o parte din animale către alte rezervaţii care au mai puţini zimbri şi mai mult spaţiu.
5. Grădina Zoologică din Reşiţa a primit recent doi zimbri de la Rezervaţia „Neagra” Bucşani.
6. La Grădina Zoologică din Târgovişte trăieşte un singur zimbru

                                                                          Reportaj realiat de Florin NAHORNIAC

Un comentariu la “O bogăţie naţională de o frumuseţe rară în Europa care aparţine ţării noastre. Povestea zimbrilor din România „Uriaşii Europei” se întorc în păduri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *