Viitoarea lege a alegerilor, la cheremul PSD

28 februarie 2015

Numărul parlamentarilor care vor fi aleşi în viitoarea legislatură va fi unul fix, potrivit deciziei Comisiei de cod electoral. Specialiștii în legislație electorală susțin că este o tentativă de întoarcere la votul pe listă de partid, pentru că sistemul actual și cel mixt presupun un număr variabil de parlamentari.

Comisia parlamentară de elaborare a legilor electorale a decis să ­adopte principiul potrivit căruia numărul parlamentarilor care vor fi aleşi în viitoarea legislatură să fie unul fix, dar mai mic decât cel din actuala legislatură. Totodată, membrii comisiei au mai stabilit ca sistemul electoral să fie acelaşi pentru alegerile celor două Camere. Membrii comisiei au mai căzut de acord şi asupra duratei campaniei electorale, care va fi de 30 de zile, dar şi asupra pragului electoral, care se va menţine la 5%.

Graphic1Deciziile se referă la principiile fundamentale ale legislației electorale, iar adoptarea lor s-a făcut cu două treimi din voturile membrilor comisiei, adică 10 din 15. Din cei 15 ­membri, nouă sunt din coaliția majoritară – șase de la PSD, doi de la UNPR, unul de la Minorități. Unul provine de la UDMR, iar cinci din noul PNL. Pentru a avea 10 voturi, PSD trebuie să obțină și  sprijinul  UDMR. Principiile votate urmează să fie transpuse în legi, care ar trebui votate în comisie până la finalul lunii martie. Practic, principiile care au întrunit două treimi au mari șanse să fie acceptate, ulterior, și de către plenul Parlamentului.

Chiar dacă membrii comisiei nu au stabilit explicit numărul de parlamentari și sistemul care se va folosi la alegerea Legislativului, principiile votate în comisie lasă să se întrevadă cum va arăta viitoarea legislație electorală. Astfel, partidele politice au oficializat, practic, intenția de a nu respecta referendumul din 2009, când românii au votat pentru un număr de 300 de parlamentari și o singură Cameră a Legislativului. Practic, este vorba de o încălcare pe ambele paliere. Odată, liderii partidelor  au avansat, până acum, propuneri care depășesc 400 de parlamentari, PSD vorbind, de pildă de 300 de deputați, 100-110 de senatori și 18 reprezentanți ai minorităților naționale. În plus, stabilind din start că ambele Camere vor avea același sistem electoral, este exclusă și desființarea uneia dintre Camere.

Votul pe listă, reintrodus pe ușa din dos

Mai mult, și decizia referitoare la numărul fix de parlamentari sugerează întoarcerea la votul de listă, după sistemul practicat până în 2008. Dintre modelele din care comisia ar fi putut alege, potrivit declarațiilor politicienilor – sistem mixt după modelul german, adică uninominal plus listă, păstrarea legii actuale și vot pe liste –, acest ultim sistem este singurul care corespunde deciziei de principiu a comisiei. De altfel, scenariul a fost anticipat de președintele comisiei electorale, Valeriu Zgonea, care a recunoscut, recent, că există două abordări ale PSD: votul mixt, cel german, şi votul pe listă. “Din păcate, votul mixt are o problemă pe care nici Germania nu a reuşit să o rezolve – aceea că nu avem un număr fix de parlamentari. Redistribuirea în funcţie de prezenţa la vot poate să ducă la un număr foarte mare de membri ai Parlamentului, aşa cum avem astăzi, şi atunci aceasta este problema pe care o avem. Credem că ar fi oportună întoarcerea la listă dacă votul mixt nu va strânge 10 voturi în comisie, atunci putem să mergem pe votul pe listă, acolo bineînţeles partidele vor redeveni creuzetul selectării resurselor umane şi transmiterea lor către Parlament”, a  explicat Zgonea.

„Se renunță și la legea actuală și la sistemul mixt, după modelul german, de care au vorbit liderii politici. Legea în vigoare, dar și sistemul mixt din Germania presupun un număr fluctuant de parlamentari, pentru a se respecta principiul proporționalității. Este un semnal clar privind întoarcerea la sistemul de listă practicat înainte de 2008”, afirmă Cristian Pîrvulescu, președintele Asociației Pro-Democrația. De altfel, și Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) atrage atenția că stabilirea unui număr fix de parlamentari exclude sistemul mixt, după modelul german.                La nivel teoretic, un număr fix de parlamentari există și în cazul sistemului uninominal pur, dar trebuie menționat că nici un partid politic important nu și-a asumat un astfel de proiect. În consecință, șansele trecerii la un astfel sistem sunt pur ipotetice. În plus, stabilirea unui prag electoral de 5% elimină varianta unui scrutin de tip majoritar, care, de regulă, nu presupune praguri electorale, menționează un material al CSD.

Primarii, aleși într-un tur

Pe de altă parte, PSD și-a impus voința în cadrul lucrărilor comisiei electorale, care a decis că primarii urmează a fi aleşi prin vot direct, într-un singur tur de scrutin, iar consilierii locali şi judeţeni vor fi aleşi prin vot pe liste.

Principiul potrivit căruia primarii vor fi votaţi prin vot direct într-un singur tur a întrunit majoritatea voturilor, respectiv zece voturi „pentru” – această variantă fiind agreată de coaliţia de guvernare și sprijinită și de UDMR. Varianta susţinută de PNL, potrivit căreia primarii ar trebui să fie aleşi în două tururi, a întrunit doar cinci voturi „pentru”. În ceea ce priveşte alegerea preşedinţilor de CJ nu s-a agreat o propunere, în condiţiile în care coaliţia de guvernare a susţinut varianta alegerii într-un singur tur, iar PNL varianta alegerii în două tururi, în timp ce UDMR s-a abţinut.        Primarii sunt aleși și în prezent ­într-un singur tur, iar PSD s-a opus modificării acestei reguli, care avantajează partidul de guvernământ. Social-democrații dețin majoritatea primarilor, iar edilii aflați deja în funcții sunt favoriți pentru a câștiga din primul tur. Explicațiile oficiale pe care le-au furnizat liderii PSD ridică semne de întrebare. Astfel, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, afirma că PSD susține punctele de vedere ale asociațiilor de primari pentru că „trebuie să ținem seama și de punctul de vedere al celor la care se referă legea”.

Sistem nereprezentativ

Evident că primarii în funcție sprijină un astfel de sistem pentru a-și păstra fotoliile, dar legislația electorală ar trebui să țină seama de interesele alegătorilor, și nu de ale aleșilor. Și restul argumentelor lui Dragnea sunt din același registru. „În turul doi apare votul negativ și noi vrem ca la locale în România să avem un vot pozitiv. E vorba și de costuri și al treilea motiv e că e un sistem de vot care până acum n-a produs distorsiuni în ceea ce privește primarii”, a mai spus Dragnea.  El a mai spus că prin alegerea în două tururi s-ar încuraja „combinațiile politice” între partide.

În schimb, reglementarea a stârnit criticile societății civile. Astfel, potrivit unui punct de vedere remis de Expert Forum comisiei electorale, „forma actuală a legislației, prin care primarii se aleg într-un singur tur de scrutin, nu asigură reprezentativitate și elimină adevărata confruntare între competitori. Actualul sistem avantajează primarii și președinții de CJ în funcție, iar pentru a asigura cât mai bine respectarea acestor principii, solicitam reintroducerea sistemului majoritar în două tururi de scrutin”.  De asemenea, Centrul pentru Studiul Democrației menționează că „alegerea primarilor într-un singur tur favorizează primarii aflați în funcție și partidele lor”. Principiul potrivit căruia consilierii locali şi judeţeni vor fi aleşi prin vot proporţional, pe listă, a întrunit unanimitatea opţiunilor, respectiv 15 voturi. Membrii comisiei au votat cu 14 voturi ,,pentru” și o abținere menținerea pragului de 5% la alegerile locale pentru alegerea consilierilor locali și județeni.

CALENDAR: Termene și subcomisii

Membrii comisiei se vor împărți în trei subcomisii care vor lucra separat, astfel: o subcomisie se va ocupa de Legea partidelor şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor, a doua subcomisie se va ocupa de Legea alegerilor locale, iar a treia se va ocupa de Legea alegerilor parlamentare.

Cele trei subcomisii au termen până pe 1 martie pentru elaborarea proiectelor de modificare a legilor de care se ocupă, astfel încât între 7 şi 15 martie acestea să fie dezbătute şi votate în Comisia de cod electoral, iar până la finalul lunii martie proiectele să plece la Senat pentru dezbatere şi vot.

Parlament: Traseiștii, protejați

Suspiciunile că PSD își folosește majoritatea parlamentară în interes de partid sunt alimentate și de amânarea dezbaterilor din Camera Deputaților privind ordonanța traseiștilor. Deputaţii au respins, ieri, în plen, propunerea PNL ca în şedinţă să se discute OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali declarată neconstituţională de către CCR, liberalii arătând că majoritatea refuză să îndrepte un act neconstituţional, iar PSD susţinând că nu trebuie tratată în grabă.

Finanțarea partidelor, un subiect fierbinte

Scandalurile din ultima vreme legate de banii pentru partide îi forțează pe liderii politici să caute soluții legislative. Partidele, dar și societatea civilă avansează mai multe variante: finanțare de la buget, de la privați sau un sistem mixt. Adoptarea unei noi legi a finanțării partidelor politice va intra pe agenda comisiei electorale, alături de proiectele care vizează alegerile locale, parlamentare și prezidențiale.

Primii care au avansat o soluție în spațiul public au fost liberalii, care au propus finanțarea partidelor doar de la bugetul de stat pentru a elimina plățile care nu sunt la vedere. Copreședintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat că se impune limitarea cheltuielilor din campanie, respectiv „cheltuieli cu mass-media, cu afişe etc., dar fără celebrele de-acum stilouri şi alte lucruri de genul ăsta“. Mihai Voicu (PNL), vicepreședinte al comisiei electorale, a menţionat că se poate opta pentru eliminarea finanţării partidelor prin donaţii, iar cheltuielile candidaților ar urma să fie decontate de stat, cu respectarea anumitor plafoane și cu condiția obținerii unui anumit scor electoral. În prezent, partidele primesc atât subvenții de la buget, cât și donații și cotizații de la persoane particulare.

Social-democrații s-au arătat rezervați față de propunerea PNL. „Iar suntem noi mai catolici decât Papa. Dacă în Statele Unite se acceptă finanțări prin legea lobby-ului, de ce nu s-ar putea la noi?“, a comentat Gabriel Vlase (PSD), membru în comisia electorală. În schimb, PC a îmbrățișat propunerea liberalilor, deși se află într-o coaliție alături de PSD. Europarlamentarul Monica Macovei a propus o soluție alternativă pentru eliminarea clientelismului politic pornind de la aşa-numitul crowdfunding, în care simplii cetățeni contribuie cu sume mici. Acesta va fi combinat cu o finanțare direct proporțională de la buget. „Să zicem, obţii 1 euro din sistemul privat, statul îţi dă 1,5 euro sau 2“, a explicat Macovei.

Buget sau sistem mixt?

Analiștii contactați de „România liberă“ au păreri împărțite în privința modalităților de finanțare. Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este mai degrabă adeptul finanțării private. „Într-o societate normală, banii ar trebui să provină mai puțin de la buget și mai mult de la privați, pentru că un partid reprezintă în primul rând interese private“, a explicat Adrian Moraru. El recunoaște, însă, că partidele oricum se bazează pe banii de la buget, dar pe care îi obțin în mod ilegal prin „paraîndărături sau deconturi plătite de instituții publice“. „Poate că dacă le-am da bani de la buget am putea să îi și întrebăm cum i-au cheltuit, să mai reducem procedurile ilegale“, crede Adrian Moraru.

În schimb, Cristian Pîrvulescu, președintele Pro-Democrația, pledează pentru finanțarea integrală de la bugetul de stat, inspirată de modelul francez. „În acest fel, partidele ar fi protejate de interferența unor grupuri private de interese“, a argumentat Pîrvulescu. El a explicat că un asemenea sistem presupune ca persoane care candidează să achite cheltuielile de campanie, urmând ca statul să ramburseze banii. Rambursarea va fi condiționată de anumite criterii: ­plafoane pentru cheltuielile de ­campanie, pentru ca bugetul de stat să nu fie supraîncărcat și un scor electoral care trebuie depășit pentru a încasa acești bani.

Ce se întâmplă cu votul pentru diaspora? Momentan, nu mare lucru

Despre sistemul de vot alternativ, pentru românii din afara graniţelor ţării, membrii comisiei au stabilit în unanimitate să se elaboreze un proiect de lege separat, în care să fie cuprinse votul prin corespondenţă şi votul electronic, dacă va fi cazul. Însă, dincolo de această decizie de principiu, parlamentarii din comisie nu au început să lucreze efectiv pe proiectul privind votul din diaspora. Astfel, la nivelul comisiei s-au creat trei subcomisii, care vor transpune în practică principiile convenite: una se va ocupa de Legea partidelor şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor, a doua de Legea alegerilor locale, iar a treia se va ocupa de Legea alegerilor parlamentare. Cu alte cuvinte, legea separată pentru diaspora nu face, deocamdată, obiectul nici unei comisii, fiind în stadiul declarațiilor de intenție.

Această situație generează controverse, în condițiile în care înființarea comisiei electorale a fost decisă după alegerile prezidențiale, după ce zeci de mii de români din străinătate nu au reușit să voteze.  Principalul obiectiv declarat de liderii politici a fost tocmai schimbarea legislației în diaspora pentru respectarea acestui drept constituțional.

Victor Ponta – 25 noiembrie 2014

„Alegerile din 2 şi 16 noiembrie arată că prevederile actuale privind votul sunt depăşite de realităţilie demografice, în special în spaţiul statelor europene. E clar că legea trebuie modificată“.

Valeriu Zgonea – 26 noiembrie 2014

„Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul ­pentru ­alegerile prezidenţiale.“

Când aţi vorbit sincer domnilor mincinoşi? Nu vedeţi că poporul nu vă mai suportă?

Florin NAHORNIAC

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *